Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 52/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 52/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 16-01-2013 în dosarul nr. 9029/233/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.52/R
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 16 IANUARIE 2013
PREȘEDINTE - M. M. I. – judecător
JUDECĂTORI - A. M. M.
F. M.
GREFIER - I. R. - grefier șef secție
MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de
PROCUROR - M. P.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul O. I., trimis în judecată pentru săvârșirea infrac. prev.și ped. de art.215 Cod penal, împotriva sentinței penale nr.1717/24.09.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 ianuarie 2013, și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțare asupra cauzei, la data de 16 ianuarie 2013.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr.1717/24.09.2012 a Judecătoriei G. a fost condamnat inculpatul O. I., la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1, 3 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a C.penal, în referire la art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal (faptă săvârșită la data de 28.05.2009).
În temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 (trei) ani, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului O. I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-ad dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare de 3 (trei) ani.
S-a constatat că partea vătămată . G. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 83.430,90 lei .
În temeiul art. 14 și 346 alin. 1 Cod de procedură penală, în referire la art. 998 și urm. Cod civil, a fost obligat în solidar inculpatul O. I. cu partea responsabilă civilmente . C. la plata sumei de 83.430,90 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă . G..
În baza art. 189 alin. 1 din C.proc.pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 200 lei urmează a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul G.. (av. Mlăjeru L.)
În temeiul art. 191 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul O. I. la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în care a fost inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
S-a reținut, printre altele, că Inculpatul O. I. este asociat unic și administrator la . C., care are obiect de activitate extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale.
La sfârșitul anului 2008, inculpatul l-a contactat pe reprezentantul . G., solicitând o colaborare între cele două societăți, în sensul de a se vira produse metalurgice către societatea administrată de inculpat.
În luna mai 2009 părțile s-au înțeles cu privire la sortimentul și la calitatea bunurilorce urmau să fie livrate, precum și prețul și modalitatea de plată.
S-a stabilit astfel că produsele metalurgice să fie achitate cu fila cec, care urma să fie introdusă spre decontare în 25 zile de la livrare. Predarea mărfurilor a fost efectuată la data de 22.05.2009, transportul fiind asigurat de către cumpărător cu autovehiculele înmatriculate sub numerele_ și_ pentru care au fost emise avizele de însoțire a mărfii nr.022 și 023 din data de 22.05.2009, împreună cu factura . nr.015/22.05.2009 în valoare de 83.430,9 lei. Conform contractului de transport auto, produsele metalurgice au fost descărcate la . Timișoara. La data de 28.05.2009, reprezentantul . G. –martorul C. S. C. s-a întâlnit cu inculpatul O. I. în București, unde i-a înmânat formularul albastru al facturii emise anterior, primind în schimb fila CEC . 1 BM nr._ în alb, semnată și ștampilată, părțile convenind ca aceasta să fie introdusă ulterior în circuitul bancar.
La data de 22.06.2009, martorul C. S. C. a completat fila CEC și a introdus-o la plată însă a fost refuzată pentru lipsa disponibilului în cont.
Din adresa nr. 914/16.02.2010 emisă de BRD Sucursala C. rezultă că inculpatul este singura persoană care avea drept de semnătură pentru . C..
Din verificarea extrasului de cont instanța constată că la data de 01.03.2009, . C. avea un sold de 541,62 lei, din care au fost efectuate o . plăți, astfel că la data de 31.02.2009 în cont exista un sold de 86,67 lei.
Martorul audiat în cauză, C. S. C. a arătat că inculpatul l-a asigurat în permanență că marfa va fi achitată la scadența cecului, nefăcându-i acestuia nicio precizare cu privire la disponibilul bănesc. Martorul a arătat totodată că nici la data predării cecului, nici ulterior până la introducerea cecului spre decontare, inculpatul nu i-a comunicat nimic referitor la imposibilitatea de achitare a contravalorii mărfii contractate, și că dacă ar fi știut că acesta nu are disponibil bănesc, ar fi refuzat livrarea mărfii.
Partea vătămată .. G. s-a constituit parte civilă în cauză, în termen legal, pentru suma de 83.430,9 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor achiziționate și neachitate de către societatea administrată de inculpat.
Audiat fiind inculpatul O. I. a recunoscut că nu avea disponibil în cont, precizând că marfa achiziționată urma să o vândă către . Timișoara, astfel ca la rândul său ar fi putut efectua plata către societatea furnizoare.
Inculpatul a declarat că marfa achiziționată nu a mai fost recepționată la locul de descărcare și prin urmare nu a mai avut ce să vândă, motiv pentru care a formulat plângere împotriva reprezentanților . Timișoara și a societății de transport.
Totuși, prima instanță a apreciat că susținerile inculpatului nu sunt reale ele necoroborându-se cu celelalte probe administrate, întrucât exemplarul nr. 1 al scrisorii de transport nr._ și exemplarul nr. 3 al scrisorii de transport nr._, relevă împrejurarea că marfa contractată a ajuns și a fost descărcată la locul de destinație.
În fața instanței, inculpatul a susținut că societatea pe care o administra nu se afla în interdicție bancară, depunând la dosarul cauzei în acest sens un înscris emis de BNR- Direcția de Stabilitate Financiară.(fila 76 dosar fond)
Analizând înscrisul depus, prima instanță a constatat că din acesta rezultă că în perioada 18.03._09, pe numele ., nu există informații în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți, însă din adresa nr. II/4/2574/18.03.2010 a BNR (fila 44 dosar urm.penală) rezultă că în perioada ianuarie – septembrie 2009, . s-a aflat în interdicție bancară de a emite cecuri, astfel încât rezultă în mod cert împrejurarea că inculpatul a nesocotit dispozițiile legale, emițând fila CEC . 1 BM nr._, în perioada în care se afla în interdicție bancară.
Astfel, față de cele reținute anterior, instanța a apreciat că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită prin mijloacele de probă administrate în cauză, intenția inculpatului de a o înșela pe partea vătămată rezultând în mod clar din împrejurarea că acesta deși cunoștea că nu are disponibilul bănesc necesar a emis fila CEC pentru contravaloarea mărfurilor achiziționate, fără a aduce la cunoștința reprezentantului acesteia în niciun moment împrejurarea că nu are disponibilul necesar, astfel cum a arătat și martorul audiat în cauză - C. S. C.. Din probele dosarului mai rezultă că fila cec a fost semnată și ștampilată de către inculpat și lăsată reprezentanților legali ai părții vătămate, cu înțelegerea de a fi introdusă ulterior la plată. În mod cert, fila cec a fost lăsată pentru plata mărfurilor achiziționate, iar nu ca și garanție.
Față de cele arătate, prima instanță nu a putut reține achitarea inculpatului astfel cum s-a solicitat de către acesta prin apărătorul său, în temeiul disp. art. 10 lit. d C.pr.penală, întrucât s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, lipsind latura subiectivă a acesteia, respectiv intenția, deoarece din probele administrate rezultă în mod cert vinovăția acestuia astfel, cum anterior s-a arătat.
În drept, prima instanță a reținut că fapta inculpatului O. I. care, în calitate de administrator la . C., a emis în perioada de interdicție bancară, respectiv în luna mai 2009, în favoarea . G. fila cec BRDE1BM, știind că pentru valorificarea sa nu avea disponibil în contul bancar, modalitate prin care a cauzat părții vătămate un prejudiciu în sumă de 83.430,9 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1, 3 și 4 C.pen.
Împotriva sentinței penale menționate a declarat recurs inculpatul O. I., iar la termenul de judecată din 11.01.2013, apărătorul acestuia a arătat că inculpatul se consideră nevinovat cerând achitarea conform art.10 lit.d Cod procedură penală, neexistând latura subiectivă. Inculpatul nu consideră că a fost audiat la P..
Recursul este fondat.
Bunurile contractate de inculpatul O. I., ca reprezentant al părții responsabile civilmente . C., respectiv cantitatea de 40 tone oțel beton, au fost livrate în luna mai 2009 de către partea civilă . G., iar fila CEC BRDE1BM, nr._ a fost emisă la 15.06.2009.
La acele date societatea inculpatului avea posibilitatea legală să emită fila CEC, interdicția bancară intervenind la 23.06.2009 conform adresei nr.IV/4/6683/18.12.2012 emisă de BNR – Direcția Stabilitate Financiară (fila 22 dosar recurs).
În fața primei instanțe, martorul C. S.-C., reprezentantul părții civile . G., a arătat că, cu câteva zile înainte de expirarea termenului de 25 de zile al filei CEC, inculpatul O. I. l-a contactat telefonic și i-a spus că are unele probleme financiare. Tot de la inculpat, martorul a aflat că prietenul lui vânduse cele două camioane de fier beton pe care le cumpărare de la partea civilă, unei firme din Timișoara, sub prețul pieții, tot acesta încasând suma de bani.
Aceste aspecte de fapt reies și din declarațiile inculpatului care arată că el nu a recepționat marfa, aceasta fiind dusă la . Timișoara, prin intermediul .>
Toate aceste elemente de fapt conduc la concluzia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 3, 4 Cod penal, nici pe latura obiectivă, nici pe latura subiectivă. Nu există o activitate de inducere în eroare a părții vătămate și nici vinovăția sub forma intenției directe de înșelare a părții vătămate.
Cu toate acestea împrejurările și condițiile în care a fost emisă fila CEC, fără a avea disponibil, în cont, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, urmând a fi efectuată schimbarea de încadrare juridică conform art.334 Cod procedură penală.
În raport cu aceste argumente, Curtea nu poate primi concluziile de achitare conform art.10 lit.d Cod procedură penală, formulate de inculpat, fiind vorba de o activitate ilicită care se încadrează în prevederile altei fapte penale.
Ținând cont că inculpatul nu are antecedente penale fiind la primul impact cu legea penală, instanța apreciază că acesta a avut o conduită bună înainte de comiterea infracțiunii, urmând a reține în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prevăzură de art.74 lit.a Cod penal, cu efectul menționat de art.76 lit. e și f Cod penal.
În raport cu celelalte criterii de individualizare arătate de art.72 Cod penal, Curtea îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare și la 4.000 lei amendă penală.
Având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, că a cooperat cu organele judiciare în vederea aflării adevărului, dând și declarații în cauză, luând în considerare și împrejurările concrete de comitere a faptei, Curtea consideră că sunt îndeplinite condițiile art.81 Cod penal și va suspenda condiționat executarea pedepselor principale și a celei accesorii.
Infracțiunea prezentată este de pericol și nu de rezultat, ocrotind relații sociale care vizează emiterea în bune condițiuni a filelor CEC, astfel încât acțiunea civilă este inadmisibilă. Fila CEC poate constitui titlu executoriu și pusă în executare pentru acoperirea prejudiciului.
Referitor la procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală din 14.04.2010, nu sunt elemente care să conducă la concluzia că acest act procedural nu ar corespunde realității sau ar avea alte vicii de legalitate. Prin adresa din 18.12.2012, Pachetul a comunicat că la urma dosarului de la respectiva instituție nu se află actul solicitat (fila 21 dosar recurs).
Față de cele arătate și de art.3859 pct.17, art.38514, art.385 pct.2 lit.d Cod procedură penală, Curtea va admite recursul declarat de inculpat și va casa sentința penală nr.1717/2012 a Judecătoriei G..
În rejudecare,
În baza art.334 Cod procedură penală, Curtea va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului O. I., din infracțiunea prev. de art.215 alin.1, 3 și 4 C.pen. în infracțiunea prev. de art.84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934.
Va condamna pe inculpatul O. I. la o pedeapsă de 4 luni închisoare și 4.000 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin.1, pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 76 lit. e și f Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal, va aplica aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale de 4 luni închisoare și 4.000 lei amendă penală, pentru un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, în cazul pedepsei închisorii, respectiv de 1 an în cazul pedepsei amenzii, termene stabilite conform art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal, va suspenda executarea pedepsei accesorii aplicată în cauză pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni.
Potrivit art. 359 Cod procedură penală, va atrage atrage atenția inculpatului O. I. asupra prevederilor art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării.
Va respinge, ca inadmisibilă, acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă . G..
În baza art. 191 al. 1 Cod pr. penală, va obliga pe inculpatul O. I. la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat pentru judecata în fond a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul O. I..
Casează sentința penală nr. 1717/24.09.2012 a Judecătoriei G., pronunțată în dosarul nr._ și, în rejudecare:
În baza disp. art.334 C.pr.pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului O. I., fiul lui C. și V., născut la data de 09.01.1958 în ., cu același domiciliu și fără forme legale în București, sector 3, ., ..15, jud.București, din infracțiunea prev. de art.215 alin.1, 3 și 4 C.pen. în infracțiunea prev. de art.84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934.
Condamnă pe inculpatul O. I. la o pedeapsă de 4 luni închisoare și 4.000 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin.1, pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 76 lit. e și f Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale de 4 luni închisoare și 4.000 lei amendă penală, pentru un termen de încercare de 2 ani și 4 luni, în cazul pedepsei închisorii, respectiv de 1 an în cazul pedepsei amenzii, termene stabilite conform art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii aplicată în cauză pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni.
Potrivit art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului O. I. asupra prevederilor art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă . G..
În baza art. 191 al. 1 Cod pr. penală obligă pe inculpatul O. I. la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat pentru judecata în fond a cauzei.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 ianuarie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. M. I. A. M. M. F. M.
Grefier,
I. R.
Red. A.M.M. – 16.01.2013
Tehnoresd. I.R. – 21.01.2013
2 ex
Fond: C.I.C.
| ← Ameninţarea. Art. 193 C.p.. Decizia nr. 882/2013. Curtea de... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
