Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 591/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 591/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 12-04-2013 în dosarul nr. 315/838/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 591/R
Ședința publică din data de 12.04.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE –D. P.
Judecător – M. T.
Judecător – M. C.
Grefier – E. M.
Ministerul Public reprezentat de M. C. C. – Procuror General Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de revizuientul P. A. (CNP_, născut la data de 21.09.1955 în ., cetățean român, fără ocupație, fără loc de muncă, deținut în prezent în Penitenciarul B.) împotriva sentinței penale nr. 27/27.02.2013 a Judecătoriei Liești.
La apelul nominal a răspuns recurentul – condamnat, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu – av. M. E., conform delegației aflată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebat fiind revizuientul – condamnat P. A. arată că își menține recursul declarat.
Participanții procesuali arată că nu au alte cereri de formulat.
Întrucât în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul recurentului – condamnat, având în vedere disp. art. 394 Cod procedură penală, precum și motivul invocat de revizuient prin cererea de revizuire, solicită a se aprecia cu privire la admisibilitatea recursului de față. Depune la dosarul cauzei un memoriu formulat de către condamnatul – revizuient. Cu plata onorariului apărătorului desemnat din oficiu, sens înc are depune la dosarul cauzei referatul întocmit conform Protocolului nr._/2008 încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
Reprezentantul Parchetului arată că recurentul a precizat prin cererea de revizuire formulată că a fost condamnat în mod abuziv, pretinzând că nu acesta este autorul infracțiunii de furt calificat. De asemenea, condamnatul dorește să fie audiați o . martori pentru a face dovada că nu a fost cel care a săvârșit infracțiunea de furt. Solicită a se constata că petentul avea la dispoziție posibilitatea de a-și exercita dreptul la probatorii pe parcursul procesului penal înainte ca hotărârea să rămână definitivă, însă modalitatea prin care a înțeles să-și valorifice aceste drepturi nu poate fi pusă în discuție și reiterată sub forma unei cereri de prelungire a probatorului după rămânerea definitivă a hotărârii.
În consecință, solicită a se reține principiul potrivit căruia prin cererea de revizuire nu este admisibilă prelungirea materialului probatoriu administrat anterior rămânerii definitive a hotărârii supusă revizuirii. De asemenea, solicită a se constata că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică. Mai mult decât atât solicită a se avea în vedere că situația invocată de către petent nu se încadrează între cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, respectiv în disp. art. 394 Cod procedură penală. Apreciază că, în mod corect, instanța de fond a respins cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. Astfel, apreciază că și recursul declarat de condamnat este nefondat, solicitând a fi respins ca atare. De asemenea, solicită obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Revizuientul – condamnat, având ultimul cuvânt, arată că nu a știut despre ce este vorba la momentul la care a fost anchetat. Solicită admiterea recursului și respectiv cererea de revizuire formulată.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Condamnatul revizuient P. A. a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 27/27.02.2013 a Judecătoriei Liești.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.27/27.02.2013 pronunțată în dosarul n r._, Judecătoria Liești jud. G., în baza art. 403 alin.3 Cod procedură penală rap. la art. 394 și art. 395 Cod procedură penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul P. A. și l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ din data de 08.02.2013, condamnatul P. A. a formulat o cerere de revizuire cu privire la sentința penală nr. 75/19.04.2012 pronunțată de Judecătoria Liești în dosarul nr._ .
S-a reținut că, în fapt, la data de 29.01.2013, a fost înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria Liești, cu numărul 25/III/6/2013, cererea condamnatului P. A. prin care solicită revizuirea sentinței penale nr. 75/19.04.2012 pronunțată de Judecătoria Liești în dosarul nr._ .
În urma cercetărilor efectuate, în temeiul art. 399 Cod procedură penală, P. de pe lângă Judecătoria Liești a înaintat Judecătoriei Liești cererea de revizuire, însoțită de referatul întocmit potrivit dispozițiilor art. 399 alin. 5 Cod procedură penală de către P..
S-a apreciat de către procuror că motivele de revizuire invocate de petent nu se încadrează printre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 Cod procedură penală.
În referatul procurorului s-a reținut totodată că revizuientul nu a prezentat care sunt motivele de revizuire.
A fost atașată sentința penală nr. 75/19.04.2012 pronunțată de Judecătoria Liești în dosarul nr._ .
În susținerea cererii de revizuire, condamnatul P. A. a arătat că a fost judecat și condamnat abuziv în această cauză, precizează ca nu el a comis infracțiunea de furt calificat.
De asemenea a arătat că, dorește să dovedească cu martori și probe că altă persoană a comis infracțiunea și roagă să fie citați și numiții V. P. deținut în Penitenciarul de tineri Tichilești, A. T., S. S. și C. M. zis B..
Condamnatul nu a indicat în mod clar cazul de la art. 394 Cod procedură penală pe care își întemeiază cererea sa de revizuire.
Prin referatul înregistrat sub nr. 25/III/6/2012 P. de pe lângă Judecătoria Liești a solicitat respingerea cererii condamnatului revizuient ca inadmisibilă.
Prin referat s-a arătat că prin sentința penală nr 75/19.04.2012 revizuentul a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat art. 208-209 alin 1 lit. g Cod penal cu aplicarea art. 37 alin 1 lit. b Cod penal.
Prin sentința penală menționată s-a reținut în sarcina revizuentului condamnat că in noaptea de 21/22.07.2010 a sustras un mânz părții vătămate S. M. din . aflându-se priponit pe câmp lângă ferma părții vătămate.
Animalul a fost dat în schimbul unui motoscuter numitului Chrihană M. din ..
Sentința penală 75/19.04.2012 a fost menținută și a devenit definitivă prin decizia Curții de Apel G. 1438/R/26.10.2012, prin care revizuentul a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru fapta menționată .
În cererea de revizuire condamnatul a invocat motive de fond pe care trebuia sa le invoce și la instanțele de fond.
Deși a arătat că nu a comis aceasta infracțiune indicând alte persoane instanța de fond a constatat că motivele invocate în cererea de revizuire nu se coroborează cu nici unul din motivele de revizuire din art. 394 Cod procedură penală.
Motivele de revizuire sunt expres prevăzute de art. 394 Cod procedură penală iar motivele invocate de către petent nu se încadrează în nici unele din cazurile prevăzute de art. 394 Cod procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarului pe admisibilitatea în principiu, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr75/19.04.2012 pronunțată de Judecătoria Liești în dosarul nr._ ., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1438/26.10.2012 a Curții de Apel G., s-a dispus condamnarea inculpatului P. A. în baza art. 208 alin.1 – art. 209 alin. 1 lit. g, cu aplicarea art. 37 al. 1 litera b) Cod penal, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă.
Potrivit art. 403 alin.1 Cod procedură penală admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță, în camera de consiliu, fără citarea părților și fără participarea procurorului. Instanța examinează dacă cererea de revizuire este făcută în condițiile prevăzute de lege și dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu.
Deși revizuientul și-a întemeiat cererea în baza dispozițiilor art. 394 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, acesta nu a arătat ce fapte sau împrejurări s-au descoperit și nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Astfel, având în vedere că revizuientul nu a arătat care sunt împrejurările sau faptele ce s-au descoperit și nu au fost cunoscute de către instanță la soluționarea cauzei, martorii propuși spre audiere fiind audiați în cursul procesului penal (ds._ ), instanța a respins cererea revizuientului ca fiind inadmisibilă.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, instanța a obligat revizuientul la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva hotărârii instanței de fond, a declarat recurs condamnatul P. A., criticând-o ca fiind nelegală.
Invocă același motiv prezentat și în memoriu aflat la dosar, în sensul că dorește audierea unor martori pentru a-și dovedi nevinovăția.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea recurată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, a susținerilor recurentului revizuient, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, urmând a o menține.
In mod corect, instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 75/19.04.2012 a Judecătoriei Liești, prin care a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Având în vedere motivul de revizuire invocat de condamnat, a fost analizată, în baza art. 403 alin.1 Cod procedură penală, admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, în camera de consiliu, fără citarea revizuientului.
Constatând că motivul invocat de revizuient, respectiv acela de administrare a unor noi probe, audierea unor noi martori, fără a indica ce fapte urmează aceștia să dovedească prin declarațiile lor, nu se încadrează în cazurile enumerate de art.394 alin.1 Cod procedură penală, în mod corect, instanța de fond a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Au fost avute în vedere, în acest caz, și dispozițiile deciziei nr. 60/2007 dată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca, în baza art._ alin.1 pct.1 lit. b Cod procedură penală, urmează a respinge, ca nefondat, recursul formulat de condamnatul P. A. împotriva sentinței penale nr. 27/27.02.2013 a Judecătoriei Liești și să-l oblige pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul P. A. (CNP_, născut la data de 21.09.1955 în ., cetățean român, fără ocupație, fără loc de muncă, deținut în prezent în Penitenciarul B.) împotriva sentinței penale nr. 27/27.02.2013 a Judecătoriei Liești.
Obligă recurentul la plata sumei de 230 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu (av. M. E.) va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 12.04.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. P. M. T. M. C.
Grefier,
E. M.
Red. M. T./18.04.2013
Tehnored. E.M.
2ex/18.04.2013
Fond O. S.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 225/2013. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 590/2013. Curtea de... → |
|---|
