Ameninţarea. Art. 193 C.p.. Decizia nr. 882/2013. Curtea de Apel GALAŢI
Comentarii |
|
Decizia nr. 882/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 1054/275/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 882 R
Ședința publică de la 4.06.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – D. I. B.
JUDECĂTOR – Mița M.
JUDECĂTOR – C. C.
Grefier – I. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel G.
reprezentat de procuror C. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea recursului penal formulat de P. de pe lângă Judecătoria P., împotriva sentinței penale nr. 62 din 6.03.2013 pronunțată de Judecătoria P., privind pe inculpatul M. C..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 24.05.2013, fiind consemnate în încheierea din acea zi când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 4.05.2013, când a pronunțat prezenta hotărâre.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 62 din 6.03.2013 Judecătoria P., în baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, prin raportare la art. 180 alin. 1 Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului M. C., la o pedeapsă cu amendă penală în cuantum de 600 lei.
În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, prin raportare la art. 192 alin. 2 Cod penal a dispus condamnarea inculpatului M. C. la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, prin raportare la art. 193 alin. 1 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ( trei) luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, raportat la art. 34 lit. d Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare alături de pedeapsa amenzii în cuantum de 600 lei .
În temeiul art. 71 Cod penal, art.20 alin. 2 din Constituția României și art. 1 din CEDO, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1, lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal, de la data rămânerii definitive până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
În baza art. 81 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate inculpatului respectiv pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa accesorie acesteia, pe durata termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit conform art. 82 Cod penal.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală raportat la art. 83 Cod penal, a atras atenția inculpatului că săvârșirea din nou a unei infracțiuni în cursul termenului de încercare poate atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în acest caz urmând să execute cu privare de libertate ambele pedepse cumulate aritmetic.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 631 Cod penal, că în caz de sustragere cu rea credință de la plata amenzii penale, pedeapsa amenzii se va înlocui cu pedeapsa închisorii.
A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, în cuantum total de 800 lei din care onorariul avocat din oficiu în sumă de 200 lei, s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
În seara zilei de 14.02.2012 în jurul orei 18:00 partea vătămată s-a deplasat la magazinul din comună, iar în momentul în care a încercat să pătrundă în incinta acestuia, a fost lovit de către inculpat cu pumnul în față; partea vătămată a căzut în zăpadă, iar ulterior a fugit și s-a ascuns în curtea unui vecin.
Inculpatul s-a deplasat la domiciliul său de unde a luat căruța și un topor și a plecat spre domiciliul părții vătămate D. Stelică.
Afară era întuneric, când inculpatul a intrat în curtea părții vătămate iar în momentul în care D. A. (soția părții vătămate D. Stelică) a ieșit din casă, inculpatul a întrebat-o unde este partea vătămată că vrea să-l omoare.
La scurt interval de timp a sosit la domiciliu și partea vătămată D. Stelică care prezenta leziuni la față și pete de sânge și a chemat-o pe fiica sa D. A. V. din .> Aceasta a sosit în . concubinul său M. M. și au stat de vorba cu tatăl său până în jurul orei 20:00.
La plecare partea vătămată a ieșit în stradă pentru a-și conduce fiica, timp în care inculpatul a apărut în zonă înarmat cu toporul și fugind după partea vătămată strigând că îl omoară; inculpatul a fost oprit de numita D. A. V., astfel încât partea vătămată a reușit să se refugieze în domiciliul său.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului care la data de 14.02.2012 în jurul orei 18:00 a lovit-o cu pumnul în față pe partea vătămată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prevăzută și sancționată de disp. art. 180 alin. 1 Cod penal.
Fapta inculpatului care la data de 14.02.2012 a pătruns fără drept în curtea părții vătămate cu un topor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută și pedepsită de disp. art.192 alin. 2 Cod penal.
Fapta inculpatului care în seara zilei de 14.02.2012 a amenințat cu moartea pe partea vătămată întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite disp. art. 193 alin. 1 Cod penal.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea celor trei infracțiuni.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța a considerat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care, apreciind că sunt întrunite condițiile art.81 cp, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare.
Sub aspectul laturii civile a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod pr. penală a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum total de 800 lei, din care onorariul avocatului desemnat din oficiu în cuantum de 200 lei s-a dispus a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria P. criticând-o pentru nelegalitate. S-a susținut că aplicând o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, instanța a greșit dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei, încălcând astfel dispozițiile art.81 alin.2 cp.
Procurorul de ședință a suplimentat motivele de recurs, arătând că în mod greșit instanța, în rejudecare, a înlăturat aplicarea dispozițiilor art.74 alin.1 lit.a Cod Penal reținute în favoarea inculpatului în primul ciclu procesual, având în vedere că prin recursul parchetului s-a solicitat coborârea pedepselor sub minimul special și nu înlăturarea circumstanțelor atenuante.
De asemenea, a arătat că în mod nelegal instanța de fond a dispus suspendarea condiționată doar cu privire la pedeapsa închisorii.
Criticile formulate sunt fondate, recursul urmând să fie admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin sentința penală nr. 199 din 26.06.2012 a Judecătoriei P. a fost condamnat inculpatul M. C. după cum urmează:
- amendă penală în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art.180 alin.1 cod penal, cu aplicarea art.74 lit.a raportat la art.76 lit.e cod penal;
- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art.192 alin.2 cod penal cu aplicarea art.74 lit.a raportat la art.76 lit. c cod penal;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, prev. de art.193 alin.1 cod penal cu aplicarea art.74 lit.a raportat la art.76 lit.e cod penal;
În temeiul art.33 lit.a raportat la art.34 lit. d cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa închisorii de 2 ani alături de pedeapsa amenzii in cuantum de 500 lei.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.631 cod penal, că în cazul sustragerii de la plata amenzii, se va înlocui pedeapsa amenzii cu pedeapsa închisorii.
S-a făcut aplicarea art.71 cod penal și s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 alin1 lit.a teza a II a si lit.b cod penal.
In baza art.81 cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit in baza art.82 cod penal.
Potrivit art.359 c.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 cod penal.
Conform art.71 alin 5 cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat si executarea pedepselor accesorii.
S-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile.
A fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat in cuantum de 600 lei din care onorariul avocatului din oficiu in cuantum de 200 lei s-a dispus să fie avansat din fondurile MJ.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria P., criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul cuantumului pedepselor, stabilite în alte limite decât cele legale întrucât instanța nu a dat eficiență circumstanțelor atenuante judiciare reținute în favoarea inculpatului.
Prin decizia penală nr.1555/R/12.11.2012 a Curții de Apel G., s-a admis recursul parchetului, s-a casat sentința penală recurată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, constatându-se incidența unui caz de nulitate absolută întrucât lipsa semnăturii de pe încheierea de dezbateri și de pe hotărâre a făcut imposibilă verificarea împrejurării că pronunțarea s-a făcut în ședință publică, respectiv că judecătorul care a participat la deliberare este același cu cel care a pronunțat hotărârea, precum și dacă consemnările din încheierea de dezbateri și din hotărâre sunt reale.
1.Curtea constată că, procedând la rejudecarea cauzei, instanța de fond a încălcat dispozițiile art.3858 alin.2 din Codul de procedură penală, neobservând că recursul declarat de P. împotriva sentinței penale nr.199/2012 a Judecătoriei P. a fost în favoarea inculpatului, astfel că pedepsele stabilite nu puteau fi mai grele decât cele aplicate prin hotărârea casată, ci dimpotrivă, față de motivul invocat, se impunea ca pedepsele să fie stabilite sub minimul special prevăzut de lege.
Tot sub acest aspect, se constată că instanța de rejudecare a înlăturat în mod nelegal circumstanțele atenuante judiciare reținute în favoarea inculpatului în primul ciclu procesual, stabilind astfel pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
2.Având de soluționat un concurs de infracțiuni, după ce a stabilit pentru două dintre infracțiuni pedepse cu închisoarea, iar pentru cea de a treia, pedeapsa amenzii, a aplicat spre executare pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare la care a adăugat pedeapsa amenzii în cuantum de 600 lei.
Curtea constată, pe de o parte, că în mod nelegal instanța de rejudecare a dispus suspendarea condiționată numai a pedepsei închisorii, corect fiind ca, într-un asemenea caz suspendarea executării să se dispună pentru ambele componente ale pedepsei rezultante.
Pe de altă parte, constată că dispunând suspendarea condiționată a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, instanța de rejudecare a încălcat dispozițiile art.82 alin.2 Cod penal, potrivit cărora, suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi acordată și în caz de concurs de infracțiuni, dacă pedeapsa este închisoarea de cel mult 2 ani [..].
Procedând în acest mod, se constată că instanța de rejudecare a pronunțat o sentință nelegală.
Așa fiind, constatând că recursul de față este fondat, curtea îl va admite conform dispozițiilor art.38515 pct.2 lit.d din Codul de Procedură Penală.
Pe cale de consecință, se va casa în parte sentința penală nr.62/6.03.2013 a Judecătoriei P., se vor înlătura dispozițiile privind soluționarea laturii penale și, în rejudecare, reținând că prin probatoriul administrat în cauză, respectiv plângerea și declarațiile părții vătămate D. Stelică, declarațiile martorilor G. I., D. Anicuța, G. L., D. A. V. și M. F. coroborat cu declarațiile inculpatului, s-a demonstrat că la data de 14.02.2012 întâlnindu-o în fața unui magazin cu partea vătămată, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi, inculpatul M. C. a lovit-o cu pumnul în zona feții pe partea vătămată D. Stelică, acesta din urmă reușind să se ascundă în curtea unui vecin în timp ce inculpatul a căutat-o la domiciliu intrând fără drept în curtea acesteia, înarmat cu un topor. Ulterior, inculpatul a găsit-o pe parte vătămată la poartă, împrejurare în care a alergat după aceasta strigând că o va omorî.
Faptele astfel expuse, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor aflate în concurs real, de lovire sau alte violențe, amenințare și violare de domiciliu, în modalitatea prevăzută de art.180 alin.1 Cod Penal, art.193 alin.1 Cod Penal și art.192 alin2 Cod Penal, texte de lege enunțate în ședință publică și în baza cărora se va dispune condamnarea inculpatului.
La individualizarea răspunderii penale și stabilirea pedepselor, precum și a modalității de executare se va avea în vedere că în primul ciclu procesual s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a Cod Penal în referire la art.76 alin.1 lit.c și e Cod Penal și s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante și a celei accesorii pe durata unui termen de încercare, în condițiile art.81 – 82 Cod Penal, astfel că se va da eficiența cuvenită acestor texte de lege, urmând să se aplice un tratament sancționator cu respectarea criteriilor de individualizare înscrise în art.72 Cod Penal și care să corespundă exigențelor art.52 Cod Penal.
Totodată, în baza art.359 din Codul de Procedură Penală, se va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 Cod Penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Restul dispozițiilor sentinței penale atacate vor fi menținute.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 din Codul de Procedură Penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria P..
Casează în parte sentința penală nr.62/6.03.2013 a Judecătoriei P..
Înlătură dispozițiile privind soluționarea laturii penale a cauzei și, în rejudecare:
În baza art.180 alin.1 Cod Penal cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a Cod Penal și art.76 alin.1 lit.e teza II Cod Penal,
Condamnă pe inculpatul M. C. (fiul lui G. și D. născut la data de 19.08.1979 în P. jud. V., CNP_, domiciliat în ., cetățean român, studii 8 clase, agricultor, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, cu antecedente penale), la o amendă penală de 250 lei pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În baza art.193 alin.1 Cod Penal cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a Cod Penal și art.76 alin.1 lit.e teza I Cod Penal,
Condamnă pe inculpatul M. C. la o amendă penală de 300 lei pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare.
În baza art.192 alin.2 Cod Penal cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a Cod Penal și art.76 alin.1 lit.c Cod Penal,
Condamnă pe inculpatul M. C. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art.33 lit.a – 34 lit.d Cod Penal contopește pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedepsele amenzii de 250 lei și 300 lei, și aplică spre executare pedeapsa de 2 ani închisoare.
Interzice inculpatului M. C. exercițiul drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II și b Cod Penal, pe durata prevăzută de art.71 alin.2 Cod Penal.
În baza art.81, art.82 și art.71 alin.5 Cod Penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În baza art.359 din Codul de Procedură Penală atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 Cod Penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
Dispune plata din fondurile MJ către Baroul G. a sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu (av.M. E.).
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 4.06.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. I. B. Mița M. C. C.
Grefier
I. S.
Red.M.M./3.07.2013
Dact.I.S./4.07.2013/2ex.
Fond.N.F.S.
← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 52/2013. Curtea de... → |
---|