Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1488/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Curtea de Apel GALAŢI - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 1488/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 24157/233/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 1488/R

Ședința publică din data de 13.11.2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: MIȚA M.

JUDECĂTOR: D.-I. B.

JUDECĂTOR: D. N.

Grefier: T. C.

-.-.-.-.-

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. B. din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.

La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpatele S. P. – deținută în Arestul I.P.J. B. și Ș. T. – deținută în Penitenciarul Bacău, împotriva sentinței penale nr. 959/24.05.2013 pronunțată de Judecătoria G. (dosar nr._ ).

La apelul nominal, a răspuns inculpata Ș. T., în stare de arest, asistată de avocat M. A. în substituirea d-nei.avocat Guraliu M. L. – apărător desemnat din oficiu și inculpata S. P. asistată de avocat L. B. – apărător desemnat din oficu.

Procedura este completă, fiind îndeplinită în conformitate cu disp. art.177 Cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei, după care ;

Întrebată fiind, inculpata S. P. solicită instanței să ia act că își retrage recursul formulat precizând că este mulțumită de pedeapsa aplicată.

Apărătorul inculpatei S. P. solicită instanței să ia act de solicitarea inculpatei.

Întrebată fiind, inculpata Ș. T. precizează că își menține declarațiile anterioare și nu mai are nimic de adăugat.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Apărătorul inculpatei Ș. T. apreciază hotărârea instanței de fond netemeinică și nelegală.

Arată că recursul vizează sporul de pedeapsă aplicat urmare operațiunii de contopire apreciindu-l exagerat de mare.

Solicită admiterea recursului și înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat prin sentința penală nr. 959/24.05.2013 pronunțată de Judecătoria G..

Procurorul, arată că inculpatei i s-a aplicat un spor de pedeapsă prin hotărârea atacată având în vedere numărul faptelor concurente cu fapta din prezenta cauză. De asemenea, majoritatea faptelor sunt de furt calificat, violare de domiciliu, observându-se consecvența infracțională a inculpatei în săvârșirea unor infracțiuni deosebit de grave.

Consideră că sporul acordat de instanța de fond este justificat având în vedere cazierul acesteia dar și faptul că, deși a mai executat pedepse pentru fapte anterioare acestea nu au avut rol educativ asupra inculpatei.

Solicită instanței respingerea recursului inculpatei Ș. T. și să se ia act de retragerea recursului inculpatei S. P..

Inculpata Ș. T., în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.959/24.05.2013, Judecătoria G. a condamnat-o pe inculpata S. P. la o pedeapsă de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, cât și cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal (faptă comisă în data de 18.05.2011, parte vătămată M. S.).

În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, pe perioada executării pedepsei închisorii, a aplicat inculpatei S. P. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei S. P., prin prezenta sentință penală, perioada în care acesta s-a aflat în stare de reținere, respectiv durata celor 24 de ore din data de 08.06.2011.

S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii pe numele inculpatei S. P., în baza prezentei sentințe penale, după rămânerea ei definitivă.

A fost condamnată inculpata Ș. T. la o pedeapsă de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, cât și cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal (faptă comisă în data de 18.05.2011, parte vătămată M. S.).

S-a constatat că infracțiunea din prezenta cauză se află în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal, cu infracțiunile pentru care inculpata Ș. T. a fost condamnată prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București, sentință rămasă definitivă la data de 01.11.2012, prin decizia penală nr. 2109/01.11.2012 a Curții de Apel București (fapte comise în perioada 02.05._12).

S-a constatat că infracțiunea din prezenta cauză a fost comisă de inculpata Ș. T. în restul de 894 zile, rest rămas neexecutat din pedeapsa rezultantă de 6 ani și 10 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 2887/13.12.2006 a Judecătoriei G., sentință rămasă definitivă la data de 26.10.2007, prin decizia penală nr. 128/26.10.2007 a Curții de Apel G..

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani și 3 (trei) luni închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București, sentință rămasă definitivă la data de 01.11.2012, prin decizia penală nr. 2109/01.11.2012 a Curții de Apel București, în pedepsele componente, cu înlăturarea sporului de 9 luni, după cum urmează:

- 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală (3 acte materiale, comise în perioada 02.05._12);

- 4 (patru) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală (3 acte materiale, comise în perioada 02.05._12) și

- restul de 894 zile, rest rămas neexecutat din pedeapsa rezultantă de 6 ani și 10 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 2887/13.12.2006 a Judecătoriei G., sentință rămasă definitivă la data de 26.10.2007, prin decizia penală nr. 128/26.10.2007 a Curții de Apel G..

S-a menținut revocarea liberării condiționate pentru restul de 894 zile, rest rămas neexecutat din pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 2887/13.12.2006 a Judecătoriei G., așa cum s-a dispus prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București, sentință rămasă definitivă la data de 01.11.2012, prin decizia penală nr. 2109/01.11.2012 a Curții de Apel București.

În temeiul art. 36 alin. 1 Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, s-a dispus contopirea pedepsei de 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare (aplicată prin prezenta sentință penală), cu pedepsele de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și 4 (patru) ani închisoare (ambele aplicate prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București), dispunându-se ca inculpata Ș. T. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare, sporită la 6 (șase) ani închisoare (rezultanta 1).

În temeiul art. 61 alin. 1 teza a III-a Cod penal, s-a dispus contopirea pedepsei de 6 (șase) ani închisoare (rezultanta 1) cu restul de 894 zile (rest rămas neexecutat din pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 2887/13.12.2006 a Judecătoriei G.), dispunându-se ca inculpata Ș. T. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv de 6 (șase) ani închisoare, sporită la 7 (șapte) ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, pe perioada executării pedepsei închisorii, a aplicat inculpatei Ș. T. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art. 36 alin. 3 Cod penal, a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei Ș. T., prin prezenta sentință penală, perioada executată anterior de aceasta, respectiv de la data de 28.06.2012 și până la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1436/06.11.2012, emis pe numele inculpatei Ș. T. în baza sentinței penale nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București.

S-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pe numele inculpatei Ș. T., în baza prezentei sentințe penale, după rămânerea definitivă.

S-a constatat că partea vătămată M. S. nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.

În temeiul art. 189 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata Ș. T., pentru faza de judecată în primă instanță, în sumă de 200 lei, s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați G..

În temeiul art. 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata S. P. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei reprezintă cheltuielile judiciare avansate de stat pentru faza de urmărire penală.

În temeiul art. 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata Ș. T. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei reprezintă cheltuielile judiciare avansate de stat pentru faza de urmărire penală.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul cu nr. 3669/P/2011 din data de 09.11.2012, al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatelor:

- S. P., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal;

- Ș. T., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal.

În sarcina inculpatei S. P. s-a reținut faptul că, în data de 18.05.2011, profitând de credulitatea părții vătămate M. S., a sustras din locuința acestuia suma de 3.000 lei, faptă ce i-a fost înlesnită de inculpata Ș. T., care a distras atenția părții vătămate.

În sarcina inculpatei Ș. T. s-a reținut faptul că, în data de 18.05.2011, profitând de împrejurarea de a se afla în locuința părții vătămate M. S., împreună cu inculpata S. P., i-a înlesnit acesteia din urmă, prin distragerea atenției părții vătămate, posibilitatea de a sustrage suma de 3.000 lei.

În cursul urmăririi penale s-au efectuat acte de cercetare specifice, concretizate în următoarele mijloace materiale de probă:

- proces verbal de consemnare a plângerii sau denunțului oral (fila 12 dosar urm. pen.);

- plângerea și declarațiile părții vătămate M. S. (filele 13, 25-28 dosar urm. pen.);

- proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (filele 14-24 dosar urm. pen.);

- raportul de expertiză dactiloscopică nr._ din 03.06.2011 (filele 29-38 dosar urm. pen.);

- proces verbal de prezentare pentru recunoaștere din grup de persoane a învinuitei Ș. T. și planșa foto (filele 39-43 dosar urm. pen.);

- proces verbal de conducere în teren a învinuitei S. P. și planșa foto aferentă (filele 44 – 49 dosar urm. pen.);

- declarația martorului M. A. S. (fila 50 dosar urm. pen.);

- declarațiile învinuitei S. P. (filele 53-57 dosar urm. pen.);

- declarațiile învinuitei Ș. T. (filele 65-66 dosar urm. pen.);

- dovada de predare a sumei de 3.000 lei, către partea vătămată, de către cele două învinuite (fila 64 dosar urm. pen.).

La dosar s-au atașat fișele de cazier judiciar ale învinuitelor (filele 58, 67-68 dosar urm. pen.) și actele privind măsurile preventive dispuse cu privire la învinuita S. P. (filele 59-61 dosar urm. pen.).

Celor doi învinuite le-a fost prezentat materialul de urmărire penală, la data de 22.05.2012, respectiv la data de 30.05.2012, astfel cum rezultă din procesele verbale aflate la filele 69-70 din dosarul de urmărire penală.

Pe durata urmăririi penale, învinuita S. P. a avut asigurată asistență juridică de către un apărător ales (delegație – fila 52 dosar urm. pen.).

Date privind desfășurarea urmăririi penale:

La data de 21.05.2011 a fost dispusă începerea urmăririi penale “in rem”, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate M. S., măsură confirmată de P. de pe lângă Judecătoria G., la data de 22.05.2011 (filele 4-5 dosar urm. pen.).

Urmărirea penală împotriva învinuitei S. P. a fost începută la data de 08.06.2011, fiind confirmată prin rezoluție de către P. de pe lângă Judecătoria G., la aceeași dată (filele 6-7 dosar urm. pen.).

La data de 21.05.2011 au fost extinse cercetările cu privire la învinuita Ș. Tăsica și confirmată începerea urmăririi penale împotriva acesteia (filele 8-11 dosar urm. pen.).

Materialul de urmărire penală le-a fost prezentat învinuitelor la datele de 22.05.2011 și 30.05.2012 (filele 69-70 dosar urm. pen.).

În cauză nu au fost dispuse măsuri asiguratorii .

Prin ordonanța din data de 08.06.2011, a fost luată măsura preventivă a reținerii învinuitei S. P., pe o perioadă de 24 de ore (fila 59 dosar urm. pen.).

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria G. a fost dispusă, față de învinuita S. P., măsura obligării de a nu părăsi localitatea G., pentru o durată de 30 de zile (fila 61 dosar urm. pen.).

Date privind prejudiciul creat prin săvârșirea infracțiunii:

Urmare a restituirii către partea vătămată, de către cele două învinuite, a sumei de 3.000 lei, partea vătămată a precizat că nu mai are nicio pretenție de natură civilă în cauză (fila 64 dosar urm. pen.).

În faza de cercetare judecătorească, la termenul din data de 16.05.2012, fiind prezente în fața instanței de judecată, în prezența apărătorilor lor, înainte de a pune în discuție regularitatea actului de sesizare și a da citire acestuia, respectiv înainte de începerea cercetării judecătorești, cele două inculpate, personal, au declarat că recunosc săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute în actul de sesizare al instanței de judecată, că au cunoștință de întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, material pe care și-l însușesc (declarații inculpate – filele 88-89 dosar fond).

Cu această ocazie, cele două inculpate au solicitat ca judecarea prezentei cauze să se facă doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acestea arătând că nu doresc administrarea de noi probe, cu excepția actelor în circumstanțiere.

Inculpatele și-au motivat această cerere pe dispozițiile art. 320¹ alin. 1 – 6 C. proc. pen., așa cum acesta din urmă a fost modificat prin Legea nr. 202/2010.

Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile legale mai sus citate, instanța a încuviințat cererea inculpatelor, acestea urmând a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele deduse judecății, așa cum prevede art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală.

În vederea rezolvării complete a cauzei, instanța a dispus atașarea la dosarul cauzei a fișelor de cazier judiciar ale inculpatelor (filele 11-12 dosar fond), cât și copii după următoarele hotărâri penale: sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București (filele 28-34 dosar fond), sentința nr. 2414/30.09.2003 a Judecătoriei Ploiești (filele 42-47 dosar fond), sentința nr. 2574/14.12.2006 a Judecătoriei Sector 3 București (filele 54-58 dosar fond), sentința nr. 2887/13.12.2006 a Judecătoriei G. (filele 6063 dosar fond) și sentința penală nr. 1376/05.08.2010 a Judecătoriei G. (filele 76-78, 81 dosar fond).

Cu încuviințarea instanței de judecată, cele două inculpate au depus la dosar acte în circumstanțiere (filele 66-68 dosar fond).

Pe durata judecării cauzei, inculpata Ș. T. a avut asigurată asistență juridică de către un apărător desemnat din oficiu (delegație – fila 13 dosar fond).

De asemenea, pe durata judecării cauzei, inculpata S. P. a avut asigurată asistență juridică de către un apărător ales (delegație – fila 37 dosar fond).

Analizând și coroborând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța a reținut următoarele:

S-a reținut în fapt, că cele două inculpate sunt surori vitrege, nu au un loc de muncă stabil și nicio ocupație, ambele fiind cunoscute cu numeroase antecedente penale, de altfel inculpata S. P. aflându-se în stare de recidivă postexecutorie (fișe de cazier – filele 11-12 dosar fond).

Astfel, ținând cont de antecedentele penale ale celor două inculpate, instanța a apreciat că acestea și-au format o adevărată obișnuință din a încălca valorile sociale ocrotite de legea penală și din a-și procura mijloacele de existență pe alte căi decât cele legale.

În ce privește fapta din prezenta cauză, ținând cont de materialul probator administrat în cauză, cât și de pozițiile procesuale ale celor două inculpate, care au solicitat ca judecarea prezentei cauze să se facă doar în baza materialului probator administrat în faza de urmărire penală, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 18.05.2011, în jurul orei 12,00, inculpatele S. P. și Ș. T. s-au deplasat în zona cartierului Micro 39C, din mun. G., cu intenția de vinde ciorapi. Modalitatea concretă prin care ofereau marfa pe care intenționau să o vândă era aceea de a suna la ușile apartamentelor din cartier și de a convinge persoanele interesate să le primească în locuințe, tocmai pentru a prezenta marfa și a o vinde.

Folosind această metodă de a acționa, cele două inculpate au sunat la ușa apartamentului aparținând părții vătămate M. S., în vârstă de 88 de ani, pe care l-au convins să le primească în casă pentru a-i prezenta și vinde două perechi de ciorapi.

După ce au intrat în locuința părții vătămate, iar aceasta le-a invitat în sufragerie, cele două inculpate au convins-o pe aceasta să le cumpere marfă în valoare de 4 lei, reprezentând contravaloarea a două perechi de șosete.

Pentru a achita prețul convenit cu cele două inculpate, partea vătămată M. S. a deschis unul dintre sertarele bibliotecii, aflată în sufrageria apartamentului, ocazie cu care ambele inculpate au avut posibilitatea de a observa că în același loc se mai afla un număr de bancnote, în valoare de 100 lei fiecare, pe care l-au estimat la 40-50 bancnote.

La vederea banilor, cele două inculpate au decis să și-i însușească, sens în care inculpata Ș. T., simulând că îi este sete, i-a solicitat părții vătămate M. S. să îi ofere un pahar cu apă și a urmat-o pe aceasta la bucătărie, fără a o mai aștepta pe partea vătămată să i-l aducă, cu intenția vădită de a-i permite astfel inculpatei S. P. să deschidă sertarul în care văzuseră că se aflau banii și să-i sustragă.

Profitând de împrejurarea descrisă, inculpata S. P. a deschis sertarul bibliotecii, de unde a sustras mai multe bancnote, iar după însușirea banilor a mers în holul apartamentului, unde se aflau partea vătămată și inculpata Ș. T., ocazie cu care i-a făcut semn acesteia din urmă că a luat banii, după care ambele inculpate au părăsit, în grabă, apartamentul.

După numărarea banilor, sustrași în modalitatea descrisă mai sus, inculpatele au constatat că era suma de 3.000 lei, sumă pe care, ulterior părăsirii locuinței părții vătămate, cele două inculpate și-au împărțit-o în mod egal și au folosit-o în interes personal.

Fiind audiată în cauză, partea vătămată M. S. a declarat că, în data de 18.05.2011, în jurul orei 12,00, în timp ce se afla la domiciliu, urmare a apelării soneriei apartamentului, a deschis ușa de acces și le-a văzut pe cele două inculpate, care l-au întrebat dacă este interesat să cumpere șosete.

Arătându-se interesat de cumpărarea unor asemenea produse, partea vătămată le-a plătit inculpatelor suma de 4 lei, moment în care a constatat că acestea au început să se certe, simulând că una dorește de la cealaltă partea care i se cuvenea dintr-o sumă de bani, motiv pentru care i-au cerut să le schimbe suma de 200 lei în bancnote divizionare mai mici.

Fără a fi precizat dacă le-a invitat în locuință, partea vătămată a recunoscut că a mers în sufrageria apartamentului, pentru a verifica dacă le poate schimba suma în cauză, ocazie cu care a deschis sertarul bibliotecii unde păstra bani și, după ce a luat niște bancnote, s-a întors spre a le preda inculpatelor care, însă, i-au spus că s-au răzgândit în a-și mai preda una celeilalte vreo sumă de bani, dar care l-au rugat în schimb să le umple două bidoane din plastic cu apă.

După umplerea cu apă și predarea celor două recipiente, cele două inculpate au părăsit apartamentul părții vătămate.

Pe parcursul audierii, partea vătămată a recunoscut și declarat că le-a permis celor două inculpate să intre în locuința sa și a precizat că a constat lipsa banilor furați de acestea la puțin timp după plecarea lor.

Potrivit declarațiilor părții vătămate, suma sustrasă de inculpate a fost de 3.000 lei, prejudiciu în vederea recuperării căruia aceasta s-a constituit inițial parte civilă în procesul penal (filele 25-28 dosar urm. pen.).

Susținerile părții vătămate, referitoare la locul săvârșirii infracțiunii, sunt confirmate de procesul verbal de cercetare la fața locului și de planșa fotografică întocmită cu același prilej (filele nr. 14-24)

Cu ocazia audierii sale, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, inculpata S. P. a recunoscut săvârșirea infracțiunii descrise mai sus, precizând împrejurările care au determinat-o, data comiterii acesteia, modalitatea de pătrundere în locuința părții vătămate M. S. și de sustragere a sumei de 3.000 lei precum și faptul că a fost ajutată la comiterea faptei de către inculpata Ș. T., indicând în mod punctual contribuția infracțională a acesteia din urmă (filele 53-57 dosar urm. pen.).

Declarațiile inculpatei S. P., de recunoaștere a săvârșirii infracțiunii, se coroborează cu concluziile raportului de expertiză criminalistică dactiloscopică nr._ din data de 03.06.2011, în care se arată că fragmentul de urmă papilară digitală ridicat de pe partea exterioară a sertarului de la noptiera cu vitrină din sufrageria apartamentului părții vătămate M. S. „a fost creat de relieful papilar al degetului mare de la mâna dreaptă al numitei S. P.” (filele 29-38 dosar urm. pen.).

Săvârșirea infracțiunii de către inculpata S. P. a rezultat și din procesul verbal de conducere în teren a acesteia, activitate efectuată în prezența martorului asistent M. A. S., cât și din planșa foto aferentă, în al căror cuprins inculpata a descris și indicat direcția de deplasare, împreună cu inculpata Ș. T., până la locuința părții vătămate, holul unde a stat de vorbă cu aceasta, locul din sufrageria apartamentului de unde a sustras banii, locul unde inculpata Ș. T. a ținut-o de vorbă pe partea vătămată M. S. pentru ca aceasta să nu poată observa momentul în care inculpata S. P. a săvârșit infracțiunea, precum și direcția spre care s-au îndreptat pentru a părăsi locul comiterii faptei (filele 44-50 dosar urm. pen.).

Cu ocazia audierii, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, inculpata Ș. T. a recunoscut că, în cursul lunii mai a anului 2011, împreună cu inculpata S. P., s-a deplasat în cartierul Micro 39 din mun. G., cu intenția de a vinde ciorapi. Inculpata Ș. T. a recunoscut și descris împrejurarea în care, împreună cu cealaltă inculpată (care îi este și soră vitregă), au cunoscut-o pe partea vătămată M. S. și au intrat în apartamentul acesteia.

În privința modului în care a acționat pe parcursul prezenței sale în locuința părții vătămate, inculpata Ș. T. a precizat că nu a făcut altceva decât să rămână pe holul de la . a intra în vreuna din camere, loc unde i-a și vândut părții vătămate două perechi de ciorapi.

În privința comportamentului manifestat, în același interval de timp, de inculpata S. P., inculpata Ș. T. a precizat că aceasta a intrat într-una din camerele apartamentului, dar nu cunoaște ce a făcut pe parcursul prezenței sale în acel loc.

Totodată, inculpata Ș. T. a declarat că a aflat despre furtul banilor de la inculpata S. P., care i-a spus că a luat din apartamentul părții vătămate numai suma de 1.700 lei din al cărei total i-a predat suma de 850 lei (filele 65-66 dosar urm. pen.).

Caracterul nesincer și subiectiv al declarațiilor inculpatei Ș. T. a fost demonstrat de ansamblul probelor administrate în cauză, motiv pentru care instanța a înlăturat declarațiile date de inculpata Ș. T. în cursul urmăririi penale și nu a ținut cont de ele la judecarea cauzei.

Astfel, cunoașterea și asumarea clară și conștientă de către inculpata Ș. T. a contribuției sale la săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă în dauna părții vătămate M. S., constând în reținerea atenției acesteia din urmă pentru a nu putea observa momentul în care inculpata S. P. îi fură banii, a fost relevată de declarațiile acestei din urmă inculpate care, fără nicio ezitare, a indicat-o pe inculpata Ș. T. a fi persoana al cărei ajutor a fost determinant în însușirea banilor și producerea prejudiciului (filele 56-57 dosar urm. pen.).

Caracterul cert al vinovăției inculpatei Ș. T. a rezultat și din procesul verbal de recunoaștere din grup de persoane, în al cărui cuprins este consemnată nu numai împrejurarea recunoașterii și indicării, fără nicio ezitare, a acesteia de către partea vătămată M. S., ca fiind una din autoarele furtului produs în dauna lui, ci și recunoașterea de către inculpată a părții vătămate ca fiind cel la care “în cursul lunii mai 2011, am pătruns împreună cu sora mea, S. P., sustrăgându-i suma de aproximativ 3000 lei” (filele 39-43 dosar urm. pen.).

Coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, cu privire la contribuția inculpatei Ș. T. la săvârșirea infracțiunii de furt calificat comisă împotriva părții vătămate M. S., demonstrează participația certă a acestei inculpate, concretizată în crearea condițiilor favorabile sustragerii de către inculpata S. P. a sumei de 3.000 lei din patrimoniul părții vătămate.

De altfel, instanța a constatat că, ambele inculpate, cu ocazia audierii lor la termenul din data de 16.05.2013, au declarat că „recunosc în totalitate faptele astfel cum au fost descrise în rechizitoriu și le regret sincer” (filele 88-89 dosar fond).

Faptul că ambele inculpate se fac vinovate de comiterea infracțiunilor imputate a rezultat și din aceea că, pe parcursul urmăririi penale, cele două inculpate i-au înapoiat părții vătămate M. S. suma de 3.000 lei, sumă pe care au sustras-o din locuința acesteia la data de 18.05.2011 (fila 64 dosar urm. pen.).

Ca urmare a recuperării prejudiciului creat, partea vătămată M. S. a arătat că „nu mai am nicio pretenție” în cauză (fila 64 dosar urm. pen.).

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatei S. P. care, în data de 18.05.2011, profitând de credulitatea părții vătămate M. S., a sustras din locuința acesteia suma de 3.000 lei, faptă ce i-a fost înlesnită de inculpata Ș. T., care a distras atenția părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal.

Instanța a reținut dispozițiile art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, deoarece inculpata S. P. a comis fapta din prezenta cauză după data la care se consideră executată pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, la care a fost condamnată prin sentința penală nr. 2414/30.09.2003 a Judecătoriei Ploiești. Astfel, această pedeapsă a fost executată în perioada 08.03.2002 – 07.03.2007, iar fapta din prezenta cauză a fost comisă la data de 18.05.2011 (filele 42-47 dosar fond).

De asemenea, fapta inculpatei Ș. T. care, în data de 18.05.2011, profitând de împrejurarea de a se afla în locuința părții vătămate M. S., împreună cu inculpata S. P., i-a înlesnit acesteia din urmă, prin distragerea atenției părții vătămate, posibilitatea de a sustrage suma de 3.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a Cod penal.

Din întregul material probator existent la dosarul cauzei, rezultă că cele două inculpate din prezenta cauză au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimise în judecată, cu formele de vinovăție cerute de lege, respectiv intenție directă, cele două inculpate având reprezentarea pericolului social al faptelor lor.

Instanța a apreciat că vinovăția celor două inculpate este pe deplin dovedită, cu ajutorul mijloacelor de probă enumerate și detaliate mai sus, respectiv: proces verbal de consemnare a plângerii sau denunțului oral (fila 12 dosar urm. pen.); plângerea și declarațiile părții vătămate M. S. (filele 13, 25-28 dosar urm. pen.); proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (filele 14-24 dosar urm. pen.); raportul de expertiză dactiloscopică nr._ din 03.06.2011 (filele 29-38 dosar urm. pen.); proces verbal de prezentare pentru recunoaștere din grup de persoane a inculpatei Ș. T. și planșa foto (filele 39-43 dosar urm. pen.); proces verbal de conducere în teren a inculpatei S. P. și planșa foto aferentă (filele 44 – 49 dosar urm. pen.); declarația martorului M. A. S. (fila 50 dosar urm. pen.); dovada de predare a sumei de 3.000 lei, către partea vătămată, de către cele două învinuite (fila 64 dosar urm. pen.); toate acestea coroborându-se cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatelor S. P. (filele 53-57 dosar urm. pen., fila 88 dosar fond) și Ș. T. (fila 89 dosar fond).

În aceste condiții, instanța a aplicat fiecăreia dintre cele două inculpate câte o pedeapsă cu închisoarea, pentru infracțiunile deduse judecății în prezenta cauză, al căror cuantum sunt în limitele prevăzute de lege.

La individualizarea și dozarea pedepselor aplicate inculpatelor pentru faptele din prezenta cauză, în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen., instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile deduse judecății, pericolul social concret al faptelor comise, atitudinea inculpatelor pe parcursul procesului penal (respectiv faptul că inculpatele s-a prezentat în fața instanței, ocazie cu care au recunoscut faptele comise, dar și faptul că inculpata Ș. T. nu a recunoscut comiterea faptei în cursul urmăririi penale), persoana inculpatelor (care sunt cunoscute cu numeroase antecedente penale, inculpata S. P. fiind chiar în stare de recidivă postexecutorie, așa cum rezultă din fișele lor de cazier judiciar – filele 11-12 dosar fond), modul concret de săvârșire al faptei (pe timp de zi, împreună cu o altă persoană), cât și valoarea prejudiciului creat (respectiv 3.000 lei, dar care a fost recuperat). Instanța a ținut cont aici și de actele în circumstanțiere depuse de cele două inculpate la dosar (filele 66-68 dosar fond).

Totodată, instanța a ținut cont și de faptul că ambele inculpate au înțeles să beneficieze de dispozițiile art. 320¹alin. 7 C. proc. pen., în sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege (inculpatele putând fi astfel condamnate la câte o pedeapsă cuprinsă între 2 și 10 ani închisoare).

Ținând cont de faptul că ambele inculpate nu se află la primul impact cu legea penală, instanța a apreciat că acestea nu au înțeles gravitatea faptelor lor și nu au adoptat o conduită de regret sincer față de faptele comise, motiv pentru care instanța a apreciat că nu se impune a se reține în favoarea lor circumstanțele atenuante legale prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a și c C. pen.

Este adevărat că inculpatele au recunoscut faptele comise, însă instanța a considerat că acestea nu au adoptat o atitudine sinceră, de regret față de faptele comise și nu pot beneficia de dispozițiile legale anterior citate. Instanța a apreciat că cele două inculpate au recunoscut comiterea faptelor doar ca urmare a probelor evidente existente la dosar împotriva lor și nu ca urmare a vreunui regret al acestora față de faptele comise, cât și pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

Instanța a apreciat că reținerea acestei din urmă circumstanțe atenuante nu poate fi făcută în mod automat, doar ca urmare a recunoașterii faptelor de către inculpate, ea putând fi reținută doar în urma coroborării condițiilor concrete în care au fost comise faptele, cât și raportat la circumstanțele personale ale inculpatelor (ambele inculpate fiind condamnate anterior pentru comiterea mai multor infracțiuni similare celor din prezenta cauză).

De asemenea, în ce privește aplicarea dispozițiilor art. 74 alin. 2 C. pen., instanța a apreciat că nici acestea nu pot fi aplicate, la dosar neexistând depuse acte în circumstanțiere, din care instanța și-ar fi putut forma o părere cu privire la conduita inculpatelor în familie și societate. Este adevărat că inculpatele au depus la dosar un act medical și un memoriu (filele 66-68 dosar fond), însă aceste înscrisuri nu au justificat aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 74 alin. 2 C. pen.

Însă, ținând cont de faptul că ambele inculpate au făcut eforturi pentru achitarea prejudiciului creat părții vătămate M. S., la dosar existând dovada faptului că acestea au achitat prejudiciul creat părții vătămate (fila 64 dosar urm. pen.), instanța a apreciat că se impune a se reține în favoarea celor două inculpate circumstanța atenuantă legală prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. b C. pen. În aceste condiții, instanța a dat eficiență și dispozițiilor art. 76 alin. 1 lit. d C. pen., în sensul că a coborât cuantumul pedepselor aplicate fiecăreia dintre cele două inculpate, sub minimul special prevăzut de lege (respectiv sub minimul de 2 ani închisoare, minim obținut prin aplicarea dispozițiilor art. 320¹ alin. 7 C. proc. pen.).

Având în vedere situația de fapt reținută, dar și persoana fiecăreia dintre cele două inculpate (ambele având un bogat trecut infracțional, iar inculpata S. P. fiind chiar în stare de recidivă postexecutorie, nu au un loc de muncă stabil sau vreo ocupație), instanța a apreciat că scopul și funcțiile pedepselor principale aplicate acestora în prezenta cauză, astfel cum sunt acestea prevăzute în art. 52 C. pen., nu pot fi atinse fără privarea lor efectivă de libertate, motiv pentru care instanța a dispus ca pedepsele stabilite în prezenta cauză să fie executate de cele două inculpate în regim de detenție.

În ce privește pedepsele accesorii, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale fiecăreia dintre cele două inculpate, duc la concluzia existenței unei nedemnități a acestora în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora le-a fost interzis inculpatelor, pe perioada executării pedepselor principale stabilită în sarcina lor.

Instanța nu a interzis inculpatelor dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigențele C.E.D.O., reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia S. și P. împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia.

Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece, din penitenciar, inculpatele nu și-ar putea îndeplini funcțiile elective și nici nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetățeni.

În ce privește soluționarea antecedentelor penale ale celor două inculpate, instanța a procedat după cum urmează:

- referitor la inculpata S. P..

După aplicarea pedepsei principale, pentru fapta reținută în sarcina sa, cât și a pedepsei accesorii, instanța a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii pe numele inculpatei S. P., în baza prezentei sentințe penale, după rămânerea ei definitivă

Totodată, în temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, instanța a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei S. P., prin prezenta sentință penală, perioada în care acesta s-a aflat în stare de reținere, respectiv durata celor 24 de ore din data de 08.06.2011 (ordonanță – fila 59 dosar urm. pen.).

- referitor la inculpata Ș. T..

După aplicarea pedepsei principale, pentru fapta reținută în sarcina sa, cât și a pedepsei accesorii, instanța a constatat că infracțiunea din prezenta cauză se află în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal, cu infracțiunile pentru care inculpata Ș. T. a fost condamnată prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București, sentință rămasă definitivă la data de 01.11.2012, prin decizia penală nr. 2109/01.11.2012 a Curții de Apel București (fapte comise în perioada 02.05._12 – filele 28-34 dosar fond).

În aceste condiții, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani și 3 (trei) luni închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București, sentință rămasă definitivă la data de 01.11.2012, prin decizia penală nr. 2109/01.11.2012 a Curții de Apel București, în pedepsele componente, cu înlăturarea sporului de 9 luni, după cum urmează:

Totodată, s-a menținut revocarea liberării condiționate pentru restul de 894 zile, rest rămas neexecutat din pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 2887/13.12.2006 a Judecătoriei G., așa cum s-a dispus prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București, sentință rămasă definitivă la data de 01.11.2012, prin decizia penală nr. 2109/01.11.2012 a Curții de Apel București.

În continuare, în temeiul art. 36 alin. 1 Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, s-a dispus contopirea pedepsei aplicate prin prezenta sentință penală, cu pedepsele de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și 4 (patru) ani închisoare (ambele aplicate prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București), dispunând ca inculpata Ș. T. să execute pedeapsa cea mai grea, la care a aplicat un spor de pedeapsă corespunzător perseverenței infracționale de care a dat dovadă această inculpată și a gravității faptelor comise (rezultanta 1).

Apoi, în temeiul art. 61 alin. 1 teza a III-a Cod penal, s-a dispus contopirea pedepsei rezultante 1 cu restul de 894 zile (rest rămas neexecutat din pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 2887/13.12.2006 a Judecătoriei G.), dispunând ca inculpata Ș. T. să execute pedeapsa cea mai grea, la care a aplicat un spor de pedeapsă.

La stabilirea acestui din urmă spor, instanța a ținut cont că trebuie să fie cel mult egal sau mai mare cu sporul de 9 luni, spor care a fost aplicat prin sentința penală nr. 623/12.09.2012 a Judecătoriei Sector 6 București (sentință rămasă definitivă la data de 01.11.2012, prin decizia penală nr. 2109/01.11.2012 a Curții de Apel București) și care astfel a intrat în puterea lucrului judecat.

În continuare, în temeiul art. 36 alin. 3 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei Ș. T., prin prezenta sentință penală, perioada executată anterior de aceasta, respectiv de la data de 28.06.2012 și până la zi (referat – fila 34 dosar fond).

Totodată, s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pe numele inculpatei Ș. T., în baza prezentei sentințe penale, după rămânerea definitivă.

În ce privește latura civilă, s-a constatat că partea vătămată M. S. nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză (fila 64 dosar urm. pen.).

În continuare, instanța a constatat că inculpata S. P. a avut asigurată asistență juridică din partea unui apărător ales (delegație – fila 37 dosar fond).

Potrivit art. 189 alin. 1 Cod procedură penală, s-a dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata Ș. T., pentru faza de judecată în primă instanță, să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați G. (delegație – fila 13 dosar fond).

Potrivit art. 191 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, s-a dispus obligarea fiecăruia dintre cele două inculpate la plata unei sume de bani, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în care au fost incluse și cheltuielile judiciare avansate de stat pentru faza de urmărire penală.

De asemenea, cheltuielile judiciare către stat au fost stabilite diferențiat pe fiecare inculpată în parte, instanța ținând cont de măsura în care fiecare inculpată a provocat efectuarea acestor cheltuieli.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatele Ș. T. și S. P., aceasta din urmă înțelegând să-și retragă recursul, situație în care Curtea va da eficiența cuvenită dispozițiilor art. 385⁴ alin. 2 C.pr.pen., în ref. la art. 369 alin. 1 C.pr.pen. și va lua act de poziția procesuală manifestată de inculpata S. P..

Inculpata Ș. T. a criticat sentința penală pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei rezultante, arătând că nu s-ar fi impus aplicarea sporului de pedeapsă.

S-a solicitat admiterea recursului și în rejudecare înlăturarea sporului de pedeapsă de 1 an închisoare.

Criticile formulate nu sunt întemeiate, recursul urmând să fie respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate raportat la motivul de recurs invocat, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform. art.385⁶ alin.3 din Codul de Procedură Penală, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.39 alin.2 Cod Penal raportat la art.61 Cod Penal, aplicând sistemul cumulului juridic cu spor facultativ, spor de pedeapsă care reprezintă echivalentul pedepsei de 894 zile închisoare care nu se mai execută.

Curtea constată că reducerea sau înlăturarea sporului ar echivala cu încurajarea tacită a recurentei în săvârșirea altor fapte și, deși sporul de pedeapsă de 1 an închisoare nu a fost corect dozat, în raport de activitatea infracțională anterioară a inculpatei și de cuantumul pedepselor contopite, în propriul recurs nu îi poate crea inculpatei o situație mai grea decât cu înfrângerea principiului înscris în art.385⁸ alin.1 din Codul de Procedură Penală.

Așa fiind, constatând că recursul de față nu este fondat, Curtea îl va respinge conform dispozițiilor art.385¹⁵ pct.1 lit.b din Codul de Procedură Penală.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 din Codul de Procedură Penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata Ș. T. (fiica lui A. și M., născută la data de 10.02.1988, CNP_, cu domiciliul în G., .. 54, jud. G., f.f.l. în ., în prezent deținută în Penitenciarul Bacău) împotriva sentinței penale nr. 959/24.05.2013 a Judecătoriei G. (dosar nr._ ).

În temeiul art. 385 ind. 4 alin. 2 C.pr.pen., în ref. la art. 369 alin. 1 C.pr.pen., ia act de retragerea recursului declarat de inculpata S. P. (fiica lui N. și M., născută la data de 18.02.1974, CNP_, cu domiciliul în mun. G., .. 54, jud. G. – deținută în Arestul I.P.J. B.), împotriva sentinței penale nr. 959/24.05.2013 a Judecătoriei G..

În temeiul art. 189 C.pr.pen., dispune avansarea sumei de 400 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu (200 lei - av. L. B.; 200 lei - avocat Guraliu-M. L.), din fondul Ministerului Justiției, către Baroul G..

În temeiul art. 192 alin. 2 și 4 C.pr.pen., obligă pe fiecare dintre recurentele-inculpate la plata, către stat, a câte 280 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

D E F I N I T I V A.

Pronunțată în ședință publică azi, 13.11.2013.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,

Mița MârzaDragoș-I. BeliganDaniela N.

Grefier,

Red.M.M./09.12.2013

Tehnored: M.M./09.12.2013

fond:C.P.

← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 1371/2013....		Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1308/2013. Curtea de... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1488/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1488/2013. Curtea de Apel GALAŢI