Omor calificat (art. 175 C.p.). Sentința nr. 431/2015. Curtea de Apel IAŞI
Comentarii |
|
Sentința nr. 431/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 26-02-2015 în dosarul nr. 424/89/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ NR. 143/2015
Ședința publică de la 26 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. D.
Judecător G. S.
Grefier G. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de inculpat B. M. I. împotriva sentinței penale nr. 431/6.10._ pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ având ca obiect infracțiunea de tentativă la omor calificat (art. 175 C.p.) .
La apelul nominal făcut în ședința publică –lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16 februarie 2015, (cu participarea în calitate de reprezentant al Ministerului Public a d-nei procuror M. D.), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi – ce face parte integrantă din prezenta decizie când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 26 februarie 2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului penal de față:
Prin Sentința penală nr. 431 din 6 octombrie 2014, Tribunalul V., în baza art. 386 al.1 Noul Cod de procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului B. M.-I. prin rechizitoriul nr. 375/P/2012 emis la data de 30.01.2014 de către P. de pe lângă Tribunalul V. din infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 20 rap. la art. 174,175 lit. i) Codul penal din 1969, cu aplic.art. 99 Codul penal din 1969 și art. 73 lit.b) Codul penal din 1969 in infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 Noul Cod penal, cu aplic. art. 75al.1lit.a) si art. 113 Noul Cod penal, rap. la art. 396 al. 10) Noul Cod de procedură penală și art. 5 Noul Cod penal
A respins cererea formulată de către partea civilă Boață D. A. de înlăturare din încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului B. M. I. a stării de provocare prev. de art. 73al.1lit.b) Codul penal din 1969, actualmente art. 75al.1lit.a) Noul Cod penal.
În temeiul prevederilor art. 115al.2 lit.a rap. la art. 124 Noul Cod penal a aplicat inculpatului minor B. M. I., fiul lui M. și A., ns. la data de 13.08.1997 în mun. V., jud. V., CNP_,domiciliat în satul Broșteni, ., locuind fără forme legale în satul Hîrșoveni, ., cetățean roman, fără obligații militare, necăsătorit, absolvent a 7(șapte) clase, fără antecedente penale, fără ocupație, măsura educativă privativă de libertate a internării . pentru o perioadă de 2(doi) ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 Noul Cod penal, cu aplic. art. 75al.1lit.a) si art. 113 Noul Cod penal, rap. la art. 396 al. 10) Noul Cod procedură penală și art. 5 Noul Cod penal.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B. M. I., la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, urmând ca, în temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.”
În baza art. 19 Noul Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Noul Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și urm. din Codul civil, a admis, în parte, acțiunile civile formulate de părțile civile Boață D. A., domiciliat în ., S. Județean de Urgență V., cu sediul în V., ., nr. 233, jud. V., S. Județean de Ambulanță V., cu sediul în V., ., jud. V. și S. C. de Urgență”Prof.dr. N. O.”Iași, cu sediul în Iași, ., jud. Iași, și, în consecință, obligă inculpatul minor B. Mariu I. în solidar cu părțile responsabile civilmente D. A. și B. M. la plata către aceste părți civile a următoarele sume, cu titlu de despăgubiri civile:
-517,5 lei către partea civilă S. Județean de Urgență V., cu titlu de cheltuieli de spitalizare, daune materiale.
-7874 lei către partea civilă S. C. de Urgență”Prof.dr. N. O.”Iași cu titlu de cheltuieli de spitalizare, daune materiale.
-640,5 lei, către S. Județean de Ambulanță V..
-4.000 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă Boață D. A.,
-20.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Boață D. A.,
În baza art. 272 și art. 274 alin. 1 Noul Cod de procedură penală, a obligat pe inculpat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata către stat a sumei de 4155 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Suma de 100 lei, reprezentînd 1 din onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății(delegația nr. 122 din 12.02.2014) a rămas în sarcina statului și va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și e drept:
Pe rolul Tribunalului V. la data de 6.02.2014, sub nr._ /2013, a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul V. nr. 375/P/2012 prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului minor B. M. I. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174,175lit.i)Cod penal, cu aplic.art. 73lit.b) și art. 99 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că, în seara zilei de 28 aprilie 2012, în jurul orei 2230, partea vătămată Boață D. A., în vârstă de 17 ani, a urcat într-un autoturism condus de numitul A. O. împreună cu numiții T. B. A. și A. C. și au plecat din . Poienești, pentru a merge la discotecă. Din . deplasat, în jurul orei 1200, toți patru, cu același autoturism (un VW Golf 3 de culoare albastră) către satul Ivănești pentru a se distra și la discoteca organizată în centrul comunei.
Apoi, s-a reținut faptul că,în jurul orei 300, martorul T. B. A. a observat, în fața localului unde era organizată discoteca, un grup de fete care erau însoțite de un băiat. Între martorul respectiv și acel băiat, identificat ulterior ca fiind martorul I. C. C., a avut loc un mic conflict întrucât martorul T. ar fi intrat în vorbă cu fetele fără permisiunea lui I.. După acest scurt eveniment, T. B. A., A. O. și partea vătămată Boață D. A. au urcat în autoturismul Golf cu gândul de a pleca spre casă. Pe drumul ce face legătura dintre Ivănești și L., aceștia au observat mergând grupul de fete pe care T. îl văzuse anterior și care era compus din martorele Ștefuriac P., V. A. M., Ștefuriac M. și V. L. și care era însoțit de martorul I. C. C. dar și de alți doi băieți - martorul J. lonuț și inculpatul B. M. I.. Menționăm că inculpatul și martorul I. sunt veri primari.
Apoi, s-a arătat că, după ce mașina în care se afla partea vătămată a depășit grupul de persoane arătat mai sus, martorul T. B. i-a cerut șoferului să oprească pentru a putea coborî și să stea de vorbă cu martorul I., pentru că aveau o dispută neterminată. Mașina a fost oprită iar din autoturism au coborât martorul T. și partea vătămată. Șoferul A. a întors autoturismul și a plecat spre localul unde era discoteca din Ivănești pentru a-| aduce și pe martorul A. C., care rămăsese în local.
În continuare, s-a arătat că,în acest timp, partea vătămată și martorul T. au venit în întâmpinarea grupului de fete și a celor trei băieți, care își continua deplasarea către satul Hârșoveni și, când au ajuns în dreptul lor, martorul T. l-a apostrofat pe martorul I. cu privire la incidentul avut anterior în fața discotecii. Între cei doi a început o altercație, la care a intervenit și martorul J.. În acest timp, inculpatul B., văzând altercația, a vrut să intervină și el în apărarea vărului său I. însă a fost lovit cu pumnul de către partea vătămată Boață D. A.. Inculpatul s-a enervat și l-a lovit pe vătămat cu pumnul în cap iar acesta din urmă a căzut la pământ. A încercat să se ridice și să-l lovească din nou pe inculpat însă acesta din urmă l-a lovit din nou de mai multe ori, foarte violent, cu pumnul în zona capului, chiar și după ce Boață D. A. a căzut la pământ și a ajuns în stare de inconștiență. După . lovituri dată cu mare intensitate, inculpatul și-a dat seama că vătămatul este inconștient și, crezând că l-a omorât, a fugit pentru a scăpa de la locul faptei.
Totodată, s-a arătat că,în acest timp se întorcea dinspre local autoturismul marca Golf 3, în care se aflau martorii A. și A.. Partea vătămată a rămas inertă la pământ iar martorii I. și J. au smuls niște leaturi din garduri pentru a putea continua bătaia cu grupul din care făcea parte și partea vătămată. Nu a continuat, însă, conflictul întrucât martorul T. și-a dat seama că prietenul său Boață este inconștient. Toți cei trei din corn. L. l-au urcat pe vătămat în autoturismul Golf și au plecat spre V. pentru a-l duce la spital. În timp ce aceștia îl urcau pe vătămat în mașină, la fața locului a ajuns un autoturism Skoda în care se aflau B. V., P. A., J. lonuț și I. C., care a urmărit mașina în care se afla vătămatul până a ajuns în corn. L., după care s-au întors.
În fine, s-a relevat faptul că din raportul de expertiză medico-legală traumatologică din cuprinsul căruia rezultă că persoana vătămată Boață D. A. a prezentat leziuni traumatice de tipul fracturii stânca temporală dreaptă, contuziei hemoragice cu dilacerare și hematomului intracerebral temporo-parietal stânga, hematomului subdural fronto-temporo-parietal stânga, hemoragiei subarahnoidiene, leziuni care au putut fi produse prin lovire cu și de obiecte contondente, cel mai probabil prin cădere pe suprafață semidură - dură, cu impact temporal dreapta, posibil auto sau heteropropulsie,care au necesitat pentru vindecare un număr de 45 - 50 de zile îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața părții vătămate, care rămâne cu infirmitate fizică permanentă prin craniectomie.
Prin încheierea de cameră preliminară din data de 19.03.2014, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346al.2 Cpp,a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriu nr. 375/P/2013 din 30.01.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul V., a administrării probelor si a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății față de inculpatul minor B. M. I. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174,175lit.i)Cod penal, cu aplic.art. 73lit.b) și art. 99 Cod penal.
La data de 3.04.2014 s-a depus la dosarul cauzei de către S. de Probațiune V. referatul de evaluare privind pe inculpatul minor B. M. I. .
La termenul de judecată din data de 30.04.2014 partea vătămată Boață D. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 45.000 lei, din care suma de 5.000 lei reprezentând daune materiale, constând în cheltuielile efectuate cu transportul la unitățile spitalicești și medicamentația aferentă, depunând în acest sens un set de înscrisuri, iar suma de 40.000 lei reprezentând daune morale.
Prin adresa nr._ depusă la data de 9.05.2014(fila 47 dosar de fond), S. Județean de Ambulanță V. s-a constituit parte civilă cu suma de 711,6 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de transportul medical al persoanei vătămate.
La termenul de judecată din data de 21.05.2014, a fost audiat inculpatul minor B. M. I., care a declarat că recunoaște săvârșirea faptei în modalitatea reținută în rechizitoriul emis de către P. de pe lângă Tribunalul V. .
De asemenea, a fost încuviințată proba cu martori și înscrisuri solicitată de către partea civilă Boață D., fiind audiați martorii I. D. și S. L..
În fine, s-a solicitat și schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. M.-I. prin rechizitoriul nr. 375/P/2012 emis la data de 30.01.2014 de către P. de pe lângă Tribunalul V. din infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 20 rap. la art. 174,175 lit. i) Codul penal din 1969, cu aplic.art. 99 Codul penal din 1969 și art. 73 lit.b) Codul penal din 1969 in infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 Noul Cod penal, cu aplic. art. 75al.1lit.a) si art. 113 Noul Cod penal, rap. la art. 396 al. 10) Noul Cod de procedură penală și art. 5 Noul Cod penal.
Prin adresa nr. 9341/17.06.2014, S. Județean de Urgență V. s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 575 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ale persoanei vătămate, iar prin adresa nr. 6376/16.06.2014 S. C. de Urgență”Prof. Doctor N. O.”Iași s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 8748,99 lei, aferente îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate.
Urmărirea penală a fost începută prin rezoluția din data de 1.05.2012, ora 16.00, în temeiul prevederilor art. 228al.1ind-.1Cpp, în rem, față de autori necunoscuți, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174,175lit.i) Cod penal .
Prin rezoluția din data de 2.05.2012, s-a început urmărirea penală față de numitul B. M.-I. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174,175lit.i) Cod penal, cu aplic.art. 99 Cod penal .
Inculpatului B. M.-I. i s-a prezentat materialul de urmărire penală la data de 30.01.2014, în prezența apărătorului ales, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 20 rap. la art. 174-175Cod penal, cu aplic.art. 99) Cod penal si art. 109 Cod penal.
Analizând probele administrate, precum și actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În seara zilei de 28 aprilie 2012, în jurul orei 2230, partea vătămată Boață D. A., în vârstă de 17 ani, a urcat într-un autoturism condus de numitul A. O. împreună cu numiții T. B. A. și A. C. și au plecat din . Poienești, pentru a merge la discotecă. Din . deplasat, în jurul orei 1200, toți patru, cu același autoturism (un VW Golf 3 de culoare albastră) către satul Ivănești pentru a se distra și la discoteca organizată în centrul comunei.
În jurul orei 300, martorul T. B. A. a observat, în fața localului unde era organizată discoteca, un grup de fete care erau însoțite de un băiat. Intre martorul respectiv și acel băiat, identificat ulterior ca fiind martorul I. C. C., a avut loc un mic conflict întrucât martorul T. ar fi intrat în vorbă cu fetele fără permisiunea lui I.. După acest scurt eveniment, T. B. A., A. O. și partea vătămată Boață D. A. au urcat în autoturismul Golf cu gândul de a pleca spre casă. Pe drumul ce face legătura dintre Ivănești și L., aceștia au observat mergând grupul de fete pe care T. îl văzuse anterior și care era compus din martorele Ștefuriac P., V. A. M., Ștefuriac M. și V. L. și care era însoțit de martorul I. C. C. dar și de alți doi băieți - martorul J. I. și inculpatul B. M. I.. Menționăm că inculpatul și martorul I. sunt veri primari.
După ce mașina în care se afla partea vătămată a depășit grupul de persoane arătat mai sus, martorul T. B. i-a cerut șoferului să oprească pentru a putea coborî și să stea de vorbă cu martorul I., pentru că aveau o dispută neterminată. Mașina a fost oprită iar din autoturism au coborât martorul T. și partea vătămată. Șoferul A. a întors autoturismul și a plecat spre localul unde era discoteca din Ivănești pentru a-| aduce și pe martorul A. C., care rămăsese în local.
În acest timp, partea vătămată și martorul T. au venit în întâmpinarea grupului de fete și a celor trei băieți, care își continua deplasarea către satul Hârșoveni și, când au ajuns în dreptul lor, martorul T. l-a apostrofat pe martorul I. cu privire la incidentul avut anterior în fața discotecii. Intre cei doi a început o altercație, la care a intervenit și martorul J.. În acest timp, inculpatul B., văzând altercația, a vrut să intervină și el în apărarea vărului său I., însă a fost lovit cu pumnul de către partea vătămată Boață D. A.. Inculpatul s-a enervat și l-a lovit pe vătămat cu pumnul în cap, iar acesta din urmă a căzut la pământ. A încercat să se ridice și să-l lovească din nou pe inculpat însă acesta din urmă l-a lovit din nou de mai multe ori, foarte violent, cu pumnul în zona capului, chiar și după ce Boață D. A. a căzut la pământ și a ajuns în stare de inconștiență. După . lovituri dată cu mare intensitate, inculpatul și-a dat seama că vătămatul este inconștient și, crezând că l-a omorât, a fugit pentru a scăpa de la locul faptei.
În acest timp se întorcea dinspre local autoturismul marca Golf 3, în care se aflau martorii A. O. și A. C.. Partea vătămată a rămas inertă la pământ, iar martorii I. și J. au smuls niște leaturi din garduri pentru a putea continua bătaia cu grupul din care făcea parte și partea vătămată. Nu a continuat, însă, conflictul întrucât martorul T. și-a dat seama că prietenul său Boață este inconștient. Toți cei trei din . urcat pe vătămat în autoturismul Golf și au plecat spre V. pentru a-l duce la spital. în timp ce aceștia îl urcau pe vătămat în mașină, la fața locului a ajuns un autoturism Skoda în care se aflau B. V., P. A., J. lonuț și I. C., care a urmărit mașina în care se afla vătămatul până a ajuns în corn. L., după care s-au întors.
Menționăm că după conflict leaturile smulse din gard de către martorii I. și J. nu au fost folosite în vreo altercație, ci doar cu acestea a fost lovit autoturismul în care se afla partea vătămată, înainte ca cele două mașini să plece spre V..
Autoturismul în care se afla vătămatul a ajuns la S. Județean de Urgență V., după care vătămatul a fost transferat la S. C. de Urgență „Prof. Dr. N. O.” lași, unde s-a intervenit chirurgical întrucât s-a constatat că vătămatul a suferit un hematom subdural fronto-temporal Stâng, o contuzie dilacerală stângă și o fractură stâncă temporală dreaptă, leziuni care au pus în primejdie viața acestuia.
In cauză s-a efectuat un raport de expertiză medico-legală traumatologică iar din rapoartele întocmite rezultă că Boață D. A. a prezentat leziuni traumatice de tipul fracturii stânca temporală dreaptă, contuziei hemoragice cu dilacerare și hematomului intracerebral temporo-parietal stânga, hematomului subdural fronto-temporo-parietal stânga, hemoragiei subarahnoidiene.
Leziunile au putut fi produse prin lovire cu și de obiecte contondente, cel mai probabil prin cădere pe suprafață semidură - dură, cu impact temporal dreapta, posibil auto sau heteropropulsie. Pentru vindecarea leziunilor au fost necesare 45 - 50 de zile îngrijiri medicale.
S-a constatat, de asemenea, că leziunile au pus în primejdie viața părții vătămate care rămâne cu infirmitate fizică permanentă prin craniectomie.
Faptele descrise mai sus și comise de către inculpatul B. Marisu I. sunt dovedite prin următoarele mijloace de probă:
- declarațiile inculpatului B. Marisu I. date în cursul urmăririi penale, precum și din fața instanței de judecată, prin care a recunoscut în integralitate faptele reținute în actul de sesizare al instanței .
- plângere și declarațiile părții civile Boață D. A. (filele 30-33 dosar de urmărire penală);
- declarațiile martorilor T. B. A., A. G. C., A. O. J. I. și I. C. C., V. A. M., P. E. G., Ș. P., Ș. M., V. L.,
- proces – verbal de cercetare la fața locului ;
- certificate medico-legal nr. 262 din 15.05.2012,
- raport de expertiză medico-legală nr. 106/E din 2.05.2012,
- raport de expertiză medico- legală psihiatrică nr. 94/PM din 9.05.2012,
În drept, fapta inculpatului B. M. I., de a aplica la data de 28.04.2012, pe fondul unei puternice tulburării cauzate de către persoana vătămată Boață D. A., care i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței ,într-un loc public, multiple lovituri puternice cu pumnul în zona capului părții vătămate, cauzându-i acesteia leziuni de tipul fracturii de stâncă temporală dreaptă, contuzie hemoragică cu dilacerare și hematon intracerebral temporo-parietal stânga, hematom subdural fronto-temporo-parietal stânga, hemoragie subarahnoidiană, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 Noul Cod penal, cu aplic.art. 75al.1lit.a) si art. 113 Noul Cod penal rap. la art. 398al.10) Noul Cod de procedură penală și art. 5) Noul Cod penal.
Sub aspectul laturii subiecitve, inculpatul B. M. I. a acționat cu forma de vinovăție a intenției directe.
Stabilirea legii penale mai favorabile
Conform art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Prin Decizia nr. 265/6.05.2014 a Curții Constituționale a României, s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr._ și s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Tribunalul consideră că legea penală nouă (Noul Cod penal) este mai favorabilă, în lumina următoarelor argumente:
-conform prevederilor Codului penal din 1969, minorului i se puteau aplica și pedepse, nu numai măsuri educative,
-limitele de pedeapsă prevăzute de reglementarea actuală sunt reduse față de prevederile Codului penal din 1969,(actualmente fapta inculpatului se pedepsește cu închisoarea de la 2 ani și 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi, în timp ce conform Codului penal din 1969 se pedepsea cu închisoarea de la 3 ani și 8 luni la 6 ani și 3 luni închisoare.
Întrucât inculpatul B. M. I. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art.20 rap. la art.174, 175 lit.i C.pen., cu aplic.art. 99 și art. 73lit.b) Codul penal din 1969, raportat la cele expuse anterior, se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea din rechizitoriu în infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 Noul Cod penal, cu aplic.art. 75al.1lit.a) si art. 113 Noul Cod penal rap. la art. 398al.10) Noul Cod de procedură penală și art. 5) Noul Cod penal.
În ceea ce privește cererea formulată de către partea civilă Boață D. A. de înlăturare din încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului minor a circumstanței atenuante legale a provocării prev. de art. 74 al.1 lit.b) Codul penal din 1969, tribunalul arată că această cerere este neîntemeiată deoarece din probele administrate în cauză rezultă faptul că acesta a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa în condițiile în care partea vătămată Boață D. A. l-a lovit în prealabil cu pumnul.
Pentru aceste considerente, instanta de fond va respinge cererea formulata de partea vatamata Boata D. privin schimbarea incadrarii juridice, constand in inlaturarea circumstanței atenuante legale a provocării prev. de art. 74 al.1 lit.b) Codul penal din 1969
Pe parcursul cercetărilor inculpatul B. M. I. a avut o atitudine sinceră, a recunoscut că l-a lovit pe vătămat de mai multe ori, cu pumnul, în zona capului, chiar și după ce vătămatul a căzut la pământ și a ajuns în stare de inconștiență și, după ce a observat gravitatea faptei sale, crezând că l-a omorât pe minor, a fugit de la locul faptei.
Inculpatul B. M. I. are vârsta de 17 ani, și a urmat 7 clase, în prezent abandonând școala, împreună cu vărul său I. locuind o perioadă îndelungată de timp la bunica maternă, până când a plecat împreună cu mama sa în Italia. Nu are antecedente penale și nu este cunoscut cu abateri în trecut.
La data săvârșirii faptei inculpatul avea vârsta de 15 ani, astfel că în cursul urmăririi penale a fost supus unei expertize medico-legale psihiatrice iar, din raportul întocmit de S. Medico-Legal Județean V., rezultă că sus-numitul prezintă o dezvoltare psihică la nivel de intelect normal dar cu carențe educaționale, afective și de instrucție. Nu prezintă tulburări psihice manifeste iar fapta a fost comisă cu discernământ.
Conform referatului de evaluare întocmit de către S. de Probațiune V. factorii care au favorizat implicarea minorului în comiterea infracțiunii sunt corelați cu capacitatea scăzută de autocontrol a comportamentului în condițiile unei agresiuni îndreptate împotriva sa pe fondul căreia poate adopta un comportament agresiv, cu lipsa sentimentelor de empatie față de persoana vătămată, consumul de băutiri alcoolice pe fondul cărora este ușor influențabil, capacitatea scăzută de gândire alternativă si reprezentare a consecințelor propriilor acțiuni.
De asemenea, s-a arătat faptul că printre factorii de natură să dezvolte comportamentul infracțional al minorului este si lipsa unei calificări profesionale, care-i limitează accesul pe piața muncii, precum și capacitatea scăzută de identificare a unor soluții legale în rezolvarea problemelor si capacitatea scăzută de anticipare a consecințelor propriilor acțiuni, prezentând un risc mediu de a comite noi infracțiuni.
La individualizarea măsurii educative aplicată inculpatului minor B. M. I., Tribunalul a avut în vedere, potrivit art. 115 alin. (2) C. pen., criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Noul Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, având în vedere referatul de evaluare a inculpatului minor întocmit de S. de Probațiune V., instanța a reținut că raportat la modul de săvârșirea al faptei reținute în sarcina inculpatului, constând în aplicarea unor lovituri părții vătămate Boață D. A. pentru care i s-au cauzat leziuni de tipul fracturii stânca temporală dreaptă, contuziei hemoragice cu dilacerare și hematomului intracerebral temporo-parietal stânga, hematomului subdural fronto-temporo-parietal stânga, hemoragiei subarahnoidiene, leziuni care au putut fi produse prin lovire cu și de obiecte contondente, cel mai probabil prin cădere pe suprafață semidură - dură, cu impact temporal dreapta, posibil auto sau heteropropulsie,care au necesitat pentru vindecare un număr de 45 - 50 de zile îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața părții vătămate, care rămâne cu infirmitate fizică permanentă prin craniectomie, dar si la persoana inculpatului, care a abandonat școala, nu are o calificare profesională, prezentând un risc mediu de a comite noi infracțiuni, este oportună pentru minor aplicare măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru educativ pentru o perioadă de 2(doi) ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 Noul Cod penal, cu aplic. art. 75al.1lit.a) si art. 113 Noul Cod penal, rap. la art. 396 al. 10) Noul Cod procedură penală și art. 5 Noul Cod penal.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B. M. I., la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, urmând ca, în temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.”
Sub aspectul laturii civile, tribunalul a constatat faptul ca, la termenul de judecată din data de 30.04.2014 partea vătămată Boață D. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 45.000 lei, din care suma de 5.000 lei reprezentând daune materiale, constând în cheltuielile efectuate cu transportul la unitățile spitalicești și medicamentația aferentă, depunând în acest sens un set de înscrisuri, iar suma de 40.000 lei reprezentând daune morale.
Prin adresa nr._ depusă la data de 9.05.2014(fila 47 dosar de fond), S. Județean de Ambulanță V. s-a constituit parte civilă cu suma de 711,6 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de transportul medical al persoanei vătămate.
Prin adresa nr. 9341/17.06.2014, S. Județean de Urgență V. s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 575 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ale persoanei vătămate, iar prin adresa nr. 6376/16.06.2014 S. C. de Urgență”Prof. Doctor N. O.”Iași s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 8748,99 lei, aferente îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate.
Potrivit dispozițiilor art. 19 al.5 cod procedură penală, repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile „ ceea ce înseamnă că legea penală trimite atât la dispozițiile civile de drept materiale care reglementează răspunderea civilă delictuală, și anume art.1349 și 1357 din Codul civil, cât și la cele de drept procesual civil, derogările în materie penală rezultate din alăturarea acțiunii civile, acțiunii penale fiind expres reglementate în Codul de procedură penală.
Rezultă deci, că temeiul răspunderii civile a inculpatului pentru prejudiciile cauzate în urma săvârșirii infracțiunii îl constituie temeiul general al răspunderii civile delictuale, astfel cum este reglementat în art.1349 Cod civil, care prevede că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială.
Cerințele legii impun a persoana care a săvârșit o faptă ilicită să repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din săvârșirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezultă din însăși conținutul art.1357 Cod civil, care folosește termen general de “ prejudiciu” fără a distinge în raport cu caracterul material sau morale al acestuia, aceasta însemnând că trebuie reparate atât prejudiciile materiale, cât și cele morale, cauzate prin orice fapte ilicite, deci implicit și a celor cu caracter penal.
Astfel, latura civilă într-o cauză penală este guvernată de principiul “ actori incumbit probatio” expres prevăzut de legiuitor prin dispozițiile art.1072 Cod civil, respective cel care face o propunere înaintea judecății este obligat a o dovedi.
Partea civilă Boata D. A., cu acordul reprezentantilor legali,în susținerea pretențiilor civile formulate sub aspectul daunelor materiale si morale a depus înscrisuri si a solicitat audierea martorilor S. L. si I. D..
Astfel, martorii S. L. si I. D., audiati la termenul de judecata din data de 21.05.2014, au aratat faptul ca pentru a se asigura un tratament medical corespuntator partii vatamate, parintii acestuia au cheltuit suma de aproximativ 5000 ron.
Au fost depuse la dosarul cauzei acte justificative cu privire la cheltuielile efectuate de partea vătămată Boata D. A..
Pentru acordarea de despăgubiri civile cu caracter material este necesar să se stabilească prin probe certe atât existența unui prejudiciu cât și valoarea acestuia.
Astfel, tragerea la răspundere civilă a autorului faptei ilicite nu poate să opereze decât în limita valorii prejudiciului real și efectiv produs .
Rezultă deci că despăgubirile civile datorate ca urmare a comiterii unui delict nu sunt nelimitate și nici prestabilite legislative ca întindere, ci dimpotrivă, acestea trebuie stabilite prin probe.
Sub aspectul daunelor materiale solicitate de partea civilă instanța a constatat că acestea au fost dovedite cu certitudine și pe cale de consecință, având in vedere si culpa partii civile stabilita la 10%, va admite actiunea civila si/l va obliga pe inculpat in solidar cu partile responsabile civilmente la plata către parta civila Boata D. L. a sumei de 4.000 lei cu titlu de daune materiale.
Cu privire la solicitarea părții civile privind acordarea sumei de 40.000 lei cu titlu de daune morale instanța a reținut că în categoria prejudiciilor nepatrimoniale sunt cuprinse,fără excepție,suferințele și durerile de natură fizică și psihică pe care le încearcă victima unui fapt ilicit și culpabil
În privința stabilirii cuantumului despăgubirii acordate pentru repararea daunelor morale, este necesară o analiză in concreto și subiectivă a existenței și întinderii prejudiciului, precum și corelarea despăgubirii cu realitatea măsurată a suferințelor îndurate de victimă.
Atingerea de orice fel adusă integrității fizice sau sănătății unei persoane,atingerea dreptului la integritatea fizică - ca drept nepatrimonial, are ca rezultat producerea unui prejudiciu nepatrimonial,constând în suferințele fizice încercate prin săvârșirea faptului culpabil,tratamentul medical aplicat, perioadele de spitalizare la care a fost supusă partea vătămată, suferințele psihice pe care aceasta le-a încercat ca urmare a modificării cursului firesc al vieții pe care o ducea anterior.
Din analiza probatoriului administrat în cauză- acte medicale, declarații martori – instanța a reținut că partea vătămată a prezentat un traumatism obiectivat prin leziuni traumatice de tipul fracturii stânca temporală dreaptă, contuziei hemoragice cu dilacerare și hematomului intracerebral temporo-parietal stânga, hematomului subdural fronto-temporo-parietal stânga, hemoragiei subarahnoidiene.
Astfel, sub aspectul daunelor morale, ținând cont de Recomandarea Consiliului Europei din 1959 de la Londra care sublinia între altele că principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut și în cazul leziunilor corporale, despăgubirea având rolul de a da o compensare victimei, instanța va avea în vedere că au existat și prejudicii morale decurgând din internările în spital, intervențiile chirurgicale la care a fost supusă partea vătămată, traumele fizice și psihice suferite, sechele post traumatice care au afectat negative participarea părții vătămate la viața socială și de familie comparative cu situația anterioară vătămării, infirmitatea fizică permanentă produsă prin fapta ilicită a inculpatului.
Întinderea daunelor morale a fost stabilită în raport cu gravitatea vătămărilor produse și cu intensitatea suferințelor cauzate pentru ca suma acordată cu acest titlu să reprezinte o justă satisfacție acordată victimei pentru prejudicial nepatrimonial încercat fără a constitui pentru aceasta o îmbogățire fără justă cauză.
Având în vedere că în această cauză, instanța a reținut că infracțiunea a fost săvârșită în stare de provocare, aceasta urmează să determine și proporția dintre culpa inculpatului și cea a victimei iar în raport de acestea să-l oblige pe inculpate la despăgubiri pentru daunele morale.
Așa cum s-a arătat în practica judiciară, în caz de provocare, la stabilirea proporției dintre culpele acelor părți de care urmează a se ține seama la soluționarea acțiunii civile, trebuie să se aibă în vedere gravitatea actului de provocare raportat la urmările activității infracționale, făptuitorul datorând despăgubiri pentru daunele morale pe care le-a cauzat în raport cu propria lui culpă, situație în care cuantumul acestora urmează a fi redus în mod proporțional cu culpa victimei care l-a provocat ( decizia nr. 2554/18.05.2001 a C.S.J.).
În speță, instanța a reținut culpa comună a părții vătămate și a inculpatului respectiv în proporție de 10% a părții vătămate și de 90 % a inculpatului urmează ca în raport de aceste proporții ,in baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și urm. din Codul civil, a admis, în parte, acțiunea civila a partii civile și a obligat inculpatul la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă Boață D. A..
Instanța a reținut că prin săvârșirea infracțiunii de către inculpat, partea vătămată a fost transportată la S. Județean de Urgență V., precum si la S. C. de Urgență”Prof.dr. N. O.”Iași, unde a fost internat, iar cu ocazia internărilor s-au efectuat cheltuieli potrivit deconturilor înaintate la dosarul cauzei și ținând seama și de dispozițiile art.313 din Legea nr.95/2006 astfel cum au fost modificate O.U.G. nr. 72/2006 potrivit căruia persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altor persoane, răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudicial cauzat furnizorului de servicii medicale, urmând a fi obligate la plata cheltuielilor ocazionate de asistența medicală acordată victimei prin fapta ilicită cauzatoare de prejudicii a inculpatului.
In atare condiții, având in vedere starea de provocare, in baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și urm. din Codul civil, a admis, în parte, acțiunile civile formulate de părțile civile S. Județean de Urgență V., S. C. de Urgență”Prof.dr. N. O.”Iași si S. Județean de Ambulanță V. si a obligat pe inculpatul in solidar cu partile responsabile civilmente, avand in vedere si acordul acestora la plata către aceste părți civile a următoarele sume, cu titlu de despăgubiri civile:
-517,5 lei către partea civilă S. Județean de Urgență V., cu titlu de cheltuieli de spitalizare, daune materiale.
-7874 lei către partea civilă S. C. de Urgență”Prof.dr. N. O.”Iași cu titlu de cheltuieli de spitalizare, daune materiale.
-640,5 lei, către S. Județean de Ambulanță V..
Constatând culpa procesuală a inculpatului, în baza disp. art. 398 Cod de procedură penală raportat la art. 272 alin. 1 Cod de procedură penală și art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, a obligat pe inculpat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata către stat a sumei de 4155 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Suma de 100 lei, reprezentând 1/2 din onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății(delegația nr. 122 din 12.02.2014) a rămas în sarcina statului și se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Hotărârea primei instanțe a fost apelată de inculpaul B. M. I..
Prin apelul promovat, inculpatul a formulat următoarele critici:
-în mod greșit instanța de fond i-a aplicat o măsură educativă preventivă de libertate, respectiv internarea într-un centru educativ pentru o perioadă de 2 ani întrucât dispozițiile. art. 114 alin.2 Cod penal prevăd că " se pot lua măsuri educative preventive de libertate dacă minorul a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsura educativa ce a fost executata ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat sau atunci când pedeapsa prevăzuta de lege pentru infracțiunea săvârșita este închisoare de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viața”, cerințe ce nu sunt îndeplinite în speță.
Consideră apelantul că infracțiunea de omor prev. de dispozițiile art. 188 Cod penal se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, iar, în cazul tentativei limitele de pedeapsă se reduc cu jumătate, astfel că limitele devin 5-10 ani.
Urmare reținerii în favoarea sa a circumstanței atenuante prevăzute de dispozițiile art. 75 alin.1 lit. a Cod penal, respectiv scuza provocării, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime, ajungând astfel la 3 ani și 4 luni-6 ani și 6 luni, limite ce sunt reduse cu încă o treime, conform dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, rezultând în final limitele de pedeapsă cuprinse între 2 ani și 3 luni- 4 ani și 4 luni.
Prin urmare, în condițiile în care nu a săvârșit anterior o infracțiune, iar, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită nu este mai mare de 7 ani, nu-i putea fi aplicată o măsură educativă privativă de libertate.
În același timp, apelantul a solicitat a se ține seama de împrejurarea că nu are antecedente penale, de datele privind persoana sa prezentate în referatul de evaluare ce arată că fapta dedusă judecății de față constituie un incident izolat în conduita sa, de atitudinea sa procesuală caracterizată prin recunoașterea faptei și achiesarea la pretențiile părții vătămate, elemente ce justifică aprecierea că o măsură educativă neprivativă de libertate, respectiv supravegherea ori asistarea zilnică, este suficientă pentru reeducarea sa.
Analizând sentința apelată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, atât prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în raport de prevederile art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Situația de fapt reținută în cauză este în deplină concordanță cu probele administrate în cauză din care rezultă că inculpatul B. M. I. la data de 28.04.2012, pe fondul unei puternice tulburării cauzate de către persoana vătămată Boață D. A., care i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței ,într-un loc public, multiple lovituri puternice cu pumnul în zona capului părții vătămate, cauzându-i acesteia leziuni de tipul fracturii de stâncă temporală dreaptă, contuzie hemoragică cu dilacerare și hematon intracerebral temporo-parietal stânga, hematom subdural fronto-temporo-parietal stânga, hemoragie subarahnoidiană, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 45-50 zile îngrijiri medicale, au pus în primejdie viața părții vătămate care rămâne cu infirmitate fizică permanentă prin craniectomie.
În urma analizării materialului probator administrat în cauză prima instanță a reținut o corectă situație de fapt, o justă încadrare a faptei inculpatului minor B. M. I., constatând că vinovăția acestuia a fost dovedită și sunt întrunite condițiile legale pentru răspunderea penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 Cod penal, cu aplic. art. 75al.1 lit.a si art. 113 Cod penal și art. 5 Cod penal.
La individualizarea măsurii educative aplicate inculpatului B. M. I., prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 114 alin.2 Cod penal raportat la art. 115 alin.2 Cod penal și art. 74 Cod penal.
În speță, cerința prevăzută de art. 114 alin.2 Cod penal potrivit căreia pot fi luate măsuri educative privative de libertate „ dacă pedeapsa prevăzuta de lege pentru infracțiunea săvârșita este închisoare de 7 ani sau mai mare” este îndeplinită întrucât sintagma „ pedeapsa prevăzută de lege” este definită în mod explicit în art. 187 din Codul penal, ca fiind pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită, în forma ei consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Infracțiunea de omor prev. de art. 188 Cod penal este pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani închisoare fără a fi aplicată vreo cauză de reducere a pedepsei, astfel că nu poate fi reținută ca pertinentă susținerea inculpatului în sensul nelegalei aplicări a unei măsuri educative privative de libertate.
În procesul de individualizare a măsurii educative, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, apreciind corect că măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pentru o perioadă de 2 ani este aptă de a-l sancționa și corija pe inculpat.
Curtea constată că fapta inculpatului B. M. I. prezintă un grad de pericol social ridicat dedus din modalitatea de săvârșire prin care a fost adusă atingere celei mai importante valori sociale ocrotite de legea penală –viața pesoanei-corelat cu condițiile concrete de săvârșire a faptei-după ce a fost lovit cu pumnul de partea vătămată, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnul în zona capului, chiar și după ce partea vătămată a căzut la pământ și a ajuns în stare de inconștiență și a abandonat victima în această stare fugind de la locul faptei-urmările grave produse părții vătămate, intervenția medicală a dus la salvarea vieții acesteia, însă a rămas cu infirmitate fizică permanentă prin craniectomie.
În același timp, în ceea ce privește nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială, pe baza datelor relevate de raportul de expertiză medico-legală psihiatrică și de referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune, Curtea reține că inculpatul minor prezintă carențe educaționale, afective și de instrucție, a abandonat cursurile școlare, nu are o calificare profesională, că factorii favorizanți ai comiterii faptei sunt corelați cu capacitatea scăzută de autocontrol a comportamentului, lipsa sentimentelor de empatie față de partea vătămată, consumul de băuturi alcoolice și cu capacitatea scăzută de anticipare a consecințelor propriilor acțiuni, prezentând un risc mediu de a comite noi infracțiuni.
În raport cu aspectele mai sus expuse, Curtea apreciază că măsura educativă privativă de libertate aplicată inculpatului minor B. M. I. este măsura aptă să contribuie la reeducarea morală a inculpatului, dar și să îi ofere posibilitatea de a dobândi învățătura necesară și o pregătire profesională potrivită aptitudinilor sale.
Aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate, astfel cum solicită inculpatul apelant, este insuficientă, fiind necesară aplicarea unei măsuri educative privative de libertate care să-și atingă scopul de reeducare, să asigure și siguranța cetățenilor în forța ocrotitoare a legii și să constituie o sancțiune eficientă și proporțională cu gravitatea faptei, de natură a descuraja persoanele tentate să adopte conduite ilicite similare celei reținute în cauză.
În consecință, Curtea apreciază că măsura educativă prev. de art. 124 Cod penal va contribui în modul cel mai eficient la îndreptarea minorului B. M. I., răspunzând atât exigențelor legii penale, cât și principiului interesului superior al copilului.
Pentru considerentele prezentate, constatând ca neîntemeiate motivele de apel formulate de inculpat, legalitatea și temeinicia sentinței apelate fiind verificate și neexistând vreun motiv de desființare, Curtea, în baza art. 421 pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. M. I. împotriva Sentinței penale nr. 431 din 6 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul V., ce va fi menținută.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală raportat la art. 274 alin.3 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. M. I. împotriva Sentinței penale nr. 431 din 6 octombrie 2014 a Tribunalului V., pe care o menține.
Obligă inculpatul – apelant în solidar cu părțile responsabile civilmente D. A. și B. M. să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 februarie 2015.
Președinte,Judecător,
D. DumitrescuGeta S.
Grefier,
G. A.
Red. D.D.
Tehnored. A.G.
10 ex. la 20.03.2015
Tribunalul V.: judecător B. L. M.
← Mandat european de arestare. Sentința nr. 5/2015. Curtea de... | Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr.... → |
---|