Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1408/2013. Curtea de Apel GALAŢI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1408/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 28-10-2013 în dosarul nr. 1114/228/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1408/R
Ședința publică din data de 28 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – M. C. - judecător
JUDECĂTOR – D. L. C.
JUDECĂTOR – A. B.
Grefier - S. M.
Ministerul Public reprezentat de procuror M. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Făurei, privind pe inculpatul T. M., împotriva sentinței penale nr. 74/27.06.2013 a Judecătoriei Făurei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatul-inculpat T. M., lipsă, apărătorul desemnat din oficiu, avocat Todorovici C., în baza delegației nr. 5098/21.10.2013, pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu disp. art.177 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în conformitate cu disp. art.104 al.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, în sensul că este primul termen de judecată în recurs, după care;
Potrivit art.320 C.proc.penală, Curtea pune în discuția părților existența unor cereri sau excepții.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri și excepții prealabile de formulat.
Apărătorul intimatului-inculpat T. M. arată că nu are alte cereri și excepții prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri și excepții prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la recursul promovat de P. de pe lângă Judecătoria Făurei.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că sentința penală pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică din următoarele motive:
Raportat la situația de fapt reținută în cauză încadrarea juridică a faptei și mijloacele de probă administrate apreciază că sentința penală recurată este nelegală și netemeinică deoarece instanța nu a reținut alte împrejurări care să constituie circumstanțe atenuante judiciare, a aplicat dispozițiile art. 74 alin. 2 și art. 76 alin. 1 lit. e c. penal în mod nelegal cu consecința aplicării unor pedepse sub minimul special prevăzut de actul normativ sancționator fără a motiva în nici un fel reținerea circumstanțelor atenuante.
Potrivit Deciziei nr. 2253/2007 a ÎCCJ ar fi trebuit ca reținerea de alte circumstanțe să fie motivată, cu referire la probe, oricare ar fi aceste circumstanțe prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a)-c) ari ale art. 74 alin. 2 C.penal.
Arată că instanța nu a avut în vedere și nu a motivat cuantumul pedepsei stabilite raportat la îmbibația alcoolică în care a fost depistat inculpatul în momentul comiterii infracțiunii, aceasta fiind de 2,65 g/l alcool pur în sânge, alcoolemie foarte mare prin prisma căreia trebuie analizat gradul de pericol social al faptei, având în vedere și faptul că infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul este infracțiune de pericol. Inculpatul a produs și un accident soldat cu victime și pagube, a consumat o cantitate foarte mare de vin, respectiv 5 litri, potrivit declarației acestuia.
Instanța a avut în vedere doar lipsa antecedentelor penale, datorită faptului că inculpatul a fost reabilitat.
Consideră că se impune casarea hotărârii recurate și condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, fără reținerea de circumstanțe atenuante.
Apărătorul intimatului-inculpat T. M. solicită respingerea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Făurei.
Apreciază că în mod corect instanța de fond a avut în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei criteriile generale prevăzute de dispozițiile art. 72 C.penal, și în consecință a aplicat o pedeapsă în limitele prevăzute de lege, ținând cont atât de circumstanțele reale cât și de circumstanțele personale ale inculpatului. Solicită plata onorariului din oficiu.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării;
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală 74 din 27.06.2013 a Judecătoriei Făurei în baza art. art. 87 al.1 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. “ a ” C.p., art. 3201 C.p.p., art. 74 al. 2 C.p., art. 76 al. 1 lit. “e” C.p. condamnă pe inculpatul T. M. la pedeapsa de 6 (ȘASE) LUNI ÎNCHISOARE, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care are o îmbibatie alcoolică de peste 0,8g/l alcool pur în sânge.
In baza art.71 C.p. a interzis inculpatului T. M. exercitarea drepturilor civile prevăzute de art.64 lit.”a”, teza a II-a si lit.”b” C.p. pe durata executării pedepsei: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcții elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
In baza art.81 C.p. a dispus pentru inculpatul T. M. suspendarea condiționată a executării pedepsei principale, iar în baza art. 71 al. 5 C.p. dispune suspendarea pedepsei accesorii, ambele pe durata termenului de încercare de 2 ANI și 6 LUNI, determinat conform art.82 C.p.
In baza art.359 C.p.p., a atras atenția inculpatului T. M. asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor legale privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, respectiv, că, dacă în cursul termenului de încercare va săvârși o nouă infracțiune pentru care s-a dispus condamnarea sa definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanța a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
In baza art. 191 al. 1 C.p.p. a obligat pe inculpatul T. M. la plata către stat a sumei de 350 lei, din care 150 lei reprezintă cheltuieli judiciare și 200 de lei pentru asigurarea apărării din oficiu.
A încuviințat ca plata sumei de 200 de lei, reprezentând onorariu apărător din oficiu, să se facă din fondurile Ministerului de Justiție în favoarea domnului avocat I. C..
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1561/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ /17.06.2013 a fost trimis în judecată inculpatul T. M. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002.
In actul de sesizare a instanței s-a reținut în esență că inculpatul T. M. posedă permis de conducere pentru categoria „B” din anul 2011. În același an inculpatul a achiziționat autoturismul Dacia_, însă nu a perfectat actele de vânzare-cumpărare cu fostul proprietar.
În după - amiaza zilei de 26.11.2012, inculpatul a consumat la domiciliu aproximativ 5 (cinci) litri de vin.
În jurul orei 1600 inculpatul s-a hotărât să se deplaseze la socrii în loc.Ulmu, împreună cu soția sa T. Neguța. Inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului_, în care se afla soția sa, și s-a deplasat de la domiciliu pe ..Vultureni până la marginea satului, iar de acolo a continuat deplasarea pe câmp până în loc.Ulmu. În loc.Ulmu inculpatul a condus autoturismul pe . locuința socrilor săi.
În jurul orei 1630 inculpatul a plecat din loc.Ulmu către domiciliu, dar fiind pe înserat și având în vedere că drumul din câmp nu era în condiții foarte bune, după ce a circulat din nou pe . angajat în deplasare pe DJ 203.
Inculpatul a condus autoturismul pe DJ 203 până în localitatea Vultureni unde, din cauza alcoolului consumat, a adormit la volan și a pierdut controlul direcției de deplasare, tamponând gardul locuinței martorului A. S..
În data de 14.05.2013 organul de cercetare penală a procedat la măsurarea distanței parcurse de inculpatul T. M. cu autoturismul_ pe drumurile publice în după-amiaza zilei de 26.11.2012, rezultând că de la domiciliu și până în locul în care a produs accidentul de circulație a parcurs 7,7 km.
Faptele săvârșite de inculpatul T. M. întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002.
Situația de fapt reținută este dovedită cu proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante;proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare;buletin de testare alcoolscop nr.509/26.11.2012;buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.A12/516 din 03.12.2012;proces verbal de prelevare a probelor de sânge;buletin de examinare clinică seria_/26.11.2012;proces verbal privind stabilirea distanței parcurse;adresele nr.2345/22.05.2013 și nr.2205/16.05.2013 înaintate de Primăria . . A. S., ., nr.4479/14.05.2013;D. L., ., nr.5219/17.05.2013; G. A. ., nr.5221/20.05.2013; P. C., ., nr.5220/20.05.2013;T. Neguța, ., nr.4478/ 14.05.2013; declarațiile olografe ale inculpatului din 26.11.2012 și 09.05.2013;proces verbal de aducere la cunoștință a învinuirii din 09.05.2013; declarația inculpatului T. M., ., nr.2440/09.05.2013;proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală . nr._/29.05.2013.
La termenul de judecată din data de 27.06.2013, înainte de citirea actului de sesizare a instanței, cu respectarea dispozițiilor art. 70 C.p.p., a fost audiat inculpatul, care a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin rechizitoriu și a solicitat în temeiul art. 3201 C.p.p. judecarea doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că situația de fapt descrisă în actul de sesizare a instanței este confirmată de materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și readministrat în faza cercetării judecătorești, inculpatul săvârșind fapta cu vinovăție. Vinovația inculpatului fiind dovedită, pe baza probelor administrate, în raport cu fapta care a făcut obiectul cercetării judecătorești, instanța a dispus condamnarea acestuia, iar la stabilirea pedepsei ce a fost aplicată pentru infracțiunea săvârșită, a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.72 al.1 C.p. În acest sens, a ținut seama de limitele de pedeapsa fixate în partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social concret al infracțiunii având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii acesteia și de circumstanțele personale ale inculpatului.
Față de soluția de condamnare pronunțată, instanța l-a obligat pe T. M. la plata cheltuielilor judiciare și a onorariului pentru asigurarea apărării din oficiu.
Împotriva acestei hotărâri a declara recurs P. de pe lângă Judecătoria Făurei criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea recursului s-a arătat că instanța de fond a reținut în mod nelegal dispozițiile art. 74 alin. 2 Cod penal fără a motiva reținerea circumstanțelor atenuante, situație ce a condus la aplicarea unei pedepse nelegale.
Prin recursul promovat s-a solicitat condamnarea inculpatului la pedeapsa cu închisoarea fără reținerea circumstanțelor atenuante.
Recursul este fondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept constatăm următoarele:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatului T. M. pe baza analizei materialului probator administrat în faza urmăririi penale coroborat cu declarația acestuia dată în faza cercetării judecătorești urmare a incidenței dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală.
Ca situație de fapt reținem împrejurarea că la data de 26.11.2012, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul T. M., a condus autoturismul Dacia cu număr de înmatriculare_, pe drum public, respectiv pe DJ 203, a adormit la volan și a pierdut controlul direcției de deplasare, tamponând gardul locuinței martorului A. S..
În urma efectuării probelor biologice s-a stabilit că inculpatul a prezentat o alcoolemie de 2,65 g/l alcool pur în sânge.
Constatăm că probatoriile administrate în cauză confirmă că fapta adusă ca învinuire inculpatului există în materialitatea ei, este prevăzută de legea penală ca infracțiune (încadrată la art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002) și a fost comisă cu vinovăție de acesta.
Astfel, soluția de condamnare a inculpatului apare ca fondată.
Considerăm însă că hotărârea primei instanțe este nelegală sub aspectul individualizării răspunderii penale a inculpatului.
În concret, constatăm că prima instanță a reținut în favoarea inculpatului dispozițiile art. 74 alin. 2 Cod penal și art. 76 lit. e) Cod penal fără a motiva și argumenta existența unor circumstanțe atenuante care ar fi putut atrage respectivele dispoziții legale.
Lecturând hotărârea instanței de fond observăm că lipsesc cu desăvârșire acele aspecte ce țin de circumstanțierea personală a inculpatului și care ar fi putut echivala cu unele circumstanțe atenuante.
Mai mult, cu ocazia motivării individualizării pedepsei aplicate inculpatului prima instanță redă doar aspecte generale (așa cum sunt indicate acestea la prevederile art. 72 cod penal) fără a reliefa aspectele speciale ce derogă din situația de fapt existentă în speță și din datele ce circumstanțiază persoana inculpatului T. M..
Constatăm, de asemenea, că în mod eronat instanța de fond a reținut dispozițiile art. 33 lit. a Cod penal în condițiile în care fapta dedusă judecății se materializează într-o singură infracțiune, neexistând sub nicio formă un eventual concurs de infracțiuni.
Având în vedere gravitatea faptei comise, modalitățile ți împrejurările săvârșirii (prin conducerea unui autoturism pe drumurile publice, după consumarea unei cantități mari de băuturi alcoolice, și în condițiile prezenței unei alcoolemii de 2,65 g/l alcool pur în sânge), față de urmarea produsă prin punerea în primejdie a vieții și integrității corporale a celorlalți participanți la trafic, considerăm că se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 8 luni închisoare reprezentând limita minimului special prevăzut de lege.
Considerăm că nu se impune reținerea în favoarea inculpatului a dispozițiilor legale vizând circumstanțele atenuante în condițiile în care aspectele favorabile acestuia (lipsa antecedentelor penale, recunoașterea faptei) intră în contradicție cu celelalte criterii de individualizare reglementate de art. 72 Cod penal.
Față de cele de mai sus se va admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Făurei.
Se va casa în parte sentința penală 74 din 27.06.2013 a Judecătoriei Făurei și în rejudecare:
Se va înlătura din sentința penală recurată dispozițiile art. 33 lit. a, art. 74 alin. 2 și art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal și se va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 6 luni închisoare la 8 luni închisoare.
Se va majora și termenul de încercare stabilit conform art. 82 Cod penal de la 2 ani și 6 luni la 2 ani și 8 luni.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Făurei, privind pe inculpatul T. M. (fiul lui Ș. și T., născut la data de 4.09.1968 în .,CNP-_, cetățean român, studii 10 cls., fără ocupație, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în sat. Vultureni, ., .,cunoscut cu antecedente penale), și în consecință.
Casează în parte sentința penală nr. 74/27.06.2013 a Judecătoriei Făurei și în rejudecare.
Înlătură aplicarea art. 33 lit. a, art. 74 alin. 2 și art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal și majorează pedeapsa aplicată inculpatului T. M. de la 6 luni închisoare la 8 luni închisoare.
Majorează termenul de încercare al suspendării condiționate, stabilit potrivit art. 82 Cod penal, pentru pedeapsa principală și pentru pedeapsa accesorie de la 2 ani și 6 luni la 2 ani și 8 luni.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului recurs rămân în sarcina statului.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în recurs – avocat Todorovici C., va fi virată în contul Baroului G. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. C. D. L. C. A. B.
Grefier
Red. M.C./05.11.2013
Tehnored. S. M./ 2 ex./06.11.2013
Fond: D. L.
← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
---|