Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p.. Decizia nr. 1377/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1377/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 4102/121/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.1377/R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 23 OCTOMBRIE 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. T. - Judecător
JUDECĂTOR - L. H.
JUDECĂTOR - P. D.
Grefier - E. B.
Ministerul Public a fost reprezentat de Procuror - G. L. -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de apel G.
La ordine fiind soluționarea recursului formulat de condamnatul A. N., împotriva sentinței penale nr.339/09.09.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal a răspuns recurentul – condamnat în stare de arest asistat de apărător din oficiu, avocat M. B., în baza delegației nr.5007/16.10.2013.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că este primul termen de judecată; după care;
Întrebat fiind, recurentul condamnat, arată că își menține recursul formulat și nu dorește să-și angajeze apărător ales.
Întrebați fiind, participanții procesuali arată că nu au late cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului - condamnat, avocat M. B., solicită admiterea recursului formulat. Consideră că cererea recurentului - condamnat de întrerupere a executării pedepsei este întemeiată, se bazează pe problemele pe care acesta le are în familie și se impune admiterea acesteia.
Reprezentantul Parchetului, apreciază că recursul declarat de condamnatul A. N. este nefondat, sentința penală nr.339/09.09.2013 pronunțată de Tribunalul G. fiind legală și temeinică.
În raport de obiectul cererii - întreruperea executării pedepsei și de temeiul pe care s-a întemeiat această cerere, respectiv dispozițiile art. 455 în referire la art. 453 al.1 lit.c din Codul de procedură penală, în mod corect instanța de fond a respins cererea și a constatat față de datele din dosar și conținutul referatului de anchetă socială că recurentul – condamnat nu a făcut dovada existenței unor împrejurări speciale din cauza cărora executarea imediată și continuarea executării pedepsei de 30 de ani de închisoare ar avea consecințe grave pentru acesta sau pentru familia sa. Dimpotrivă, din referatul de anchetă socială rezultă că ambii părinți au venituri, iar problemele medicale pe care le au sunt de competența medicilor specialiști. Solicită respingerea recursului cu obligarea la cheltuieli.
Recurentul - condamnat A. N., în ultimul cuvânt arată că este de acord cu susținerile apărătorului său și solicită admiterea recursului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr.339/2013 Tribunalul G. a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul A. N..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. la nr. 4102 din 15.05.2013, petentul-condamnat A. N. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 30 ani închisoare aplicată de Tribunalul A. prin sentința penală 142/2000 pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav și tâlhărie prev. de art. 176 și 211 Cod penal.
În motivarea cererii, condamnatul a precizat că se impune întreruperea executării pedepsei deoarece mama sa este bolnavă, el are un copil minor și întreaga familie este lipsită de venituri materiale și este necesară prezența sa pentru a o ajuta.
În cauză s-a efectuat o anchetă socială la domiciliul familiei condamnatului A. N. în mun. Piatra N., anchetă socială care nu a relevat existența unor situații grave deosebite care să necesite prezența condamnatului.
Față de conținutul anchetei sociale, apărătorul condamnatului a solicitat întreruperea executării pedepsei iar reprezentantul parchetului a solicitat la termenul de judecată din 09.09.2013 respingerea cererii ca nefondată deoarece în cauză nu au fost îndeplinite cerințele prev. de art. 455 și 453 lit. c din Cod procedură penală.
Instanța de fond a apreciat că cererea de întrerupere a executării pedepsei este nefondată.
Verificând situația de fapt și probele administrate în cauză, s-a apreciat că se impune respingerea cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul A. N. din următoarele considerente:
În faza de executare a pedepsei se poate dispune întreruperea executării pedepsei pentru o perioadă de maxim 3 luni de zile, conform art. 455 din Cod procedură penală în ref. la art. 453 lit. c din Cod procedură penală, dacă din cauza unor situații socio-familiale foarte grave executarea în continuare a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat sau pentru familia acestuia.
În cauză proba specifică administrată, respectiv ancheta socială, nu a constatat existenta unor situatii grave, deosebite, inumanitabile în familia condamnatului A. N. și prin urmare cererea nu poate fi primită întrucât nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 453 lit c din Cod procedură penală.
Astfel, familia condamnatului, conform anchetei sociale depuse la dosar (f. 30 – 32) are casa de locuit corespunzător dotată și mobilată și ambii părinti realizează venituri lunare destul de consistente.
Ancheta socială nu relevă existența unor stări de sănătate grave la părinții condamnatului și oircum aceștia pot oricând să fie ajutați de fratele condamnatului, care se află în libertate și locuiește în același oraș cu părinții săi (f. 30).
Față de cele constatate la familia condamnatului în municipiul Piatra N. și arătate mai sus, instanța de fond a apreciat că nu se impune întreruperea executării pedepsei condamnatului A. N. și, pe cale de consecință, cererea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal condamnatul A. N., care apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală deoarece familia sa are o situație deosebită ce impune prezența sa pe o perioadă prevăzută de lege.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de fond a respins ca nefondată cererea formulată de condamnat deoarece din probele administrate în cauză, respectiv ancheta socială, nu s-a constatat existența unor situații grave în familia condamnatului ce să impună prezența acestuia.
Astfel familia condamnatului locuiește într-o casă dotată și mobilată corespunzător, părinții acestuia realizează venituri și pot fi oricând ajutați de fratele condamnatului care locuiește în aceeași localitate.
În concluzie neexistând o cauză deosebită care să impună o necesitate prezența condamnatului în familie hotărârea instanței de fond este legală și temeinică urmând a se respinge ca nefondat recursul declarat de A. N..
Văzând și disp. art.192 al.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de condamnatul A. N., (fiul lui C. și G., născut la data de 17.07.1978 în Piatra N., jud. N., CNP -_, cu domiciliul în Piatra N., ., ., ., deținut la Penitenciarul G.), împotriva sentinței penale nr.339/09.09.2013 a Tribunalului G..
Obligă pe recurentul condamnat la plata către stat a sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu (av. M. B.) se va avansa din fondul M.J. către Baroul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 23.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. T. L. H. P. D.
Grefier,
E. B.
Red. P - D.
Tehnored. E.B.
05.11.2013/2 ex.
Fond – A. C.
| ← Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 250/2013. Curtea de... → |
|---|
