Omorul calificat (art.189 NCP). Decizia nr. 447/2015. Curtea de Apel IAŞI

Curtea de Apel IAŞI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 447/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 9603/99/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIE Nr. 447/2015

Ședința publică de la 25 Mai 2015

Completul compus din:

Președinte E. S.

Judecător C.-G. T.

Grefier C.-M. Ș.

Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate inculpatul C. I. P. și P. de pe lângă Tribunalul Iași, împotriva sentinței penale nr. 163 din 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 18.05.2015 (cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror C. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, când,

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor de față:

Prin sentința penală nr. 296 din 09.04.2015 Tribunalul Iași a dispus următoarele:

„Condamnă pe inculpatul C. I. P., zis „T.”, fiul lui C. și L., născut la data de 02.02.1984 în Iași, C.N.P._, legitimat cu C.I. ..Z. nr._, eliberată de S.P.C.L.E.P. Iași, cu ultimul domiciliu cunoscut în mun. Iași, ..12A, ., în prezent aflat în Penitenciarul Iași, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, cu studii medii, de profesie sudor-lăcătuș la S.C PRIMA CONSTRUCT S.R.L. Iași, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa principală de 4(patru) ani și 6(șase) luni de închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 66 aliniatul 1 literele a, b, h Cod penal pe o durată de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

În temeiul dispozițiilor art. 65 Cod penal interzice inculpatului C. I. P., drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h Cod penal pe durata prev. de art. 65 alin. 3 Cod penal – ca pedeapsă accesorie.

În temeiul dispozițiilor art. 399 Cod procedură penală, a art. 202 și 223 aliniatul 2 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive a inculpatului C. I. P. .

În temeiul dispozițiilor art. 72 aliniatul 1 Cod penal scade din durata pedepsei principale de executat de către inculpatul C. I. P. durata reținerii și arestării preventive de la 14.10.2014 la zi .

În temeiul dispozițiilor art. 112 aliniatul 1 litera b Cod penal confiscă de la inculpatul C. I. P., o sabie folosită la săvârșirea infracțiunii (sabie de metal cu mâner de lemn, cu teaca aferentă, cu dimensiunile și descrierea din procesul – verbal întocmit la data de 17.10.2014 - fila 35 și urm., dosar de u.p ) ambalată în sacul nr. 1, depozitată la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iași ), anexată dosarului prezentei cauze.

În temeiul dispozițiilor art. 7 din legea nr. 76/2008 privind privind organizarea si funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea de la inculpatul a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul dispozițiilor art. 397 Cod proc pen. rap. la art. 19 Cod proc pen, art. 1381, 1382, 1385 și 1391 cod civil admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. de Ambulanță județean Iași, cu sediul în Iași, ., județul Iași .Obligă pe inculpatul C. I. P. la plata sumei de 1285 lei, cu dobânda legală a Băncii Naționale a României de la data formulării cererii(29.10.2014 ) și până la plata integrală a debitului către creditor, cu titlul de despăgubiri civile către partea civilă S. de Ambulanță județean Iași.

În temeiul dispozițiilor art. 397 Cod proc pen. rap. la art. 19 Cod proc pen, art. 1381, 1382, 1385 și 1391 Cod civil admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași, cu sediul în Iași, bulevardul Independenței nr. 1, județul Iași . Obligă pe inculpatul C. I. P. la plata sumei de 1761, 69 lei, cu dobânda legală a Băncii Naționale a României de la data formulării cererii( 12.11.2014) și până la plata integrală a debitului către partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași.

În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură penală obligă inculpatul C. I. P. la plata sumei de 1537 de lei către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 937,4 lei avansată din fondurile Ministerului Public și suma de 600 de lei avansată din fondurile Ministerului Justiției .

În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură penală suma de 200 de lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocatului din oficiu pe parcursul judecății va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Iași.(delegație nr. 8256/2014).”

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul emis la data de 4.12.2014, în dosarul nr. 1017/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și înregistrat pe rolul acestei instanțe în data de 4.12.2014, sub nr._ , inculpatul C. I. P. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 rap . la art. 188 189 aliniatul 1 lit. a Cod penal .

S-a reținut în sarcina inculpatului C. I. P. prin actul de sesizare că în seara de 12.10.2014, în jurul orelor 19.00, după un conflict verbal telefonic cu persoana vătămată Ț. M., s-a înarmat cu o sabie și s-a deplasat la locul unde se afla persoana vătămată Ț. M. și, fără motiv, a aplicat acesteia o lovitură cu sabia peste antebrațul stâng, vizând zona capului, cauzându-i leziuni de tipul „fractură deschisă antebraț stâng, secțiune pachet vasculonervos ulnar și tendoane extensoare și flexoare și o plagă tăiată la nivelul brațului stâng, leziuni ce au pus în primejdie viața victimei.

Prin încheierea penală nr. 143/JDL din 15 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași – judecătorul de drepturi și libertăți în dosarul nr._, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. I. P., pentru o durată de 30 de zile, pentru temeiurile prev. de art. 202 alin. 1, 3 și alin. 4 lit. e coroborat cu art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, reținându-se existența unor indicii temeinice și chiar a unor probe certe în sensul art. 202 Cod procedură penală, care justifică suspiciunea rezonabilă că inculpatul C. I. P. ar fi săvârșit faptele grave imputate, că măsura arestării preventive este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică și că această măsură este proporțională cu gravitatea acuzației aduse

Prin încheierea de ședință nr. 163/JDL/11.11.2014, pronunțate de Tribunalul Iași – judecătorul de drepturi și libertăți în dosarul penal_, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului C. I. P. reținându-se în esență subzistența temeiurilor care au fundamentat hotărârea de arestare (baza factuală furnizată de probe sau indicii temeinice în accepțiunea art.202 Cod procedură penală); menținerea unui pericol concret pentru ordinea publică în înțelesul art.223 alin.2 Cpr.pen.; actualitatea criteriilor și a scopurilor prevăzute de norma procesual penală, a riscului de reiterare a acțiunilor prohibite de legea penală; menținerea riscului de alterare a probelor prin influențarea declarațiilor martorilor, insuficiența unei alte măsuri preventive.

Prin încheierile de ședință din 5.12.2014, din 19.12.2014, din 12.01.2015 și din 3.02.2015 și 09.03 2015 judecătorul de cameră preliminară și instanța de judecată au dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului C. I. P. .

Prin încheierea de ședință din 12.01.2015, definitivă prin neexercitarea căii de atac a contestației, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul emis la data de 4.12.2014 în dosarul penal nr.1017/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ , a administrării probelor și a efectuării actelor de către organul de urmărire penală, rechizitoriu privind pe care a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv inculpatul C. I. P., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 rap . la art. 188 -189 alin. 1 lit. a Cod penal . S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul C. I. P., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 rap la art. 188- 189 alin. 1 lit. a Cod penal și a fost stabilit prim termen de judecată la data de 2.02.2015 .

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. iar, în urma răspunsului afirmativ al acestuia, a procedat la soluționarea cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 375 C.p.p., apreciind că cererea este nefondată .

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 374 aliniatul 4 Cod procedură penală, inculpatul poate fi judecat în procedura privind recunoașterea învinuirii numai în cazul în care acuzațiile formulate împotriva sa prin actul de sesizare nu vizează o infracțiune care se pedepsește potrivit legii cu pedeapsa detențiunii pe viață . Cum infracțiunea de omor calificat prev. de art. 188 – 189 aliniatul 1 litera a Cod procedură penală este pedepsită cu pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii, văzând și dispozițiile art. 187 Cod penal care definesc sintagma „pedeapsă prevăzută de lege”, instanța a respins ca nefondată cererea inculpatului de fi judecat în procedura prev. de art. 375 cod procedură penală și a dispus deschiderea cercetării judecătorești .

În urma efectuării cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 2.04.2015, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 386 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare în infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal, și văzând situația de fapt rezultată din baza probelor administrate reține că inculpatul beneficiază de dispozițiile art. 396 aliniatul 10 Cod procedură penală întrucât el a recunoscut în întregime situația de fapt reținută în actul de sesizare și a dorit să se judece în procedura prev. de art. 375 Cod procedură penală, contestând numai încadrarea jurdiciă dată faptei pentru care a fost trimis în judecată . Cum pentru lămurirea aspectelor esențiale pentru stabilirea încadrării juridice legale și temeinice, s-a impus efectuarea cercetării judecătorești, inculpatul beneficiază de dispozițiile art. 396 aliniatul 10 Cod procedură penală, condițiile legale impuse prin acest text fiind îndeplinite.

În termenul legal prev. de art. 20 Cod procedură penală în cauză s-a constituit parte civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași (la data de 6.11.2014), cu sediul în Iași, bulevardul Independenței nr. 1, județul Iași care a solicitata obligarea inculpatului C. I. P. la plata sumei de 1761, 69 de lei (o mie șapte sute șaizeci și unu lei și șaizeci și nouă de bani ), cu dobânda legală a Băncii naționale a României de la data formulării cererii și până la plata integrală a debitului.

În termenul legal prev. de art. 20 Cod procedură penală în cauză s-a constituit parte civilă S. de Ambulanță județean Iași care a solicitat obligarea inculpatului C. I. P. la plata sumei de 1285 lei, cu dobânda legală a Băncii Naționale a României de la data formulării cererii și până la plata integrală a debitului.

În termenul legal prev. de art. 20 Cod procedură penală în cauză s-a constituit parte civilă persoana vătămată Ț. M. solicitând obligarea inculpatului C. I. P. la plata sumei de 10.000 de euro, din care suma de 6000 de euro, cu titlul de daune materiale, costurile tratamentului de recuperare parțială a brațului lezat și 4000 de euro, cu titlul de daune morale.

Inculpatul C. I. P. a achiesat în mod direct în fața instanței de judecată la pretențiile civile formulate de partea civilă Ț. M., în condițiile art. 23 aliniatul 2 Cod procedură penală .

În conformitate cu dispozițiile art. 347 aliniatul 7 Cod procedură penală nu au fost readministrate probele testimoniale cu declarațiile martorilor P. E., Hlibac G., Z. M., B. Ș., B. I. și B. M. .

S-a solicitat și a fost atașat la dosarul cauzei avizul nr. 8198/03.03.2015 prin care Comisia de Avizare și Control a actelor medico-legale din cadrul Institututului Medico- Legal Iași a avizat concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 6270/13.11.2014 întocmit de Institutul Medico-Legal Iași care stabilise anterior, contrar susținerilor inculpatului, că el a avut discernământ la data săvârșirii faptelor pentru comiterea cărora a fost trimis în judecată

Instanța, a deliberat asupra ansamblului materialului probator administrat în faza urmării penale și însușit de inculpatul C. I. P., precum și asupra probelor administrate în cursul cercetării judecătorești a reținut aceeași situație de fapt stabilită prin rechizitoriu, respectivă că inculpatul C. I. P. de la începutul lunii octombrie 2014 până la data comiterii faptei ce formează obiectul prezentului dosar a locuit fără forme legale într-un apartament situat într-un . Moara de Foc, din municipiul Iași. Inculpatul nu a putut preciza . proprietarilor apartamentului, însă în urma investigațiilor efectuate a fost identificat apartamentul ca fiind situat în Iași, Șoseaua P. nr. 1, ., ., jud. Iași, proprietatea numiților B. I. și B. M., din ale căror declarații rezultă că inculpatul C. I. P. locuia în gazdă la aceștia, ocupând una dintre camere.

Inculpatul C. I. P. este cunoscut cu condamnări anterioare (din perioada minorității și după împlinirea vârstei de 18 ani, condamnări față de care este reabilitat de drept în prezent, conform disp. art. 165 Cod penal ) și cu internări la S. de Psihiatrie Socola Iași, unde l-a cunoscut pe numitul Hlibac G. – martor în prezenta cauză, în aceste împrejurări cei doi stabilind o relație de prietenie. După anul 2009, inculpatul C. I. P. nu a mai săvârșit alte infracțiuni, declarând că pe fondul afecțiunilor psihice și a consumului de alcool a ajuns să comită fapte prevăzute de legea penală . Înainte de data faptelor deduse judecății, inculpatul C. I. P. era integrat social, avea un loc de muncă legal și era bine caracterizat la locul de muncă, conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.

În seara de 12.10.2014, după ora 18:00, inculpatul C. I. P. l-a contactat telefonic pe martorul Hlibac G., aflând de la acesta că se află în zona C., în spatele blocului 508, și „bea o bere cu lumea”. Potrivit declarațiilor inculpatului și martorului Hlibac G., inculpatul C. I. P. dorea să se întâlnească cu prietenul său pentru a-i restitui o sumă de bani împrumutată anterior. Potrivit declarațiilor martorului Hlibac G., date în fața instanței de judecată, aceasta a parcurs o procedură de divorț și la data faptelor primea apeluri telefonice repetate de la o persoană care îi adresa injurii și amenințări, persoană pe care o bănuiește ca fiind actualul prieten al fostei sale soții. Partea civilă Ț. M., aflat în relații de prietenie cu martorul Hlibac G., cunoștea acest fapt.

„Potrivit susținerilor inculpatului C. I. P., ale martorului Hlibac G. și ale părții civile Ț. M., în această conversație a intervenit numitul LUȘ – persoana vătămată Ț. M. – care, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a început să-i adreseze injurii inculpatului, inclusiv referitoare la mama sa decedată. Martorul Hlibac G. a declarat că el a putut auzi doar cuvintele spuse de partea civilă la telefon, căreia i-a comunicat că în cunoaște pe interlocutor și nu este persoana care i-a adresat anterior injurii în mod repetat. În acord cu cele susținute de martor, partea civilă Ț. M. a declarat că la data de 12.10.2014 consumase o cantitate de bere, se afla sub influența băuturilor alcoolice și când Hlibac G. a fost apelat, i-a luat acestuia telefonul din mână și crezând că bărbatul aflat la telefon era cel care îl deranja în mod obișnuit pe Hlibac G., a început să-i adreseze injurii . Partea civilă a mai arătat că a existat un schimb de injurii între el și inculpat, după care inculpatul, pe care nu îl cunoștea, l-a întrebat cu cine vorbește. Martorul Hlibac G. a declarat că, din cauza faptului că totul s-a petrecut foarte repede, nu își mai amintește dacă a mai lămurit pe inculpat despre confuzia creată. „

„Această atitudine l-a enervat pe inculpatul C. I. P., în condițiile în care nici nu se cunoștea cu persoana vătămată, motiv pentru care s-a înarmat cu o sabie, pe care declară că ar fi confecționat-o artizanal, și pe care o ținea într-un dulap al locuinței închiriate și a plecat spre locul unde știa că se află martorul Hlibac G.. Potrivit declarației martorului Hlibac G., inculpatul l-a întrebat în ce loc se află și înainte și după schimbul de injurii cu Ț. M.. Enervat de faptul că a fost înjurat de mamă, dat fiind că mama sa decedase cu circa 6 luni înainte, inculpatul C. I. P. a adoptat spontan hotărârea de a se răzbuna pe partea civilă, hotărâre pe care a comunicat-o prietenului său, martorul P. E. . La scurt timp după convorbirea telefonică avută cu partea civilă Ț. M., la circa 15-20 de minute, inculpatul a venit în parcarea blocului nr. 508 de pe . Iași, având asupra sa un sac de rafie în care se afla o sabie, aspect confirmat de imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate de o societate comercială din zonă ( filele 21 25, dosar de urmărire penală). La data de 12.101.2014, în intervalul orara 19.01.35- 19.01.46, inculpatul C. I. P. se deplasa de la stânga la dreapta spre locul unde se afla partea civilă Ț. M., pentru ca, trei minute mai târziu, în intervalul orar 19.03.57- 19.04.02, să fie surprins de aceleași camere de supraveghere părăsind zona”.

„Astfel, în timp ce martorul Hlibac G. era împreună cu persoana vătămată Ț. M. și martorele Z. M. și B. Ș., inculpatul C. I. P., s-a apropiat din lateral, ajungând lângă Ț. M., s-a adresat părții civile întrebând-o „Tu ești Luș?” și, fără a mai purta vreo discuție cu aceasta sau cu altcineva, a încercat să-l lovească pe Ț. M. în zona capului. Acesta s-a apărat, ridicând mâna stângă în dreptul capului, împrejurare în care inculpatul a lovit persoana vătămată cu sabia peste antebrațul stâng, latul sabiei ricoșând în pieptul martorului Hlibac G.. Din declarațiile martorilor oculari audiați a rezultat că inculpatul a ținut sabie cu ambele mâini deasupra capului și aplicat una sau două lovituri, de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga, cu mare viteză . Conflictul, de scurtă durată, s-a finalizat prin intervenția martorului Hlibac G., care l-a prins pe inculpat de mâini, la un moment dat acesta reușind să scape din strânsoare. După acest moment, conform declarațiilor acelorași martori, inculpatul nu a mai manifestat nicio intenție de a continua . și a plecat . După comiterea faptei, inculpatul a fugit într-o direcție necunoscută.

Martora Z. M. a apelat numărul unic de urgență 112, solicitând prezența unui echipaj de poliție și a unui echipaj medical.”

„Din procesul – verbal de redare a convorbirii telefonice purtate de inculpatul C. I. P. cu martorul P. E., care a recunoscut în fața instanței conținutul convorbirii purtate cu inculpatul C. I. P., rezultă că inculpatul C. I. P. afirmă că este capabil să ucidă (ei nu au sânge să ia o viață de om, eu am …), îi cere martorului să discute cu partea civilă, să se intereseze de situația acesteia, de declarațiile care au fost date organelor judiciare, și îi povestește cele întâmplate cu următoarele cuvinte: „ Tu nu auzi că eu nici nu aveam treabă cu omul ? Acesta dăduse pe speaker, înțelegi? S-a băgat omul aiurea în seamă ! Că am zis hai că vin acum, știi? La mișto, că oricum nu mă duceam ! Dar Luș de acolo, nu veni, domle și eu nu am știut cine vorbește și zic: Da cine vorbește, uăi ? Un coleg, știi? Și a apucat el, Luș acesta și a luat telefonul și mă lua la mișto, înțelegi și apoi a dat-o pe înjurături și i-am zis uăi, hai du-te dracului de răgălie că tu nici nu știi pe cine înjuri la telefon, du-te în gâtul tău dară sau na, ce am zis eu, știi ? Ei, fraierul atunci m-a luat, băga- mi-aș și a… când a zis de mama,gata, nu mi-a mai trebuit nimic ! „ În continuarea convorbirii, inculpatul C. I. P. afirmă că „ are o boală să vadă sânge … că era chitit pe glandă..” Din conținutul acestei convorbiri coroborate cu aspectele rezultate din ansamblul materialului probator administrat în cauză rezultă cel puțin intenția indirectă de a ucide cu care inculpatul a comis faptele deduse judecății, dar și caracterul spontan al rezoluției infracționale, fiind exclusă, raportat la datele cauzei reținerea premeditării.

În exercitarea dreptului la apărare, inculpatul C. I. P. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 – 189 lit. a Cod procedură penală în infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 aliniatul 1 lit. e Cod penal, argumentând că nu a avut în intenție suprimarea vieții victimei, iar instanța a pus în discuție, din oficiu, și a admis schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare în infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 cod penal rap. la art. 188 Cod penal, cu înlăturarea circumstanței agravante a premeditării, care atrăgea încadrarea faptei ca tentativă de omor calificat. S-a invocat în apărare, de către apărătorul din oficiu al inculpatului incidența circumstanței atenuante a provocării, circumstanță care nu se verifică în raportă de probele administrate în cauză .

În mod concret, obiectiv, din probele administrate a rezultat că inculpatul C. I. P., care nu o cunoștea pe persoana vătămată Ț. M., a inițiat un apel către un prieten, iar în cursul convorbirii cu acesta ,a intervenit intempestiv persoana vătămată, care, confundând pe inculpat, i-a adresat injurii prin telefon . Deși avea posibilitatea să lămurească confuzia creată, aflând identitatea persoanei vătămate chiar de la aceasta, precum și locul unde se află, inculpatul C. I. P. s-a enervat, a luat spontan hotărârea de a se răzbuna pe aceasta, hotărâre pe care i-a comunicat-o martorului P. E. la telefon, s-a îmbrăcat, s-a înarmat cu o sabie pe care o avea în locuință și pe care o construise artizanal, s-a deplasat în locul în care se afla victima și după identificarea acesteia, fără a purta vreo discuție lămuritoare, a ridicat sabia deasupra capului cu ambele mâini aplicând una sau două lovituri spre direcția capului victimei care, apărându-se a fost lezată grav la brațul drept. Acțiunea inculpatului se plasează la circa 15-30 de minute de convorbirea telefonică inițială.”

Tribunalul a reținut că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal, iar nu elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, caracterizată de intenția inculpatului de a lovi și de culpa în care el se află în raport de producerea rezultatului mai grav, neurmărit și neacceptat .

Tribunalul a motivat că inculpatul a comis infracțiunea de tentativă de omor, că în favoarea sa nu poate fi reținută vreo cauză justificativă și nici circumstanța atenuantă a provocării. Din probele dosarului rezultă că inculpatul C. I. P., care are în antecedente multiple fapte comise cu violență( tulburarea ordinii și liniștii publice, port fără drept de arme în locuri și împrejurări în care s-ar putea periclita integritatea corporală a persoanelor, amenințare), pe fondul afecțiunilor de care suferă și a temperamentului său, a reacționat violent în mod nejustificat, față de o faptă lipsită de importanță, rezultat al unei confuzii, față de o persoană pe care nu cunoștea, având foarte multe posibilități de a lămuri confuzia și de a pretinde scuze în mod civilizat victimei . În aceste condiții, orice nemulțumire era suficientă pentru ca inculpatul să promoveze un atac, așa cum a și făcut. Incontestabil, persoana vătămată a proferat cuvinte jignitoare la adresa inculpatului, însă acesta a reacționat violent în anumit scurt din cauza temperamentului său . Probele administrate nu au stabilit că inculpatul C. I. P. se afla într-o stare de tulburare pricinuită de afirmațiile persoanei vătămate, de o astfel de intensitate încât să-i fie imposibil să-și controleze reacțiile. El a nu a cerut explicații, ci a identificat persoana vătămată și a lovit-o cu sabia în direcția capului . În cauză nu poate fi vorba de o provocare în sensul legii penale . Pentru a putea fi reținută circumstanța atenuantă a provocării prev. de art. 75 lit. a Cod penal trebuie să stabilească pe bază de probe că infracțiunea a fost comisă sub stăpânirea unei tulburări sau emoții puternice, căreia făptuitorul să nu-i poată în mod natural rezista, iar tulburarea să fi fost determinată de persoana vătămată printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă. În cauză, inculpatul C. I. P. a reacționat violent întrucât el nu încearcă să-și mobilizeze capacitatea de a se controla și pentru că aceasta era maniera în care se rezolvă în mod obișnuit orice conflict în opinia sa, așa cum dovedesc faptele sale anterioare. Așa cum a arătat și Înalta Curte de Casație și Justiție în practica sa „pentru a se reține circumstanța atenuantă a provocării, nu este suficient ca victima să aibă o comportare injurioasă sau amenințătoare; pentru incidența art. 73 lit. b) C. pen.(din 1969, n.n.) se cere ca victima să dovedească o agresivitate sau o altă comportare care să fie considerată ca gravă, de natură să cauzeze făptuitorului o stare de puternică tulburare sau emoție, încât să nu fie în stare să se abțină de la o ripostă prin săvârșirea de infracțiuni. Legea nu cere ca fapta provocatorului să fie la fel de gravă ca riposta celui provocat, dar pentru existența unei puternice tulburări sau emoții se presupune, de regulă, ca faptele celor în cauză să aibă o apropiată semnificație. „(I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 4038 din 1 iulie 2005).

„Așa cum s-a arătat, în cauză, inculpatul C. I. P. și-a dat seama că a fost înjurat din cauza faptului că a fost confundat, dar nu a intenționat în nici un moment să lămurească situația în mod pașnic, ci și-a canalizat toată energia în scopul răzbunării, pe fondul tulburării de personalitate de tip antisocial și a toleranței scăzute la frustrări minore, astfel cum s-a stabilit prin raportul de expertiză medico- legală psihiatrică nr. 6270/13.11.2014 întocmit de Institutul medico – legal Iași .( fila 171, dosar de u.p.). „

„În mod legal și temeinic a reținut procurorul prin actul de sesizare că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 194 Cod penal și că fapta inculpatului C. I. P. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor. Intenția, ca formă de vinovăție, deși ține de procesele psihice ale inculpatului, nu se prezumă, ci se dovedește . Ea rezultă din împrejurările anterioare, concomitente și posterioare comiterii faptei. În cauză, inculpatul C. I. P., pe fondul stării de irascibilitate, a reacționat în mod grav nejustificat la injuriile adresate de victimă, pe fondul unei confuzii și a stării de ebrietate în care aceasta se afla, și a demarat un atac intempestiv și grav asupra persoanei vătămate, înarmat fiind cu o sabie, obiect apt a produce moartea, pe care l-a îndreptat asupra unei zone anatomice vitale a corpului persoanei vătămate, pe care a lovit-o cu putere, lezându-i grav brațul ridicat în dreptul capului și cauzându-i leziunile constatae prin raportul de expertiză medico- legală depus la dosar. . Materialitatea faptei, agentul vulnerant folosit, zona corpului vizată de inculpat, toate dovedesc că inculpatul C. I. P. a acționat cel puțin cu intenție indirectă, prevăzând și acceptând că lovind o persoană în maniera descrisă mai sus, poate surveni decesul acesteia, urmare care nu intervenit din cauza unor împrejurări independente de voința inculpatului.( intervenția martorilor care au aplicat vicitmei un garou de natură a-i opri sângerarea și a medicilor care, prin intervenția chirurgicală de urgență au împiedicat producerea rezultatului letal). „

Tribunalul a reținut că diferențierea între infracțiunea de vătămare corporală și aceea de tentativă de omor se face în concret, raportat la probele din dosar, avându-se în vedere, natura și intensitatea loviturilor, numărul acestora, zona corpului vizată, agentul vulnerant folosit, pe baza cărora se stabilește poziția psihică a inculpatului față de faptă și de urmările acesteia . Pe baza acestor criterii, Tribunalul a reținut că în condițiile speței, inculpatul și-a asumat lovirea victimei cu o sabie – obiect apt a produce moartea, vizând zona capului sau gâtului victimei, zonă în care și o lovitură de mică intensitate poate produce un rezultat letal, acceptând în aceste împrejurări, că se poate produce moartea, urmare pe care, dacă nu a dorit-o, cel puțin a acceptat-o ca probabilă și care nu s-a produs datorită unor împrejurări exterioare voinței sale, iar atitudinea sa psihică este specifică intenției de a ucide, potrivit dispozițiilor art. 16 aliniatul 2 litera b Cod penal . În cauză există chiar elemente de natură a contura intenția directă cu care inculpatul a acționat, Tribunalul a făcut trimitere la convorbirea telefonică purtată de inculpat cu martorul P. E. după comiterea faptei, redată mai sus, conform procesului- verbal de transcriere aflat la filele 52 și următoarele în dosarul de urmărire penală.

Tribunalul a reținut că în cauză nu se poate reține premeditarea. Potrivit doctrinii și practicii judiciare, cu trimitere la practica Înaltei Curți de casație și justiție premeditarea implică existența unui interval de timp între luarea rezoluției infracționale și executarea infracțiunii, chibzuirea făptuitorului asupra modului în care va săvârși infracțiunea și concretizarea rezoluției infracționale în acte de pregătire, de natură a înlesni comiterea acesteia. În cauză, inculpatul C. I. P., pe fondul conflictului avut la telefon cu victima, a reacționat impulsiv nejustificat pe fondul personalității sale, înarmându-se cu o sabie pe care o avea în locuință și deplasându-se la locul unde știa că victima se află, loc despre care aflase chiar înainte de altercația verbală spontană, la circa 20 – 30 de minute după acest conflict, timp suficient pentru ca inculpatul să se îmbrace, să se înarmeze și să ajungă în parcarea blocului 508 de pe . a purta discuții, fără a ascunde sabia, fără a lua alte măsuri, a lovit intempestiv și cu putere victima, fiind exclusă premeditarea . Astfel, inculpatul nu și-a luat vreun răgaz pentru a chibzui, pentru a pregăti săvârșirea infracțiunii în așa fel încât să aibă mai multe șanse de reușită, nu a urmărit victima și nu a făcut alte acte de pregătire materială sau morală – găsirea de complici, procurarea de arme, etc. Având în vedere și intervalul de timp scurs între momentul adoptării rezoluției de a se răzbuna prin violență și momentul săvârșirii actului violent, așa cum rezultă din declarațiile martorilor care descriu un interval relativ scurt, maximum 30 de minute .( din care 10 minute, timpul necesar deplasării inculpatului de la locuința sa la locul în care se afla victima ), tribunalul reține că inculpatul nu a premeditat săvârșirea faptei . Din momentul în care s-a apropiat de victimă și până în momentul în care s-a îndepărtat de ea, au trecut 3 minute, un interval de timp foarte scurt, caracterizat ca atare și de martorii audiați care au oscilat cu privire la numărul de lovituri aplicate victimei – una sau două.

În drept, Tribunalul a reținut că fapta inculpatului C. I. P., care la data de 12.10.2014, în intervalul orar 19.01.- 19.04, după un conflict verbal telefonic cu persoana vătămată Ț. M., în scopul de a se răzbuna pe aceasta, pe fondul personalității de tip instabil, diagnosticată medical, s-a înarmat cu o sabie și s-a deplasat la locul unde se afla persoana vătămată Ț. M. și, fără motiv, a aplicat acesteia o lovitură cu sabia peste antebrațul stâng, vizând zona capului, cauzându-i „fractură deschisă antebraț stâng, secțiune pachet vasculonervos ulnar și tendoane extensoare și flexoare, și o plagă tăiată la nivelul brațului stâng”,leziuni ce au pus în primejdie viața sus-numitului – întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor - prev. de art. 32 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod Penal.

Fiind dovedită pe deplin vinovăția inculpatului C. I. P. pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, instanța a dispus condamnarea inculpatului în condițiile art. 396 alin. 2 Cod procedură penală.

„Sub aspectul acțiunilor civile formulate de partea civilă S. de Ambulanță Județean Iași, cu sediul în Iași, ., județul Iași, prin reprezentant legal, manager general F. E. A., și de partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași, cu sediul în Iași, bulevardul Independenței nr. 1, județul Iași Tribunalul a reținut că fapta inculpatului C. I. P. care constituie infracțiunea de tentativă de omor a ocazionat diminuarea patrimoniului părților civile cu suma de 1285 de lei- cheltuieli de transport pentru deplasarea ambulanței la locul în care se afla victima la data de 12.10.2014 și pentru deplasările ulterioare între unitățile spitalicești, conform solicitărilor acestora (S. clinic de Urgență și S. C. nr. 1 ) și, respectiv, cu suma de 205,36 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate, conform fișei de transport cu ambulanța și conform fișei medicale și deconturilor de cheltuieli depuse la dosarul de urmărire penală de cele două părți civile. Fiind îndeplinite condițiile de antrenare a răspunderii civile delictuale a inculpatului C. I. P., vor fi admise acțiunile civile formulate de aceste părți civile .

În temeiul dispozițiilor art. 397 Cod proc pen. rap. la art. 19 Cod proc pen, art. 1381, 1382, 1385 și 1391 Cod civil a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. de Ambulanță județean Iași, cu sediul în Iași, ., județul Iași .Va fi obligat pe inculpatul C. I. P. la plata sumei de 1285 lei, cu dobânda legală a Băncii Naționale a României de la data formulării cererii(29.10.2014 ) și până la plata integrală a debitului către creditor, cu titlul de despăgubiri civile către partea civilă S. de Ambulanță județean Iași.

În temeiul dispozițiilor art. 397 Cod proc pen. rap. la art. 19 Cod proc pen, art. 1381, 1382, 1385 și 1391 Cod civil a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași, cu sediul în Iași, bulevardul Independenței nr. 1, județul Iași . Va fi obligat inculpatul C. I. P. la plata sumei de 1761, 69 lei, cu dobânda legală a Băncii Naționale a României de la data formulării cererii( 12.11.2014 și până la plata integrală a debitului către partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași.

Sub aspectul acțiunii civile formulate de partea civilă Ț. M., Tribunalul a reținut că în termenul legal prev. de art. 20 Cod procedură penală, înainte de începerea cercetării judecătorești în cauză s-a constituit parte civilă persoana vătămată Ț. M. solicitând obligarea inculpatului C. I. P. la plata sumei de 10.000 de euro, din care suma de 6000 de euro, cu titlul de daune materiale, costurile tratamentului de recuperare parțială a brațului lezat și 4000 de euro, cu titlul de daune morale.

Inculpatul C. I. P. a achiesat în mod direct în fața instanței de judecată la pretențiile civile formulate de partea civilă Ț. M., în condițiile art. 23 aliniatul 2 Cod procedură penală . Tribunalul reține că inculpatul C. I. P. a comis o faptă cauzatoare de prejudicii constând în vătămările suferite de partea civilă, vătămări inerente infracțiunii de tentativă de omor, că prejudiciul este cert ca existență și nu a fost reparat încă, iar inculpatul C. I. P. a achiesat la pretențiile părții civile Ț. M., arătând că cererea de constituire de parte civilă este legală și că este de acord să plătească părții civile sumele de bani cu care aceasta s-a constituit parte civilă, cu precizarea că nu dispune, la momentul de față de aceste sume de bani.”

În termen legal sentința penală a fost apelată de P. de pe lângă Tribunalul Iași, care a criticat-o sub aspectul laturii civile a cauzei, al legalității, întrucât instanța de fond a omis a se pronunța asupra acțiunii civile formulate de partea civilă Ț. M. și de inculpatul C. I. P., care a solicitat reținerea art. 75 lit. a din noul Cod penal invocând că nu a dorit săvârșirea faptei, însă a fost provocat de partea vătămată care i-a insultat mama decedată și i-a adus atingere gravă demnității:

Părțile au fost legal citate, nu s-a solicitat administrate de probatorii în apel.

Curtea a analizat criticile formulate raportat la actele și lucrările dosarului și în conformitate cu dispozițiile art. 417 Cod procedură penală reținând:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, inculpatul C. I. P. a fost trimis în judecată, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 rap . la art. 188 189 aliniatul 1 lit. a Cod penal .

S-a reținut în sarcina inculpatului C. I. P. prin actul de sesizare că în seara de 12.10.2014, în jurul orelor 19.00 â, după un conflict verbal telefonic cu persoana vătămată Ț. M., s-a înarmat cu o sabie și s-a deplasat la locul unde se afla persoana vătămată Ț. M. și, fără motiv, a aplicat acesteia o lovitură cu sabia peste antebrațul stâng, vizând zona capului, cauzându-i leziuni de tipul „fractură deschisă antebraț stâng, secțiune pachet vasculonervos ulnar și tendoane extensoare și flexoare și o plagă tăiată la nivelul brațului stâng, leziuni ce au pus în primejdie viața victimei.

La primul termen de judecată inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Instanța de fond a analizat probele administrate în cursul urmăririi penale (declarațiile părții vătămate, ale martorilor, declarațiile inculpatului, rapoartele de expertiză, înscrisurile depuse, și a reținut fără dubiu vinovăția inculpatului.

Instanța de apel a reanalizat probatoriile administrate raportat la susținerile inculpatului, constatând că situația de fapt și încadrarea juridică reținută de instanța de fond este legală și temeinică.

Din declarațiile și susținerile inculpatului C. I. P., ale martorului Hlibac G. și ale părții civile Ț. M. a rezultat că în această conversație a intervenit numitul LUȘ – persoana vătămată Ț. M. – care, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a început să-i adreseze injurii inculpatului, inclusiv referitoare la mama sa decedată.

Această atitudine l-a enervat pe inculpatul C. I. P., în condițiile în care nici nu se cunoștea cu persoana vătămată, motiv pentru care s-a înarmat cu o sabie, pe care declară că ar fi confecționat-o artizanal, și pe care o ținea într-un dulap al locuinței închiriate și a plecat spre locul unde știa că se află martorul Hlibac G., inculpatul a venit în parcarea blocului nr. 508 de pe . Iași, având asupra sa un sac de rafie în care se afla o sabie, aspect confirmat de imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate de o societate comercială din zonă. S-a apropiat din lateral, ajungând lângă Ț. M., s-a adresat părții civile întrebând-o „Tu ești Luș?” și, fără a mai purta vreo discuție cu aceasta sau cu altcineva, a încercat să-l lovească pe Ț. M. în zona capului. Acesta s-a apărat, ridicând mâna stângă în dreptul capului, împrejurare în care inculpatul a lovit persoana vătămată cu sabia peste antebrațul stâng, latul sabiei ricoșând în pieptul martorului Hlibac G.. Conflictul, de scurtă durată, s-a finalizat prin intervenția martorului Hlibac G., care l-a prins pe inculpat de mâini, la un moment dat acesta reușind să scape din strânsoare și după acest moment, conform declarațiilor acelorași martori, inculpatul nu a mai manifestat nicio intenție de a continua . și a plecat

Inculpatul apelant a recunoscut săvârșirea faptei în circumstanțele reținute în rechizitoriu și rezultate cert din probele administrate, însă a invocat existența circumstanței atenuante – respectiv săvârșirea faptei sub stăpânirea unei tulburări determinate de atingerea gravă a demnității prin comportamentul părții vătămate Ț. M. (care a înjuurat mama decedată).

Analizând temeinic aceste aspecte, Curtea a reținut că această susținere nu a fost confirmată de nici un martor, respectiv martorul Hlibac G. a declarat că el a putut auzi doar cuvintele spuse de partea civilă la telefon, căreia i-a comunicat că în cunoaște pe interlocutor și nu este persoana care i-a adresat anterior injurii în mod repetat. În acord cu cele susținute de martor, partea civilă Ț. M. a declarat că la data de 12.10.2014 consumase o cantitate de bere, se afla sub influența băuturilor alcoolice și când Hlibac G. a fost apelat, i-a luat acestuia telefonul din mână și crezând că bărbatul aflat la telefon era cel care îl deranja în mod obișnuit pe Hlibac G., a început să-i adreseze injurii.

Dimpotrivă probele administrate au concretizat permanent acțiunile inculpatului de a se răzbuna pe partea vătămată (inculpatul s-a înarmat cu o sabie, a plecat să o caute pe partea vătămată pentru a se răzbuna, că a fost înjurat, și a acționat spontan – aspect confirmat de declarația martorului P. E.,(martor prous de inculpat), intensitatea loviturilor aplicate părții vătămate de inculpat atunci când l-a găsit, fuga acestuia de la locul faptei).

Din raportul de primă expertiză medico-legală nr. 6128/Of din data de 23.10.2014, rezultă că numitul Ț. M. prezintă „fractură deschisă antebraț stâng, secțiune pachet vesculonervos ulnar și tendoane extensoare și flexoare, și o plagă tăiată la nivelul brațului stâng, leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor despicător (posibil sabie), necesită 85-90 zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața sus-numitului.

S-a mai constatat că asupra victimei Ț. M., inculpatul a aplicat o singură lovitură, care putea produce ambele plăgi concomitent, dacă victima avea antebrațul flectat și ridicat deasupra capului însă direcția de aplicare a loviturii a fost dinspre anterior spre posterior (din fața victimei spre spate) în plan vertical sagital.

Față de aceste aspecte probatorii, în favoarea inculpatului nu poate fi reținută vreo cauză justificativă și nici circumstanța atenuantă a provocării. Din probele dosarului rezultă că inculpatul C. I. P., care are în antecedente multiple fapte comise cu violență( tulburarea ordinii și liniștii publice, port fără drept de arme în locuri și împrejurări în care s-ar putea periclita integritatea corporală a persoanelor, amenințare), pe fondul afecțiunilor de care suferă și a temperamentului său, a reacționat violent în mod nejustificat, (față de o faptă lipsită de importanță), rezultat al unei confuzii, față de o persoană pe care nu o cunoștea. Incontestabil, persoana vătămată a proferat cuvinte jignitoare la adresa inculpatului, însă acesta a reacționat violent în scurt timp din cauza temperamentului său. Probele administrate nu au stabilit că inculpatul C. I. P. se afla într-o stare de tulburare pricinuită de afirmațiile persoanei vătămate, de o astfel de intensitate încât să-i fie imposibil să-și controleze reacțiile.

Pentru a se putea reține circumstanța atenuantă a provocării, nu este suficient ca victima să aibă o comportare injurioasă sau amenințătoare, ci se cere ca victima să dovedească o agresivitate sau o altă comportare care să fie considerată ca gravă, de natură să cauzeze făptuitorului o stare de puternică tulburare sau emoție, încât să nu fie în stare să se abțină de la o ripostă prin săvârșirea de infracțiuni. Legea nu cere ca fapta provocatorului să fie la fel de gravă ca riposta celui provocat, dar pentru existența unei puternice tulburări sau emoții se presupune, de regulă, ca faptele celor în cauză să aibă o apropiată semnificație.

Pe cale de consecință fapta inculpatului C. I. P., care la data de 12.10.2014, în intervalul orar 19.01.- 19.04, după un conflict verbal telefonic cu persoana vătămată Ț. M., în scopul de a se răzbuna pe aceasta, pe fondul personalității de tip instabil, diagnosticată medical, s-a înarmat cu o sabie și s-a deplasat la locul unde se afla persoana vătămată Ț. M. și, fără motiv, a aplicat acesteia o lovitură cu sabia peste antebrațul stâng, vizând zona capului, cauzându-i „fractură deschisă antebraț stâng, secțiune pachet vasculonervos ulnar și tendoane extensoare și flexoare, și o plagă tăiată la nivelul brațului stâng”, leziuni ce au pus în primejdie viața sus-numitului – întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor - prev. de art. 32 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod Penal.

Susținerile și apărările inculpatului C. I. P. au fost temeinic analizate, însă nu au fost confirmate probator, astfel încât nu pot fi reținute de instanța de fond.

Analizând temeinicia modalității de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, Curtea reține temeinicia acesteia s-a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 74 Cod penal: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Cu privire la criticile procurorului ce au vizat soluționarea laturii civile a cauzei – Curtea reține că sunt întemeiate, sentința penală apelată urmând a fi reformată sub acest aspect și față de următoarele considerente.

În cauză s-a constituit parte civilă persoana vătămată Ț. M. solicitând obligarea inculpatului C. I. P. la plata sumei de 10.000 de euro, din care suma de 6000 de euro, cu titlul de daune materiale, costurile tratamentului de recuperare parțială a brațului lezat și 4000 de euro, cu titlul de daune morale.

Inculpatul C. I. P. a achiesat în mod direct în fața instanței de judecată la pretențiile civile formulate de partea civilă Ț. M., în condițiile art. 23 aliniatul 2 Cod procedură penală.

În considerentele sentinței penale apelate, instanța de fond a dispus admiterea acțiunii civile, a obligat inculpatul C. I. P. la plata sumei de 10.000 de euro prin echivalent în lei la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății, cu titlul de despăgubiri civile, din care suma de 6000 de euro, cu titlul de daune materiale, costurile tratamentului de recuperare parțială a brațului lezat și 4000 de euro, cu titlul de daune morale, însă prin dispozitivul sentinței penale, instanța de fond a omis a se pronunța asupra acțiunii civile promovate de partea civilă Ț. M., astfel încât în baza disp. art. 421 punctul 2 lit. a Cod procedură penală urmează a fi admis apelul procurorului și se va dispune, în rejudecare, obligarea inculpatului C. I. P. la plata către partea civilă Ț. M. a sumei de 10.000 Euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății (din care 6000 Euro, cu titlu de despăgubiri materiale și 4000 Euro, cu titlu de daune morale).

În baza disp. art. 421 punctul 1 lit. b Cod procedură penală și față de considerentele expuse, va fi respins apelul inculpatului C. I. P..

Văzând și disp. art. 424 al. 2 Cod procedură penală se va deduce durata arestării preventive a inculpatului de la data de 11.11.2014 la zi.

În baza disp. art. 275 al. 3 Cod procedură penală, va obliga inculpatul C. I. P., să plătească statului suma de 250 lei, cu titlu cheltuielile judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi suportată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Iași, împotriva sentinței penale nr. 163 din 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o desființează în parte, în latura civilă.

Rejudecând:

Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Ț. M..

Obligă inculpatul C. I. P. să plătească părții civile Ț. M., despăgubiri civile în sumă de 10.000 Euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății (din care 6000 Euro, cu titlu de despăgubiri materiale și 4000 Euro, cu titlu de daune morale).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate, dacă nu sunt contrare prezentei.

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C. I. P.,zis „T.”, fiul lui C. și L., născut la data de 02.02.1984 în Iași, C.N.P._, în prezent aflat în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr. 163 din 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Iași.

În baza art. 424 al. 2 Cod procedură penală, deduce durata arestării preventive a inculpatului de la data de 11.11.2014 la zi.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă Tribunalul Iași, rămân în sarcina statului.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul C. I. P., să plătească statului suma de 250 lei, cu titlu cheltuielile judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi suportată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.05.2015.

Președinte, Judecător,

E. S. C.-G. T.

Grefier,

C.-M. Ș.

Red. S.E.

Tehnored. Ș.C.M.

2 ex./12.06.2015

Tribunalul Iași – A. O. C.

← Ucidere din culpă (art.192 NCP). Decizia nr. 418/2015. Curtea...		Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 423/2015.... →

Omorul calificat (art.189 NCP). Decizia nr. 447/2015. Curtea de Apel IAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omorul calificat (art.189 NCP). Decizia nr. 447/2015. Curtea de Apel IAŞI