Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 141/2015. Curtea de Apel IAŞI

Curtea de Apel IAŞI - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 141/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 141/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

Ședința publică de la 22 decembrie 2015

Completul compus din:

Președinte A. C.

Grefier L. M. P.

Sentința nr. 141

Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpații:

1.L. A. - CNP_, fiica lui T. și I., născută la data de 12.03.1952 în municipiul G., județul G., cetățean român, studii superioare, consultant în cadrul Prefecturii G., căsătorită, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 289 alin. 1 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969;

- art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a) și b) Cod penal 1969.

2.M. S.–L. - CNP_, fiul lui I. și T., născut la data de 27.02.1969 în municipiul G., județul G., cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 291 alin. 1 teza I Cod penal 1969;

- art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal 1969;

- art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicare art. 33 lit. a) și b) Cod penal 1969.

3.M. C. - CNP_, fiica lui N. și A., născută la data de 18.02.1972 în ., cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, căsătorită, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969;

- art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 33 lit. a) și b) Cod penal 1969.

4.L. Ș. - CNP_, fiul lui I. și T., născut la data de 03.08.1967 în municipiul G., județul G., cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar îndeplinit, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969;

- art. 290 alin. 1 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) și b) Cod penal 1969.

5. B. S. - CNP_, fiul lui P. - I. și T., născut la data de 01.03.1966, în mun. G., jud. G., cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar îndeplinit, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de:

- art. 260 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.

6.D. F. - CNP_, fiul lui N. și S., născut la data de 04.10.1944 în mun. G., județul G., cetățean român, studii 5 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar îndeplinit, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal 1969;

- art. 291 Cod penal 1969;

- art. 292 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b) Cod penal 1969.

și pe părțile civileP. M. G., G. M., F. T., S. I., O. de C. și P. I. G. și O. L. – moștenitoarea părții civile decedate M. M., având ca obiect inițiere, constituire de grup infracțional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea nr. 39/2003, art. 7).

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 17.12.2015, în ședință publică (cu participarea din partea Ministerului Public a doamnei procuror L. Z. din cadrul D.I.I.C.O.T. – S. T. Iași – Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22.12.2015.

În termenul de pronunțare, prin serviciul registratură, s-au depus la dosar de către apărătorul inculpaților M. C. și M. S.-L. note scrise.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

SESIZAREA CURȚII DE APEL IAȘI

P. rechizitoriul Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G. nr. 88/D/P/2009 din 27.06.2012, s-au dispus următoarele:

Trimiterea în judecată a inculpaților:

1. B. M. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 288 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 290 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 291 tz. 1 și 2 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 292 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 293 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 289 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 260 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 264 al. 1 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 23 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 (fapte comise în perioada 2006 – 2008);

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003,

- art. 290 al 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 20 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2 și 5 Cod penal 1969 (fapte comise în cursul anului 2010), toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal 1969.

2. B. M. – C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 260 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 291 tz. I Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 289 al 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002;

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 291 al. 1 tz. II Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 20 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2 și 5 Cod penal 1969, toate cu aplicare art. 33 lit. a și b Cod penal 1969.

3. L. A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 289 al. 1 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal 1969;

- art. 289 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal 1969.

În esență, s-a reținut că inculpata L. A.:

- începând cu anul 2006, a constituit un grup infracțional organizat, împreună cu inculpații B. M., P. E. și T. P., grup la care au aderat și alte persoane, printre care și inculpata B. M. C., în vedere obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prin dobândirea, în mod fraudulos, a proprietății unui număr de 3 (trei) imobile pe raza municipiului G., prin intermediul unor persoane interpuse, folosindu-se de diverse înscrisuri sub semnătură privată și oficiale falsificate, inclusiv hotărâri judecătorești, ori prin obținerea de hotărâri arbitrale ori judecătorești neconforme cu realitatea faptică și juridică, prejudiciul total cauzat fiind de peste 50.000 euro și 160.000 lei;

- acționând în cadrul grupului infracțional organizat, prin acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anului 2006: a întocmit hotărârea arbitrală nr. 59/23.05.2006, ce conținea mențiuni false, prin care se constata, în mod fraudulos, dreptul de proprietate al făptuitorului M. M. Gigel asupra imobilului situat în municipiul G., . 8, .; a întocmit hotărârea arbitrală nr. 75/01.08.2006, ce conținea mențiuni false, prin care se constata, în mod fraudulos, dreptul de proprietate al făptuitorului C. C. asupra imobilului situat în municipiul G., .. 180, județul G. și a întocmit hotărârea arbitrală nr. 62/06.07.2006, ce conținea mențiuni false, prin care se constata, în mod fraudulos, dreptul de proprietate al făptuitorului T. A. M. asupra imobilului situat în municipiul G. .. 9, ., județul G.;

- acționând în cadrul grupului infracțional organizat, în cursul anului 2006, l-a ajutat, cu intenție, pe inculpatul B. M., prin emiterea unei hotărâri arbitrale prin care făptuitorul M. M. Gigel a dobândit, în mod fraudulos, proprietatea asupra imobilului din municipiul G., . 8, ., ulterior, inducând în eroare persoana vătămată B. A., cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului respectiv contra sumei de 70.000 lei.

4. P. E. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 288 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 290 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 31 al. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 289 al. 1 Cod penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal 1969.

5. B. B. A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 20 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2 și 5 Cod penal 1969;

- art. 290 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 281 Cod penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal 1969.

6. V. T. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 290 al. 1 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 291 tz. I și II Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969, toate cu aplicare art. 33 lit. a și b Cod penal 1969.

7. L. Ș. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 290 al. 1 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal 1969.

În esență, s-a reținut că inculpatul L. Ș.:

-în luna septembrie 2007, a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații B. M., P. E., T. P. și L. A., în vederea obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de înșelăciune și spălare de bani, ce a condus la dobândirea, în mod fraudulos, a proprietății a 2 (două) imobile situate pe raza municipiului G., folosindu-se de diverse înscrisuri sub semnătură privată și oficiale falsificate, inclusiv hotărâri judecătorești, ori prin obținerea de hotărâri arbitrale ori judecătorești neconforme cu realitatea faptică și juridică, prejudiciul total cauzat fiind de peste 196.000 lei;

-acționând în cadrul grupului infracțional organizat, prin diferite acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a înstrăinat, în mod repetat, prin intermediul unor interpuși, imobilul situat în municipiul G., .. 180, județul G., cunoscând că provine din săvârșirea de infracțiuni legate de traficul de ființe umane, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestui bun și în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provine bunul să se sustragă de la executarea măsurii de siguranță a confiscării speciale;

-acționând în cadrul grupului infracțional organizat, i-a determinat, cu intenție, pe inculpații M. S. L. și M. C., să inducă în eroare, asupra calității de liber de sarcini a imobilului vândut, prin utilizare de mijloace frauduloase – încheiere de carte funciară obținută în baza unei hotărâri judecătorești false, părțile vătămate S. I. și S. M., cu ocazia încheierii,, la data de 25.09.2007, a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub numărul 9124 de BNP „C. și Asociații”, producându-le acestora o pagubă în cuantum de 120.000 lei;

-acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a falsificat, prin plăsmuire, antecontractul de vânzare cumpărare, pretins încheiat la data de 02.12.2003, între L. Ș. și făptuitorul T. A. M., prin care se promitea vânzarea-cumpărarea imobilului situat în municipiul G., .. C. Levaditti), nr. 9, .>județul G., ce a fost, ulterior, utilizat la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G.

8. M. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003,

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 260 al. 1 Cod penal 1969;

-art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal.

În esență, s-a reținut că inculpata M. C.:

-în luna septembrie 2007, a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații B. M., P. E., T. P. și L. A., în vedere obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de înșelăciune și spălare de bani, ce a condus la dobândirea, în mod fraudulos, a proprietății a 2 (două) imobile situate pe raza municipiului G., folosindu-se de diverse înscrisuri sub semnătură privată și oficiale falsificate, inclusiv hotărâri judecătorești, ori prin obținerea de hotărâri arbitrale ori judecătorești neconforme cu realitatea faptică și juridică, prejudiciul total cauzat fiind de peste 196.000 lei;

-acționând în cadrul grupului infracțional organizat, prin diferite acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a ajutat, cu intenție, pe inculpatul L. Ș. să schimbe și să transfere, în mod repetat, proprietatea asupra imobilului situat în municipiul G., .. 180, județul G., cunoscând că acesta provine din comiterea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, în scopul ascunderii provenienței ilicite a acestuia și în scopul de a-l ajuta să se sustragă de la măsura de siguranță a confiscării speciale;

-acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a indus în eroare, asupra calității de liber de sarcini a imobilului vândut, prin utilizare de mijloace frauduloase – încheiere de carte funciară obținută în baza unei hotărâri judecătorești false, părțile vătămate S. I. și S. M. cu ocazia încheierii, la data de 25.09.2007, a contractului de vânzare–cumpărare, autentificat sub numărul 9124 de BNP „C. și Asociații”, producându-le acestora un prejudiciu în cuantum de 120.000 lei;

-acționând în cadrul grupului infracțional organizat, l-a determinat, cu intenție, pe inculpatul A. Nicușor să facă declarații neconforme cu realitatea cu ocazia audierii acestuia, la data de 30.05.2007, în calitate de martor în dosarul civil nr._ al Judecătoriei G., cu privire la aspectele esențiale ale cauzei asupra cărora acesta a fost întrebat.

9. M. S. – L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

-art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 291 al. 1 tz. I Cod penal 1969;

- art. 31 al. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 289 al. 1 Cod penal 1969;

- art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal 1969.

În esență, s-a reținut că inculpatul M. S.-L.:

-în luna septembrie 2007, a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații B. M., P. E., T. P. și L. A., în vederea obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, care a condus la dobândire, în mod fraudulos, a proprietății unui imobil situat pe în municipiul G., . ., ., județul G., folosindu-se de diverse înscrisuri sub semnătură privată și oficiale falsificate, inclusiv hotărâri judecătorești, ori prin obținerea de hotărâri arbitrale ori judecătorești neconforme cu realitatea faptică și juridică, prejudiciul total cauzat fiind de peste 160.000 lei;

-acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a indus în eroare asupra calității de liber de sarcini a imobilului vândut, prin utilizare de mijloace frauduloase – încheiere de carte funciară obținută în baza unei hotărâri judecătorești false, părțile vătămate S. I. și S. M., cu ocazia încheierii contractului de vânzare–cumpărare, la data de 25.09.2007, contract autentificat sub numărul 9124 de B.N.P. „C. și Asociații”, producându-le acestora un prejudiciu în cuantum de 120.000 lei;

-acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a determinat, cu intenție, un lucrător de la O. de C. și P. I. - J. Krampulz R. - să radieze, în mod nelegal, din cartea funciară, fără vinovăție, la data de 11.09.2007, sechestrul asigurator instituit de P. de pe lângă Tribunalul G. asupra imobilului din municipiul G., . ., ., județul G.;

-acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a utilizat, cu intenție, la data de 10.09.2007, sentința judecătorească falsificată nr. 29/CC/09.04.2007, pretins emisă de Judecătoria G., la O. de C. și P. I. G. în vederea radierii sechestrului asigurator legal aplicat asupra imobilului din municipiul G., . ., ., județul G..

10. T. P. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003;

- art. 288 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal 1969;

- art. 290 al. 1 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 20 Cod penal 1969 în referire la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal 1969;

- art. 31 al. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 289 al. 1 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal 1969;

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 31 al. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și b Cod penal 1969.

II. Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:

V. ARTHEMIS – C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 288 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969.

2. D. F. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 215 al. 1 și 2 Cod penal 1969;

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 288 al. 1 Cod penal 1969;

- art. 291 Cod penal 1969;

- art. 292 al. 1 Cod penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal 1969.

În esență, s-a reținut că inculpatul D. F.:

-a afirmat, în mod mincinos, în fața notarului public din cadrul Biroului Notarial „C. & Asociații” G., că a dobândit imobilul din municipiul G., ., județ G., în baza unei hotărâri judecătorești, cu ocazia întocmirii procurii autentificate cu numărul 8247/A1 din data de 05.09.2007, prin care o împuternicea pe martora M. I. să vândă imobilul respectiv;

-în cursul anului 2007, l-a determinat, cu intenție, pe inculpatul T. P. să falsifice, prin plăsmuirea documentului și a ștampilelor de pe acesta, sentința civilă nr. 125/11.01.2006, pretins emisă de Judecătoria G., prin care se constituia dreptul de proprietate al inculpatului asupra imobilului situat în municipiul G., ., județ G.;

-la data de 05.09.2007, a utilizat o sentință civilă falsă cu ocazia întocmirii la Biroul Notarial „C. & Asociații” G. a procurii autentificate cu numărul 8247/A1 din data de 05.09.2007 prin care o împuternicea pe martora M. I. să vândă imobilul din municipiul G., ., județ G.;

-ulterior datei de 05.09.2007, prin intermediul martorei M. I., pe care o împuternicise să vândă imobilul din municipiul G., ., județ G., a vândut acest imobil părții vătămate G. M., în baza unui contract de vânzare-cumpărare fictiv, cauzându-i acestuia un prejudiciu în valoare totală de 65.000 lei.

3. FLORATOS L., fostă SOPOTEANU L., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 23 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002.

4. B. S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969.

S-a reținut, în esență, că, la data de 18.12.2007, a făcut, personal, afirmații mincinoase referitor la împrejurările esențiale ale cauzei, cu ocazia audierii în calitate de martor, în procedura succesorală deschisă la notarul public M. C. C. asupra moștenirii lăsată de defunctul Melisato P., incluzând imobilul din municipiul G., ., județul G. și, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a determinat pe inculpatul P. E. să facă afirmații mincinoase în aceeași cauză.

5. P. E., zis E. C., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal 1969.

6. C. C., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de:

- art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 293 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969.

- art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 20 Cod penal 1969 în referire la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal 1969, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969.

7. A. NICUȘOR pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 al. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal 1969.

8. D. I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 26 Cod penal 1969 în referire la art. 20 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969 și

- art. 293 al. 1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal 1969, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969.

9. A. N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 al. 1 Cod penal 1969.

III. Sesizarea instanței de judecată, în conformitate cu prevederile art. 267 al. 1 Cod procedură penală anterior, cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, în lipsă, pe o durată de 30 zile, față de inculpatul T. P..

IV. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei M. V. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 al. 1 Cod penal 1969.

IV. Încetarea urmăririi penale față de învinuita M. A. A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 281 al. 1 Cod penal 1969.

V. Încetarea urmăririi penale față de inculpatul B. B. A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 281 al.1 Cod penal 1969.

VI. Disjungerea cauzei față de inculpatul B. M., învinuiții B. G. Ș. și B. G., în vederea continuării cercetărilor față de aceștia, pentru săvârșirea altor acte materiale din conținutul infracțiunilor continuate pentru care s-a dispus trimiterea în judecată din prezenta cauză, precum și în ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002.

VII. Disjungerea cauzei față de făptuitorii M. M. GIGEL, A. M., V. M., M. R., T. A. M., C. C. și B. L., în vederea continuării cercetărilor față de aceștia.

VIII. Disjungerea cauzei față de învinuiții H. G., P. A. M. și BARABANCIUC M.în vederea continuării cercetărilor față de aceștia pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 23 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, respectiv de art. 20 Cod penal 1969 raportat la art. 23 al. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002.

IX. Neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii P. T. și CERNEAVSCHI D. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal 1969, întrucât aceștia au decedat.

X. Neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii C. L. C., D. N., C. P. și PAVLENCO V. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 Cod penal 1969, art. 291 Cod penal 1969, art. 280 ind. 1 al. 1 și 2 Cod penal 1969 și art. 24 al. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, întrucât faptele nu există.

XI. Clasarea cauzei privind comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 Cod penal 1969 și art. 280 ind. 1 al. 2 Cod penal 1969, întrucât, la datele de 25.09.2008, respectiv 01.03.2011, a fost începută urmărirea penală „in rem” în cauză.

XII. Menținerea măsurilor asiguratorii luate în timpul urmăririi penale asupra bunurilor inculpaților, așa cum subzistă acestea la data emiterii rechizitoriului, după cum urmează

În ceea ce îl privește pe inculpatul B. M.:

1. imobil compus din apartament situat în mun. G., ., ., compus din patru camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 76,27 mp, având valoarea de impunere 189.658,03 lei;

2. imobil compus din apartament situat în mun. G., ., ., ., compus din două camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 53,11 mp, având valoarea de impunere 138.879,36 lei;

3. imobil cu destinația garaj situat în mun. G., . B, având valoarea de impunere 6.208,12 lei;

4. imobil compus din teren curți construcții în suprafață de 752 mp și construcția (casă de locuit) edificată pe acesta, formată din 3(trei) camere și una magazie, situat în intravilanul ., ., jud. G.;

5. imobil compus din teren intravilan, categoria de folosință – arabil, în suprafață de 500 mp, situat în intravilanul . Tarlaua 47, ., jud. G.;

6. imobil compus din teren intravilan, categoria de folosință – arabil, în suprafață de 673 mp, situat în intravilanul ., Tarlaua 87, ., L. 2 înscris în cartea funciară nr._ a localității cadastrale Tulucești;

7. imobil compus din teren intravilan, categoria de folosință – arabil, în suprafață de 575 mp, situat în intravilanul ., Tarlaua 87, ., L. 3;

8. conturile bancare în lei și valută deschise la Bank Leumi SA – Sucursala G., pe numele Cabinetului Individual de Avocatură «B. M. » G., prin titularul acestuia inculpatului B. M.;

9. conturile bancare în lei și valută deschise la OTP Bank Romania SA – Sucursala G., pe numele Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.” G., prin titularul acestuia inculpatului B. M.;

10. conturile bancare în lei și valută deschise la BRD – Groupe Societe Generale SA, pe numele Cabinetului Individual de Avocatură „B. M. „ G., prin titularul acestuia inculpatului B. M.;

11. conturile bancare în lei și valută deschise la CEC Bank SA – Sucursala G., pe numele Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.” G., prin titularul acestuia inculpatului B. M.;

12. conturilor bancare în lei și valută deschise la Raiffeisen Bank – Sucursala G., pe numele inculpatului B. M.;

13.conturile bancare în lei și valută deschise la OTP Bank Romania SA – Sucursala G., pe numele inculpatului B. M.;

14.conturile bancare în lei și valută deschise la CEC Bank SA – Sucursala G., pe numele inculpatului B. M.;

15. ceas de mână, marca Longines cu seria_;

16. ceas de mână, marca Baume&Mercier cu seria_ din material de culoare galbenă și curea din piele de culoare maro;

17. ceas de mână marca Casio Pro Trec, din plastic de culoare gri, cu .;

18. ceas de mână marca Diesel Bar Automatic din metal alb, . și curea din piele neagră ;

19. ceas de mână marca Diesel seria_ din metal alb și curea din piele maro;

20. ceas de mână marca Baume&Mercier, cu seria_ din metal galben și curea din piele neagră „ediție limitată”;

21. ceas de mână marca Frederique Constant, seria_ și curea din piele neagră;

22. ceas de mână Baume&Mercier, cu seria_ din metal de culoare albă și curea din piele neagră;

23. bijuterii și obiecte de podoabă ridicate în cursul urmăririi penale de la inculpatul B. M..

În ceea ce o privește pe inculpata B. M. C.: conturile bancare în lei și valută deschise la ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, la Banca Comercială Română SA și Raiffeisen SA pe numele inculpatei B. M. C..
În ceea ce îl privește pe inculpatul V. T.:

1. imobil-teren arabil în suprafață de 1000,13 mp, situat în tarlaua 6, . baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 802/03.08.2006 la BNP C. D.;

2. apartament situat în municipiul G., .. 1, ., în suprafață utilă 49,23 mp, valoare impunere_,08 lei;

3. sumele de 110 Euro și 51.175 lei, ridicate în cursul urmăririi penale de la inculpatul V. T. și inculpata V. Arthemis C., sume consemnate la CEC BANK, conform chitanței TTG_ din 17.05.2012 și recipisei de consemnare ._ din 17.05.2012 ( vol. XVIII, filele 414 și 416), respectiv ._ si recipisei de consemnare TA_ din 17.05.2012;

4. un lanț din metal de culoare albă și galbenă cu zale cilindrice cu diametrul de aproximativ 10 mm și lungime de aprox. 66 cm.

Cauza a fost înregistrată, inițial, la data de 28 iunie 2012, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, sub nr._ , competența specială fiind stabilită raportat la calitatea de deputat a inculpatului B. M., primul termen de judecată fiind fixat pentru data de 2.11.2012, termen preschimbat pentru data de 26.09.2012.

P. sentința penală nr. 1291/26.09.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, în dosarul nr._, s-a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Curtea de Apel G. (filele 96-113 volum II dosar Înalta Curte de Justiție și Casație – Secția penală).

S-a reținut că, prin pierderea calității de deputat a inculpatului B. M., competența soluționării cauzei revine Curții de Apel G., pe de o parte pentru că faptele reținute în sarcina sa nu au legătură cu îndatoririle de serviciu aferente funcției de deputat și pe de altă parte că inculpatul B. M. și inculpata B. M. C., fiind avocați în cadrul Baroului G., operează competența specială determinată de dispozițiile art. 281 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală anterior.

La data de 3.10.2012, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel G., fixându-se în mod aleatoriu primul termen de judecată la data de 13.11.2012.

P. sentința penala nr. 1475 din 05.11.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală (dosar nr._ ), a fost admisă cererea de strămutare formulată de inculpatul B. M. și cauza a fost strămutată de la Curtea de Apel G. la Curtea de Apel Iași.

P. Încheierea de ședința din 13.11.2012, Curtea de Apel G. a scos cauza de pe rol si a dispus înaintarea dosarului la Curtea de Apel Iași în vederea soluționării cauzei (filele 294-295 dosar Curtea de Apel G.).

Pe rolul Curții de Apel Iași, dosarul a fost înregistrat sub nr._, la data de 15.11.2012, cu prim termen fixat aleatoriu la data de 29.11.2012.

La termenul de judecată din data de 29 noiembrie 2012 (Încheiere de ședință – filele 228 – 237 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași), inculpații L. A. (asistată de apărători aleși), M. S.-L. (asistat de apărător ales), M. C. (asistată de apărător ales), L. Ș. (asistat de apărător desemnat din oficiu) și B. S. (asistat de apărător desemnat din oficiu) au solicitat judecarea cauzei, în ceea ce îi privește, în baza procedurii abreviate prevăzute de art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior, declarațiile acestora, prin care au recunoscut în totalitate faptele, astfel cum sunt reținute în actul de sesizare a instanței, fiind consemnate în procesele-verbale atașate la dosarul cauzei (filele 222-226 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași).

P. Încheierea de ședință din 4 decembrie 2012 (filele 245-256 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași), instanța a admis cererile inculpaților privind judecarea lor în cazul recunoașterii vinovăției pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior.

Curtea arată că, după admiterea cererii de judecare potrivit procedurii abreviate, inculpatul nu mai poate reveni pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecat conform acestei proceduri, declarația de recunoaștere fiind irevocabilă. Chiar dacă irevocabilitatea nu este prevăzută expres în vreun text de lege, ea se deduce din ansamblul reglementării, deoarece, odată făcută opțiunea pentru aplicarea cercetării judecătorești obișnuite sau a celei abreviate, instanța nu mai poate reveni asupra dispozițiilor de admitere a cererii, ci poate cel mult să procedeze la o cercetare judecătorească de drept comun, dacă sunt întrunite condițiile art. 377 alin. 5 Cod de procedură penală (a se vedea, în acest sens, Bodoroncea în M. U. (coord.), Codul de procedură penală, comentariu pe articole, Editura C.H. B., București, 2015, pagina 986).

În jurisprudență, s-a arătat că, la declarația sa la primul termen de judecată la instanța de fond, inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor, solicitând ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care le cunoaște și le însușește. P. urmare, după acordul de voință liber exprimat al inculpatului de a fi judecat potrivit dispozițiilor procedurii recunoașterii vinovăției, acesta nu își mai poate retracta declarația de vinovăție, care are caracter irevocabil (Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, decizia nr. 654/07.03.2012, disponibilă pe www.scj.ro).

La termenul de judecată din data de 17 aprilie 2013 (Încheiere de ședință – filele 1225-1231 volum III dosar nr._ Curtea de Apel Iași), inculpatul D. F. (asistat de apărător desemnat din oficiu) a arătat că știe care sunt învinuirile care i se aduc și a solicitat judecarea cauzei, în ceea ce îl privește, în baza procedurii abreviate prevăzute de art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior, declarația acestuia, prin care a recunoscut în totalitate faptele, astfel cum sunt reținute în actul de sesizare a instanței, fiind consemnată în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei (fila 1218 volum III dosar nr._ Curtea de Apel Iași).

Totodată, inculpații L. A. și B. S. au solicitat disjungerea cauzei.

P. Încheierea de ședință din 19 aprilie 2013 (filele 1233 - 1237 volum III dosar nr._ Curtea de Apel Iași), instanța:

- a respins cererile inculpaților L. A. și D. F. privind judecarea lor pe fond și disjungerea cauzei cu privire la ceilalți inculpați.

În motivare, s-a arătat că față de probele administrate în cursul urmăririi penale, dar și față de pozițiile procesuale ale tuturor celorlalți inculpați, poziții procesuale din care rezultă că unii dintre aceștia nu recunosc comiterea niciunei fapte pentru care au fost trimiși în judecată și implicit participarea împreună cu inculpații L. A. și B. S. la săvârșirea faptelor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, constată că nu sunt suficiente date cu privire la faptul că acești inculpați ar fi săvârșit o faptă penală pentru a permite stabilirea pedepsei.

S-a mai arătat că față de poziția unor inculpați care nu recunosc nicio acuzație, prin aplicarea instituției prevăzute de art. 320 indice 1 Cod de procedură penală (anterior) la acel moment procesual și condamnarea inculpaților L. A. și B. S. la o pedeapsă cu limite reduse se poate ajunge ulterior, după cercetarea judecătorească, a se dispune o eventuală neachitare a celorlalți inculpați și a se constata că nu sunt fapte penale în cauză, fiind posibil ca instanța să pronunțe două soluții diametral opuse.

Se mai susține că, tocmai din acest motiv, legiuitorul a stabilit că faptele inculpatului trebuie stabilite și să fie suficiente date, suficiența acestor date în cazul unui grup infracțional organizat trebuind să stea și poziția procesuală concordantă a tuturor, poziție procesuală ce reclamă și o aplicare a legii unitară, atunci când este o coparticipare la săvârșirea faptelor.

-a admis cererea inculpatului D. F. privind judecarea sa în cazul recunoașterii vinovăției, conform art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior.

Fără a se substitui unei instanțe de control judiciar, Curtea arată că anumite precizări se impune a fi făcute, în special prin prisma soluției de disjungere a cauzei, în latură penală, conform art. 46 Cod de procedură penală, dispusă la data de 19 noiembrie 2015 (filele 1-8 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași), în privința inculpaților L. A., M. S. L., M. C., L. Ș., B. S. și D. F., care au solicitat și cărora li s-a încuviințat de către instanță judecarea cauzei în procedură simplificată.

Conform art. 46 Cod de procedură penală, pentru motive temeinice privind mai buna desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea cauzei cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni (alin. 1). Disjungerea cauzei se dispune de instanță, prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților (alin. 2).

Curtea a apreciat necesară disjungerea cauzei, în privința inculpaților L. A., M. S. L., M. C., L. Ș., B. S. și D. F., având în vedere următoarele argumente:

- respingerea, la un moment procesual anterior, a unor cereri de disjungere nu are autoritate de lucru judecat și nu constituie un impediment în a se proceda ulterior la disjungerea cauzei, cât timp circumstanțele o impun în vederea unei mai bune desfășurări a judecății. Astfel, raportat la momentul sesizării instanței și la momentul formulării cererilor de judecare în procedură abreviată, pe de o parte au intervenit modificări substanțiale în legislația penală, iar pe de altă parte cauza se află încă în etapa cercetării judecătorești în primă instanță.

- referitor la inculpatul B. S., care a solicitat judecarea sa în baza procedurii abreviate, cerere încuviințată de instanță, și, totodată, disjungerea cauzei, încă din luna decembrie 2012, a intervenit deja prescripția specială a răspunderii penale în privința infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, astfel cum va fi analizat în cuprinsul prezentei hotărâri.

Deși, după încuviințarea cererii de judecare în baza procedurii abreviate, inculpatul B. S., la termenul de judecată din 22 mai 2013 (Încheiere de ședință – filele 1389-1393 volum IV dosar nr._ Curtea de Apel Iași) a arătat că dorește a reveni asupra poziției sale procesuale, în sensul că nu mai recunoaște faptele, astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, instanța a procedat la audierea acestuia (fila 1385 volum IV dosar nr._ Curtea de Apel Iași), fără însă ca aspectele învederate să vină în contradicție cu poziția inculpatului de recunoaștere totală a faptelor.

De altfel, la termenul de judecată din 12 iunie 2013 (Încheiere de ședință – filele 1446 – 1454 volum IV dosar nr._ Curtea de Apel Iași), instanța a dispus rectificarea încheierii de ședință din 22 mai 2013, în sensul înlăturării din preambul a mențiunii că inculpatul nu mai recunoaște faptele, așa cum au fost ele reținute în rechizitoriu, cu motivarea că dispozițiile art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior sunt un beneficiu care nu poate fi refuzat inculpatului. S-a mai indicat că situația de fapt reținută în rechizitoriu nu diferă cu nimic în urma celor declarate de inculpat, care, la finalul declarației, a arătat, din nou, că recunoaște faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu și nu și-a propus alte probe.

La termenul de judecată din 25 iulie 2013 (Încheiere de ședință – filele 21-27 volum V dosar nr._ Curtea de Apel Iași), inculpatul B. S. a arătat din nou că recunoaște că este vinovat, poziția sa procesuală de recunoaștere în integralitate a faptelor fiind reflectată și de susținerile de la termenul de judecată din 23 octombrie 2013 (filele 301-310 volum V dosar nr._ Curtea de Apel Iași), prin care a arătat că dorește să beneficieze în continuare de dispozițiile art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior, precum și de memoriul depus la dosarul cauzei prin care a solicitat condamnarea sa, contopirea pedepsei pentru faptele din prezenta cauză cu pedeapsa în a cărei executare se afla, la momentul respectiv, precum și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii (fila 1372 volum IV dosar nr._ Curtea de Apel Iași).

Curtea arată și că, în măsura în care pentru infracțiunea dedusă judecății, se constată existența unei cauze legale de împiedicare a punerii în mișcare sau de exercitare a acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. 1 Cod de procedură penală (art. 10 alin. 1 Cod de procedură penală anterior), a cărui incidență este evidentă și independentă de necesitatea desfășurării unei judecăți tipice, trebuie acceptat că și în cazul procedurii prevăzută de art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală (art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior) se poate pronunța o altă soluție decât cea de condamnare sau de amânare a aplicării pedepsei (a se vedea, în acest sens, și decizia penală nr. 82/P din 28 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția penală, minori și familie, definitivă prin decizia penală nr. 80/17.01.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, nepublicată, citată de V. V. în Judecata în cazul recunoașterii vinovăției. Art. 320 indice 1 Cod de procedură penală. Jurisprudență comentată, Editura Hamangiu, București, 2013, pag. 279-283).

-referitor la inculpata L. A., care a solicitat judecarea sa în baza procedurii abreviate, cerere încuviințată de instanță, și, totodată, disjungerea cauzei din luna decembrie 2012, a intervenit deja prescripția specială a răspunderii penale în privința uneia dintre infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată (prin luarea în considerare a dispozițiilor Codului penal 1969 ca și lege penală mai favorabilă), existând perspectiva de a interveni, la data de 1.08.2016, prescripția specială a răspunderii penale în privința tuturor infracțiunilor în legătură cu care a fost sesizată instanța, prin luarea în

considerare a dispozițiilor noului Cod penal, ca și lege penală mai favorabilă, astfel cum va fi analizat în cuprinsul prezentei hotărâri, în condițiile în care cauza se află încă în fază de judecată în primă instanță (fiind administrată o parte redusă a probatoriului încuviințat și existând posibilitatea parcurgerii unui ciclu procesual în fața instanței de control judiciar), iar inculpata L. A. a fost supusă măsurii arestării preventive pentru o perioadă de aproximativ 1 (un) an.

-referitor la inculpatul D. F., care a solicitat judecarea sa în baza procedurii abreviate, cerere încuviințată de instanță, a intervenit deja prescripția specială a răspunderii penale în privința a trei dintre cele patru infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată (prin luarea în considerare a dispozițiilor Codului penal 1969 ca și lege penală mai favorabilă), existând perspectiva de a interveni, în luna septembrie 2017, prescripția specială a răspunderii penale în privința tuturor infracțiunilor în legătură cu care a fost sesizată instanța, prin luarea în considerare a dispozițiilor noului Cod penal, ca și lege penală mai favorabilă, astfel cum va fi analizat în cuprinsul prezentei hotărâri, în condițiile în care cauza se află încă în fază de judecată în primă instanță (fiind administrată o parte redusă a probatoriului încuviințat și existând posibilitatea parcurgerii unui ciclu procesual în fața instanței de control judiciar).

-referitor la inculpatul M. S.-L., care a solicitat judecarea sa în baza procedurii abreviate, cerere încuviințată de instanță, a intervenit deja prescripția specială a răspunderii penale în privința a două dintre cele patru infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată (prin luarea în considerare a dispozițiilor Codului penal 1969 ca și lege penală mai favorabilă), existând perspectiva de a interveni, în luna septembrie 2017, prescripția specială a răspunderii penale în privința tuturor infracțiunilor în legătură cu care a fost sesizată instanța, prin luarea în considerare a dispozițiilor noului Cod penal, ca și lege penală mai favorabilă, astfel cum va fi analizat în cuprinsul prezentei hotărâri, în condițiile în care cauza se află încă în fază de judecată în primă instanță (fiind administrată o parte redusă a probatoriului încuviințat și existând posibilitatea parcurgerii unui ciclu procesual în fața instanței de control judiciar), iar inculpatul M. S.-L. a fost supusă măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 1 (un) an.

-referitor la inculpații L. Ș. și M. C., care au solicitat judecarea lor în baza procedurii abreviate, cereri încuviințate de instanță, a intervenit deja prescripția specială a răspunderii penale în privința uneia dintre cele patru infracțiunii pentru care fiecare dintre inculpați au fost trimiși în judecată (prin luarea în considerare a dispozițiilor Codului penal 1969 ca și lege penală mai favorabilă), existând perspectiva de a interveni, în situația ambilor inculpați, ulterior, prescripția specială a răspunderii penale în privința altor două infracțiuni în legătură cu care a fost sesizată instanța, prin luarea în considerare a dispozițiilor noului Cod penal, ca și lege penală mai favorabilă, astfel cum va fi analizat în cuprinsul prezentei hotărâri, în condițiile în care cauza se află încă în fază de judecată în primă instanță (fiind administrată o parte redusă a probatoriului încuviințat și existând posibilitatea parcurgerii unui ciclu procesual în fața instanței de control judiciar), iar inculpații L. Ș. și M. C. au fost supuși măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 1 (un) an.

Deși declarația de recunoaștere a faptelor, după încuviințarea cererii de judecare în procedură abreviată de către instanță, are un caracter irevocabil, la termenul de judecată din 3 iulie 2013 (Încheiere de ședință – filele 1521 - 1526 volum IV dosar nr._ Curtea de Apel Iași), inculpatul L. Ș. a arătat că înțelege a renunța la dispozițiile art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior, dorind a fi din nou audiat și a își propune probe în apărare.

La termenul de judecată din 23 octombrie 2013 (filele 301-310 volum V dosar nr._ Curtea de Apel Iași), apărătorul ales al inculpatului L. Ș. a arătat că se revine asupra solicitării anterioare, în sensul că inculpatul L. Ș. nu renunță la judecarea sa potrivit dispozițiilor art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior.

La termenul de judecată din 16 decembrie 2013 (filele 498-502 volum VI dosar nr._ Curtea de Apel Iași), inculpatul L. Ș. a arătat că dorește a propune probe pentru a își dovedi nevinovăția, solicitând achitarea sa.

După . noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, la termenul de judecată din 30 aprilie 2014 (Încheiere de ședință – filele 252 -257 volum VII dosar nr._ * Curtea de Apel Iași), inculpatul L. Ș., prin apărător ales (av. C. B., care a asigurat asistența juridică a inculpatului în dosarul nr._ al Curții de Apel Iași cu începere din 23 octombrie 2013 și care a fost desemnată ca și apărător din oficiu în dosarul disjuns nr._ al Curții de Apel Iași) a formulat o cerere de judecare a cauzei, conform art. 377 alin. 5 Cod de procedură penală (filele 238-241 volum VII dosar nr._ * Curtea de Apel Iași) motivat de faptul că unele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului sunt prescrise, iar pentru altele data săvârșirii este incertă raportat la caracterul lacunar al actului de sesizare, precum și la faptul că se impune achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat), cerere modificată în ședința publică din 17 decembrie 2015, arătându-se că se dorește judecarea cauzei conform art. 377 alin. 5 Cod de procedură penală, întrucât consimțământul inculpaților a fost viciat.

- referitor la motivarea respingerii cererilor de disjungere a cauzei formulate de inculpații L. A. și B. S., se impune a se arăta că instanța nu mai poate reveni asupra admiterii cererilor de judecare în procedură simplificată.

În situația în care ar fi apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru judecarea cauzei potrivit procedurii abreviate, instanța avea posibilitatea de a respinge cererea și de a continua judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun. Așadar, simpla manifestare de voință a inculpatului de a i se aplica procedura judecății în cazul recunoașterii învinuirii nu conduce în mod automat la declanșarea procedurii abreviate, instanța putând respinge o asemenea solicitare și trece la judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun, urmând a fi administrate probe în cursul cercetării judecătorești.

În practica judiciară, s-a arătat și că se întâlnește situația în care, atunci când sunt mai mulți inculpați, numai unul sau unii dintre aceștia recunosc toate faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare, și disjungerea cauzei pentru ceilalți inculpați nu este posibilă. Într-o astfel de situație, instanța va lua act de manifestarea de voință a celor ce doresc să se judece în procedură abreviată și va da efect reducerii limitelor de pedeapsă la momentul pronunțării hotărârii, după parcurgerea procedurii de drept comun.

S-a indicat, în jurisprudență, că este legală încheierea prin care instanța nu s-a pronunțat cu privire la cererile unora dintre inculpați de a fi judecați conform procedurii abreviate, în condițiile în care în încheierea respectivă s-a luat act de poziția procesuală a acestora, reținându-se însă că nu este oportună disjungerea cauzei în ceea ce îi privește. În situația expusă, dacă la finalizarea cercetării judecătorești, se dovedește vinovăția inculpaților, aceștia beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă (a se vedea, în acest sens, Bodoroncea în M. U. (coord.), Codul de procedură penală, comentariu pe articole, Editura C.H. B., București, 2015, pagina 982).

Or, în prezenta cauză, cererile inculpaților L. A., M. S. L., M. C., L. Ș., B. S. și D. F. de judecare în procedură abreviată au fost admise,

Acest aspect reiese inclusiv din Încheierea de ședințădin 23 octombrie 2013 (filele 301-310 volum V dosar nr._ Curtea de Apel Iași, paginile 7 și 18 ale încheierii), termen la care instanța de judecată a adus la cunoștință că prin Încheierea de ședință din 4 decembrie 2012 a admis cererile inculpaților L. A., M. S. L., M. C., L. Ș., B. S. privind judecarea lor în cazul recunoașterii vinovăției pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior, infracțiunile pentru care sunt judecați nefiind exceptate de la aplicarea acestui text de lege.

Curtea arată că nicio dispoziție legală nu împiedică admiterea unor cereri de judecare în procedură abreviată și, eventual, disjungerea cauzei în situația în care inculpații care recunosc în totalitate săvârșirea faptelor în modalitatea descrisă în actul de sesizare a instanței au fost trimiși în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 noul Cod penal (art. 7 Legea nr. 39/2003).

În jurisprudența instanței supreme, s-a statuat că aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției presupune ca persoanele audiate să recunoască faptele proprii pentru care sunt acuzate, astfel cum sunt descrise în rechizitoriu. Instanța de judecată, atunci când apreciază asupra incidenței procedurii recunoașterii vinovăției, verifică existența unei concordanțe depline între acuzațiile formulate și declarațiile inculpaților. Instanța nu se rezumă a verifica dacă inculpații recunosc încadrarea juridică a faptei. Verificarea instanței presupune o analiză a acuzației, respectiv a faptelor susceptibile să producă consecințe juridice asupra situației persoanei trimisă în judecată. Instanța va aplica procedura simplificată atunci când sunt recunoscute faptele proprii și nu ale altora față de care cercetarea judecătorească urmează să stabilească dacă sunt vinovați. (Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, deciziile penale nr. 2958 din 1 octombrie 2013, dosar nr._, nr. 3223 din 22 octombrie 2013, dosar nr._, nr. 2733 din 13 septembrie 2013, dosar nr._/3/2013 în L. V. L., Probe și prezumții în procesul penal. Comentarii din jurisprudență, Editura Universul Juridic, București, 2015, paginile 54-58 și 179).

În practica judiciară, s-a statuat că sunt aplicabile dispozițiile art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior și în cazul în care inculpatul recunoaște numai participarea sa la comiterea infracțiunii, nu și pe cea a celorlalți inculpați (a se vedea, în acest sens, decizia penală nr. 595 din 22 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I penală, nepublicată, citată de V. V. în Judecata în cazul recunoașterii vinovăției. Art. 320 indice 1 Cod de procedură penală. Jurisprudență comentată, Editura Hamangiu, București, 2013, pag. 102-105).

În jurisprudență, s-a apreciat și că sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură penală anterior, deși inculpatul care a comis infracțiunea de înșelăciune contestă cuantumul prejudiciului produs părții vătămate, în condițiile în care întinderea sumei încasate efectiv de inculpat, în urma inducerii în eroare a părții vătămate nu este efectiv precizată în rechizitoriu (astfel că, prin declarația sa, acesta nu a contestat actul de sesizare), iar suma afirmată de inculpat, nu a fost contrazisă cu certitudine de probatoriul cauzei, îndoiala profitându-i în mod evident acestuia; pe de altă parte, valoarea sumelor în discuție nici nu constituie un element esențial pentru caracterizarea faptei drept infracțiune, iar cuantumul contestat nu determină constatarea producerii unei consecințe deosebit de grave, în accepțiunea art. 146 Cod penal 1969, această împrejurare fiind astfel nerelevantă chiar și pentru încadrarea juridică a faptei (a se vedea, în acest sens, decizia penală nr._/R din 28 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I penală, nepublicată, citată de V. V. în Judecata în cazul recunoașterii vinovăției. Art. 320 indice 1 Cod de procedură penală. Jurisprudență comentată, Editura Hamangiu, București, 2013, pag. 98-102).

Curtea arată, referitor la motivarea respingerii solicitărilor de disjungere a cauzei formulate de inculpații L. A. și B. S., că legislația procesual penală prevede un remediu pentru existența a două sau mai multe hotărâri judecătorești care nu se pot concilia, respectiv cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. e Cod de procedură penală.

Starea de inconciliabilitate poate exista în următoarele ipoteze – hotărârile se referă la aceeași faptă și făptuitori diferiți, hotărârile se referă la același făptuitor și la fapte diferite sau hotărârile se referă la fapte și făptuitori diferiți, dacă acestea sunt corelative (Bodoroncea în M. U. (coord.), Codul de procedură penală, comentariu pe articole, Editura C.H. B., București, 2015, pagina 1133).

- în practica judiciară, s-a arătat și că, în condițiile în care unul dintre coinculpați a înțeles să beneficieze de procedura simplificară de judecată, iar față de ceilalți inculpați s-a dispus disjungerea cauzei, în mod corect instanța a dispus, totodată, și disjungerea acțiunii civile, în condițiile în care aceasta nu se referea exclusiv la primul inculpat, ci avea implicații și cu privire la situația celorlalți. P. soluția instanței de disjungere a laturii civile a cauzei și de soluționare a acesteia în întregime alături de latura penală disjunsă, s-a dat eficiență principiului prezumției de nevinovăție consacrat de art. 5 indice 2 Cod de procedură penală anterior, întrucât o eventuală pronunțare asupra laturii civile a cauzei în privința primului inculpat ar fi adus atingere situației juridice a celorlalți (a se vedea, în acest sens, decizia penală nr. 210 din 25 ianuarie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, disponibilă pe www.scj.ro, în V. V. în Judecata în cazul recunoașterii vinovăției. Art. 320 indice 1 Cod de procedură penală. Jurisprudență comentată, Editura Hamangiu, București, 2013, pag. 295-301).

Curtea arată că nu pot fi primite susținerile inculpaților L. Ș., M. C. și M. S.-L. că ar fi avut consimțământul viciat în momentul în care au solicitat judecarea cauzei în procedură abreviată, întrucât fie nu au înțeles condițiile de admitere ale unei astfel de cereri fie, deși se considerau nevinovați, au uzat de procedura abreviată pentru a fi eliberați din arest preventiv.

În primul rând, inculpații M. C. și M. S. – L. au beneficiat de asistență juridică din partea unui apărător ales, la termenul de judecată din 29 noiembrie 2012, când au fost ascultați cu referire la solicitarea de judecare în procedura de recunoaștere a învinuirii, în timp ce inculpatul L. Ș. a fost asistat de un apărător desemnat din oficiu, iar ulterior, cu începere din 23 octombrie 2013, de un apărător ales.

În al doilea rând, la termenul de judecată din 30 octombrie 2014 (Încheiere de ședință - filele 214-222 volum VIII dosar nr._ * Curtea de Apel Iași), toți cei șase inculpați cărora li s-a încuviințat judecarea cauzei în procedură abreviată au solicitat exclusiv administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, probă specifică procedurii reglementată de art. 374 alin. 4 și art. 375 Cod de procedură penală (art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior) și atitudinii procesuale de recunoaștere a învinuirii, fără a solicita ulterior suplimentarea probatoriului.

În al treilea rând, Curtea arată că inculpații M. S.-L., M. C. și L. Ș. au arătat că recunosc faptele inclusiv în fața instanței supreme (dosar nr._ /a2 – primii doi inculpați; dosar nr._ – inculpatul L. Ș.).

Nu în ultimul rând, a accepta ideea că inculpații, beneficiind de asistență juridică calificată, au recunoscut fapte de a căror săvârșire nu se considerau vinovați doar pentru a fi revocată sau înlocuită măsura arestului preventiv, sub a cărei putere se aflau la acel moment, și că, în aceste condiții, instanța a și admis cererile acestora, în lipsa unor probe certe de vinovăție, semnifică desconsiderarea profundă nu doar a actului de justiție, dar și a organelor judiciare chemate a o înfăptui.

De altfel, atitudinea inculpaților L. Ș., M. C. și M. S. – L., căreia Curtea îi va da valența adecvată în procesul de individualizare a pedepselor, se desprinde și din conduita lor procesuală, după încuviințarea cererilor de judecare în procedură abreviată și, în special, după modificarea legislației penale, când raportat la durata cercetării judecătorești în primă instanță, cu posibilitatea existenței unui ciclu procesual și în fața instanței de control judiciar, și intuind posibilitatea prescripției speciale a răspunderii penale pentru unele dintre infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată și-au circumstanțiat poziția de recunoaștere integrală a faptelor, inclusiv prin negarea săvârșirii unora dintre infracțiuni.

Relevant din această perspectivă este și faptul că, până la momentul punerii în discuție, conform art. 46 Cod de procedură penală, a oportunității disjungerii laturii penale a cauzei în privința inculpaților care au apelat la procedura reglementată de art. 320 indice 1 Cod de procedură penală, inculpații L. Ș., M. C. și M. S. – L. nu au invocat existența vreunui viciu al consimțământului lor, manifestat la data de 29 noiembrie 2012.

Totodată, raportat la argumentele anterior expuse, precum și la caracterul irevocabil și neviciat al declarațiilor de judecare în procedură abreviată, Curtea nu va lua în considerare declarațiile inculpaților L. Ș., M. C. și M. S.-L. de negare parțială a faptelor din 17 octombrie 2014 (filele 206-211 volum VIII dosar_ * Curtea de Apel Iași), susținerile acestora fiind, de altfel, în contradicție cu materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, în baza căruia au solicitat să fie judecați.

B. Analizând probele administrate, precum și actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarea situație de fapt:

Dreptul de proprietate este unul dintre cele mai importante drepturi civile, reglementat de Constituția României ca un drept fundamental și apărat, ca atare, de legislația în vigoare.

Activitatea derulată de membrii grupului infracțional, trimiși în judecată în prezenta cauză, s-a îndreptat tocmai spre încălcarea dreptului de proprietate, mai exact, spre dobândirea, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului G..

Inculpatul B. M. are calitatea de avocat, activând în cadrul Baroului de Avocați G. de la data de 01.10.1998 și desfășurându-și efectiv activitatea în cadrul Biroului Individual de Avocatură „B. M.”.

În calitatea sa și ca urmare a pregătirii sale superioare în materie juridică, acesta posedă cunoștințele necesare pentru a promova, în instanțele de judecată ori în fața instanțelor arbitrale, diferite acțiuni prin care era posibilă obținerea dreptului de proprietate asupra unor imobile.

Această pregătire teoretică și practică, dublată de folosirea unor documente falsificate, garantau obținerea, cu succes, a unor hotărâri judecătorești ori arbitrale prin care se atribuia ori se transfera dreptul de proprietate asupra unor imobile către părțile asistate ori reprezentate de inculpatul B. M..

Întrucât din astfel de acțiuni era posibilă obținerea unor importante sume de bani, inculpatul B. M. a conceput un mecanism infracțional de pe urma căruia se puteau obține, cu minim de efort, rezultate spectaculoase, atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere financiar.

Pentru a acționa cu eficiență maximă, în îndeplinirea scopului său infracțional, inculpatul B. M. a gândit atragerea în cercul său de interese și a altor persoane, împreună cu care și de pe urma cărora, acționând în mod conjugat și în același scop, putea obține importante foloase materiale.

Astfel, având nevoie de o persoană care avea cunoștințele necesare în domeniul IT, care să plăsmuiască documente oficiale ori înscrisuri sub semnătură privată, inculpatul B. M. l-a atras în cercul său de interes pe inculpatul T. P., zis „T.”.

Acest inculpat era o persoană de condiție modestă, care deținea însă vaste cunoștințe în domeniul informatic, fiind capabil să falsifice o . documente oficiale ori înscrisuri sub semnătură privată.

Din conținutul comunicațiilor telefonice purtate de inculpatul T. P. de la și la posturile telefonice cu numerele_,_,_,_ și_ rezultă că acesta era specializat atât în falsificarea unor documente oficiale (cărți de identitate, pașapoarte, permise de conducere, ștampile ce emanau de la diferite instituții), cât și în falsificarea de înscrisuri sub semnătură privată, activități pe care le realiza, contra unor sume de bani, pentru diferite persoane interesate.

Acestea comunicații au fost interceptate și înregistrate, în cursul anului 2007, în cauza cu numărul 100/D/P/2007 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul T. G., cauză ce a fost înregistrată ulterior la S. T. G. sub numărul 259/D/P/2009. O parte dintre aceste comunicații, ce prezintă relevanță, au fost transferate în prezenta cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 91² al. 5 Cod procedură penală anterior, în baza rezoluției din data de 16.02.2012.

Inculpatul T. P. este o persoană de condiție modestă, fiind condamnat definitiv, în cursul anului 2012, la o pedeapsă de 7 (șapte) ani de închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie.

Inculpatul B. M. a aflat despre cunoștințele din domeniul informatic pe care le avea inculpatul T. P., prin intermediul altor persoane din cercul său de cunoștințe, respectiv inculpații V. T. și V. Arthemis C., vecini de cartier cu T. P..

În aceste condiții, inculpatul B. M. a decis să canalizeze cunoștințele pe care le avea inculpatul T. P., zis „T.”, spre realizarea, în fals, a documentelor de care avea nevoie pentru derularea în bune condițiuni a activităților infracționale.

Având în vedere posibilitatea obținerii unor importante sume de bani de pe urma colaborării cu inculpatul B. M., inculpatul T. P. a acceptat colaborarea cu acesta în materie infracțională.

De asemenea, inculpatul B. M. avea nevoie de o persoană care să cunoască procedurile de lucru de la arhivele instanțelor de judecată și care să poată imita, cu ușurință, scrisul grefierilor care lucrau la aceste arhive.

În acest sens, inculpatul B. M. s-a orientat în atragerea în activitatea infracțională a inculpatei P. E., zisă „D. L.”, angajată, în calitate de secretară, în cadrul Biroului Individual de Avocatură „B. M.”. Inculpata P. E. a fost anterior angajată, în calitate de grefier, la Judecătoria G., cunoscând cu precizie modul de lucru adoptat în cadrul arhivelor instanțelor de judecată, personalul acestora, conținutul rezoluțiilor aplicate de grefieri pe hotărârile judecătorești, precum și modul exact de scriere al acestora.

Având în vedere calitatea acesteia de angajat la Cabinetul Individual de Avocatură „B. M.”, inculpatului B. M. i-a fost ușor să o atragă în activitatea infracțională, ca urmare a ascendentului pe care îl avea asupra inculpatei, în calitate de angajator. Inculpatul utiliza acest ascendent și pentru a o determina pe inculpata P. E. să păstreze discreția asupra activităților infracționale desfășurate în comun.

Inculpatul B. M. a realizat că putea obține – mult mai ușor decât hotărâri judecătorești favorabile – hotărâri arbitrale, în baza unor antecontracte false de vânzare-cumpărare, pretins încheiate între părți care ar fi stipulat în conținutul acestor documente că orice litigiu urma să fie soluționat de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., în complet format de un arbitru unic.

Pentru a fi sigur de rezultatele demersurilor sale infracționale, inculpatul B. M. a decis atragerea în cadrul grupului infracțional pe care intenționa să-l constituie și a inculpatei L. A., consilier juridic și fost subprefect al județului G., care avea și calitatea de arbitru la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G..

Inculpatul B. M. a cunoscut-o pe inculpata L. A. în perioada în care a activat în calitate de avocat stagiar, prin intermediul „maestrului” său.

Întrucât inculpata L. A. se bucura de o bună reputație printre juriștii din municipiul G., inculpatul B. M. a decis atragerea acesteia în grupul infracțional pe considerentul că, datorită reputației acesteia, nu s-ar fi pus la îndoială legalitatea și temeinicia hotărârilor arbitrale pronunțate în cauzele deduse arbitrajului.

Pe lângă aceste persoane care au constituit nucleul grupului infracțional cristalizat la sfârșitul anului 2005 și care a activat până în cursul anului 2008, la grupul infracțional condus de inculpatul B. M. au aderat și alte persoane, funcție fie de interesele liderului grupului infracțional, fie de interesele persoanelor care erau interesate să adere, interese care coincideau la un moment dat cu cele ale grupului infracțional.

În cadrul grupului infracțional, fiecare membru avea atribuțiile proprii, de îndeplinirea cărora depindea desfășurarea cu succes a activităților infracționale și îndeplinirea scopului grupului infracțional, respectiv obținerea unor importante sume de bani ca urmare a preluării ori a transferării în proprietate, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unor imobile.

Astfel, inculpatul B. M., în calitate de lider al grupului infracțional organizat, avea rolul de a coordona activitățile infracționale derulate de ceilalți membri ai grupului infracțional, derulând el însuși, atunci când era nevoie, activități infracționale, acesta preferând însă să acționeze cât mai ferit și „din umbră” pentru a împiedica strângerea de probatorii care ar fi dus la dovedirea faptelor comise.

De asemenea, prevalându-se de calitatea sa de avocat și de confidențialitatea contractelor de asistență juridică încheiate cu pretinșii săi „clienți”, inculpatul B. M. prezenta în fața instanțelor de judecată ori a curții arbitrale diferite documente falsificate la cererea sa, putând pretexta, ori de câte ori ar fi fost întrebat, că documentele i-ar fi fost puse la dispoziție de „clienții săi” – în realitate persoane de condiție modestă, special racolate de membrii cercului său de interes, tocmai în vederea îndeplinirii unor roluri episodice în activitatea infracțională, care era mult mai vastă.

Acest inculpat era cel care hotăra imobilele în raport de care trebuia să se acționeze în vederea preluării, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra acestora, sens în care „comanda” celorlalți membri ai grupului infracțional fie întocmirea unui anume set de documente falsificate, fie racolarea unei persoane care să pretindă, în fața instanțelor de judecată ori a curții arbitrale, că ar fi avut un drept asupra imobilelor vizate a fi preluate în proprietate.

Inculpatul B. M. își dădea acceptul și cu privire la „competența” persoanei racolate pentru a participa la activitățile infracționale, acestea fiind de obicei persoane de condiție modestă, fără ocupație, cu antecedente penale și care din cauza consumului de alcool ajungeau cel mai frecvent în stadiul de „boschetari”.

Inculpatul B. M. manipula ulterior aceste persoane, în mod direct sau mediat, în scopul de a le determina ca, după preluarea în proprietate a imobilelor vizate, să întocmească contracte de vânzare-cumpărare succesive, dar fictive, pentru a „șterge urmele” activităților infracționale până la . proprietatea unor cumpărători de bună-credință, care cumpărau aceste bunuri contra unor sume importante și reale de bani.

Au existat și situații în care dreptul de proprietate, transferat în mod fraudulos în patrimoniul unor persoane atent selectate de membrii grupului infracțional, nu era transferat ulterior către alte persoane de bună-credință, imobilul fiind păstrat pentru folosința ulterioară a membrilor grupului infracțional, precum și situații în care membrii grupului infracțional, conduși de inculpatul B. M., au acționat, contra unor importante sume de bani, în mod exclusiv în scopul spălării unor sume de bani obținute din activitățile infracționale legate de traficul de ființe umane.

Totodată, inculpatul B. M. avea și rolul de a împărți sumele de bani rezultate din activitatea infracțională, algoritmul de împărțire a banilor fiind stabilit de acesta. Trebuie menționat că inculpatul B. M. era cunoscut în cercul său de cunoștințe ca fiind o persoană foarte „econoamă”, care păstra pentru sine mare parte a profiturilor obținute din activitatea infracțională.

Inculpatul T. P. avea rolul de a pune la dispoziția membrilor grupului infracțional documentele false de care aveau nevoie fie pentru a promova în instanță anumite acțiuni, în vederea obținerii unor hotărâri judecătorești prin care se atribuiau în proprietatea persoanelor selectate de membrii grupului infracțional anumite imobile vizate, fie în vederea pronunțării unor hotărâri arbitrale bazate pe aceste documente false.

Din probatoriul administrat rezultă că inculpatul T. P. păstra mostrele de documente pe care le falsifica, imaginile scanate ale unor documente, precum și componente software, pe un mediu de stocare a datelor informatice portabil (hard-disk extern), putând utiliza pentru activitatea propriu-zisă de falsificare orice sistem de calcul.

În acest mod, inculpatul T. P. putea realiza activitatea de falsificare a documentelor pe sisteme de calcul puse la dispoziție de membrii grupului infracțional, în locații considerate sigure, urmărindu-se astfel să se înlăture posibilitatea ca acest inculpat să poată fi contactat, chiar și accidental, de vreo persoană din afara grupului infracțional, care ar fi putut observa activitățile derulate, situație în care puteau furniza organelor de urmărire penală date concrete despre falsificarea documentelor.

În cuprinsul unei convorbiri telefonice purtată de inculpatul T. P. la data de 22.11.2007, ora 12:40:30 cu o persoană de sex bărbătesc, ce utiliza postul telefonic cu numărul_, identificată doar sub prenumele de „E.”, acesta i-a relatat interlocutorului faptul că avea „o combinație șmecheră, cu cineva destul de tare” în legătură „cu pământul, cu terenul” și că, din acest motiv, nu putea vorbi la telefon, întrucât „avea treabă”.

În acest sens, se impune a fi redat următorul fragment al convorbii, ce prezintă relevanță pentru cauză:

T. P.: Ăăă? Ia zii!

E.: De ce (n.n. - expresie trivială) nu ții telefonul cu tine, mă?

T. P.: Nu l-am…n-am putut să-mi iau telefonul cu mine, mă! Eu am o combinație cu cineva destul de tare, eu ți-am zis eu una, cu pământul, cu terenul, cu c…t. Și eu când sunt acolo, eu nu pot să vorbesc la telefon, pentru că lumea crede despre mine că zic la alții. Înțelegi? Eu nu pot să vorbesc cu tine și să-ți zic de…ce vorbim noi…să vorbesc cu tine clar. Înțelegi?

E.: Îhî!

T. P.: Așa c-am lăsat telefonul la nevastă-mea și să spună la toată lumea că nu sunt acasă și că…„Când vine, îi spun.”

E.: Aaa…

T. P.: Numai c-am avut treabă ca un disperat.

E.: Îîî…

T. P.: Am mâncat cremvuști…trei zile am mâncat cremvuști…și cabanoși și de aia…

E.: Da’ unde ai fost, mă?

T. P.: Nu, am fost la un apartament, da’ n-am putut să plec de acolo c-am avut treabă de nu-mi vedeam ochii!

E.: Aaa…

T. P.: Dar…cel puțin, mai am oleacă și termin tot, știi…și combinația e șmecheră tare.

Inculpata P. E., zisă „D. L.”, avea rolul fie de a completa olograf documentele falsificate de inculpatul T. P., fie de a întocmi și completa, în numele altor persoane, diferite înscrisuri olografe, conform nevoilor existente în cadrul grupului infracțional organizat și indicațiilor directe date de inculpatul B. M..

La rândul său, această inculpată, care beneficiază de o mare versatilitate a scrisului olograf, își desfășura activitatea infracțională în condiții de maximă confidențialitate, la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”, sub supravegherea și stricta coordonare a inculpatului B. M..

Toate aceste documente falsificate, inclusiv cu ajutorul inculpatei P. E., erau puse la dispoziția inculpatului B. M., care, fie singur, fie cu ajutorul altor membri ai grupului infracțional, le utiliza pentru preluarea, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra imobilelor vizate.

Inculpata L. A., în calitatea sa de arbitru la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., avea rolul de a pronunța, în baza unor documente falsificate despre care avea cunoștință, hotărâri arbitrale prin care să atribuie în proprietatea unor persoane selectate și prezentate de ceilalți membri ai grupului infracțional diferite imobile, conform indicațiilor inculpatului B. M..

Acționând în vederea îndeplinirii rolului pe care îl avea în cadrul grupului infracțional și în vederea îndeplinirii scopului acestuia, inculpata L. A., conform indicațiilor și înțelegerii pe care o avea cu inculpatul B. M., a procedat la judecarea pricinilor deduse arbitrajului cu încălcarea crasă a unor reguli elementare de procedură, procedând la judecarea unor pricini în condițiile în care niciuna dintre părți nu era legal citată și în care părțile erau reprezentate de inculpatul B. M. și de inculpata B. M. C., o altă membră a grupului infracțional.

De asemenea, inculpata L. A. nu a consemnat hotărârea pronunțată (minuta) în dosarul înregistrat la Curtea de Arbitraj ori nu a motivat personal hotărârile pronunțate, fiind de acord ca acestea să fie motivate la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”.

P. aceste hotărâri arbitrale se trecea în proprietatea persoanelor racolate de membrii grupului infracțional, acceptate și desemnate de inculpatul B. M., imobilele vizate și în raport de care decidea să se acționeze.

De-a lungul timpului, la grupul infracțional condus de inculpatul B. M. au aderat și alte persoane, funcție fie de interesele liderului grupului infracțional, fie de interesele persoanelor care erau interesate să adere, interese care coincideau, la un moment dat, cu cele ale grupului infracțional.

Printre aceste persoane se numără și inculpata B. M. C., avocat în cadrul Baroului V. și, ulterior, în cadrul Baroului G.. Cu toate că Inculpata a activat inițial în cadrul Baroului V., ea era o colaboratoare apropiată, pe linie profesională, a inculpatului B. M., desfășurându-și efectiv activitatea în sediul Cabinetului Individual de Avocatură B. M..

Urmărind să atragă în activitatea infracțională o persoană cu pregătire juridică, în care să aibă deplină încredere că nu intenționa să deconspire faptele comise, inculpatul B. M. a inițiat și o relație afectivă cu inculpata B. M. C., aceasta ajungând în cele din urmă să aibă o relație de concubinaj cu liderul grupului infracțional.

Fiind atrasă, pe de o parte, de persoana inculpatului B. M., iar, pe de altă parte, de posibilitatea obținerii, împreună cu acesta, a unor avantaje materiale considerabile, inculpata B. M. C. a aderat la grupul infracțional organizat constituit de B. M..

Rolul ei în cadrul grupului infracțional organizat era acela ca, împreună cu inculpatul B. M., să uzeze de documentele falsificate puse la dispoziție de inculpatul T. P. și să obțină, împreună cu liderul grupului infracțional din care făcea parte, transferul dreptului de proprietate, în mod fraudulos, în patrimoniul persoanelor racolate și desemnate în acest sens.

Beneficiind, la rândul său, de o pregătire superioară, în materie juridică, inculpata B. M. a acționat, în mod conjugat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional, în vederea îndeplinirii scopului grupului, utilizând în mod frecvent documentele falsificate, participând în fața instanțelor de judecată, în calitate de apărător ales (unde depunea și utiliza documente despre care avea cunoștință ca sunt false), ori participând la judecarea simulată a unor pricini la Curtea de Arbitraj, în calitate de apărător ales al părții adverse celei „apărată” de concubinul său – inculpatul B. M..

Ca și în cazul inculpatului B. M., inculpata B. M. C. se putea prevala de calitatea sa de avocat și de confidențialitatea contractelor de asistență juridică încheiate cu pretinșii săi „clienți”, prezentând în fața instanțelor de judecată ori a curții arbitrale diferite documente falsificate, putând pretexta, ori de câte ori ar fi fost întrebată, că acele documente i-ar fi fost puse la dispoziție de „clienții săi”.

Întrucât inculpatul B. M. avea nevoie în desfășurarea activităților infracționale de persoane de condiție modestă, neșcolarizate, consumatoare de alcool și fără strânse legături cu membrii de familie, pe care să le folosească drept „săgeți” în activitățile infracționale, respectiv persoane care, contra unor sume infime de bani, să pretindă simulat eventuale drepturi asupra imobilelor vizate de membrii grupului infracțional ori care să depună mărturii mincinoase în fața instanțelor de judecată conform indicațiilor, la cererea și conform intereselor membrilor grupului infracțional, liderul grupului infracțional l-a atras în activitatea infracțională pe inculpatul V. T., zis „U.”.

Inculpatul V. T. este cunoscut cu antecedente penale, acesta frecventând în trecut mediile în care își petreceau timpul persoane de genul celor de care era nevoie pentru îndeplinirea activităților de „săgeți”.

Fiind atras de inculpatul B. M. prin posibilitatea câștigării, în scurt timp, a unor importante sume de bani, inculpatul V. T., zis „U.”, a acceptat să adere la grupul infracțional organizat, rolul său fiind acela de a racola persoanele care urmau să joace rolul de „săgeți”.

Urmărind obținerea unor foloase materiale, inculpatul V. T. a jucat la rândul său rolul de „săgeată”, fiind utilizat de inculpatul B. M. pentru a desfășura diferite activități infracționale.

Printre persoanele care au aderat la grupul infracțional organizat condus de inculpatul B. M., prin prisma propriilor interese ori în scopul rezolvării „problemelor personale” de pe urma cărora rezulta obținerea unor importante sume de bani, se numără inculpații L. Ș. zis „B.”, M. S. L. zis „L. Carpazan” și M. C., primii doi inculpați fiind frați, iar ultimii doi fiind soți.

Inculpatul L. Ș., zis „B.”, a desfășurat, în intervalul cuprins între anii 2000 și 2004, ample activități infracționale legate de traficul de ființe umane, în urma cărora a obținut profituri materiale de aproximativ 1.070.000 euro.

În cursul anului 2004, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului L. Ș., organele de urmărire penală instituind măsuri asiguratorii asupra unui mare număr de imobile, care au aparținut acestuia sau membrilor familiei acestuia.

Intuind posibilitatea de a se dispune confiscarea în folosul statului a acestor bunuri, cei trei inculpați au aderat la grupul infracțional organizat condus de inculpatul B. M., acționând în mod conjugat, împreună cu membrii acestui grup infracțional, în vederea spălării banilor obținuți prin comiterea infracțiunilor legate de traficul de ființe umane, sens în care au fost utilizate o . documente falsificate, printre care și o hotărâre judecătorească falsificată.

Pe lângă aceste persoane, inculpatul B. M. a atras în activitatea infracțională și alte persoane ce făceau parte din cercul său de cunoștințe, toate cu antecedente penale, în special pentru comiterea unor infracțiuni de înșelăciune, persoane pe care fie le-a determinat să mintă în fața instanțelor de judecată, fie să racoleze alte persoane care să depună mărturii mincinoase în fața instanțelor de judecată, toate aceste activități fiind desfășurate în vederea îndeplinirii scopului grupului infracțional.

Printre aceste persoane se numără inculpații B. S. zis „B.” (soțul numitei Barabanciuc M. și tatăl concubinei, de la data sesizării instanței, a inculpatului B. M.) și P. E. zis „S.” (prieten al inculpatului B. S.), precum și diferitele „săgeți” racolate de aceștia ori de inculpatul V. T..

Pentru a determina aceste persoane să participe la activitățile grupului infracțional, inculpatul B. M. îi asigura că nu riscau să aibă probleme cu legea penală, prevalându-se de calitatea sa de avocat. De asemenea, îi sfătuia ca, în cazul în care erau citați de organele de urmărire penală, să-l anunțe de îndată întrucât, prin intermediul avocaților cu care avea relații apropiate de colaborare, urma să le asigure asistența juridică.

Mai mult, inculpatul B. M. le dădea indicații acestor persoane să nu facă niciun fel de declarații în fața organelor de urmărire penală, ori, dacă dădeau declarații, să nu îl menționeze ca participant la comiterea faptelor.

Pentru a-i „stimula” în adoptarea unui astfel de comportament, inculpatul B. M. le spunea acestora că era un avocat renumit în județul G., că declarațiile sale vor „cântări” mai greu decât ale lor în fața organelor de anchetă și că oricum „lui nu avea nimeni ce să-i facă”.

După comiterea activităților infracționale, inculpatul ținea legătura cu racolatorii „săgeților”, pentru a păstra controlul atât asupra lor cât și a „săgeților”, mare parte dintre aceștia fiind folosiți de inculpat și ca agenți electorali în campania electorală pentru alegerile parlamentare ce s-au desfășurat în cursul anului 2008.

După dobândirea calității de deputat în Parlamentul României, în cursul anului 2008, inculpatul B. M. a continuat să păstreze legătura cu aceste persoane, asigurându-le că din postura în care se afla îi putea proteja mult mai bine, inclusiv prin demersurile pe care le putea face, în calitate de demnitar, pentru stoparea eventualelor anchete penale.

Astfel, inculpatul B. M. a aflat de la diferite persoane, care au fost audiate în cauză, despre faptul că se efectuau cercetări în ceea ce privește faptele comise de el împreună cu membrii grupului său infracțional, motiv pentru care a încercat ca, în calitatea sa de deputat, pe de o parte să tergiverseze efectuarea cercetărilor, iar pe de altă parte să reducă accesul la informațiile de interes public.

În acest sens, inculpatul B. M. a promovat o inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 508/2004 privind organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism prin care solicita ca audierea participanților și părților în cauzele de competența acestei unități să fie înregistrată video și audio, stabilindu-se prin mijloace tehnice data și ora la care a fost finalizată audierea, iar lipsa înregistrării atașată semnăturii olografe să atragă nulitatea absolută a probei administrate.

În același scop, inculpatul B. M. a fost și unicul inițiator al unei legi de modificare a Codului penal prin care intenționa introducerea unei noi infracțiuni, potrivit căreia fapta săvârșită de un procuror, judecător, polițist, jandarm sau orice altă persoană care, prin natura funcției sale, are acces la informații din dosarele penale de a divulga, transmite sau a face publice în orice mod, direct sau indirect, date sau informații din acele dosare înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive să fie pedepsită cu închisoarea între 1 și 5 ani.

Toate aceste demersuri au fost demarate de inculpatul B. M. tocmai cu scopul de a încetini, în mod semnificativ, ancheta penală care se desfășura în ceea ce privește grupul infracțional al cărui lider era, precum și cu intenția de a împiedica ajungerea la cunoștința publică a faptelor comise, cu scopul de a diminua impactul social al faptelor și repercutarea gradului concret de pericol pe care acesta și membrii grupului său infracțional îl reprezintă pentru ordinea publică.

Inculpații B. M., B. M. C. și B. B. A. au desfășurat activitate infracțională și în cadrul unui al doilea grup infracțional organizat, activitate la care nu au participat însă inculpații L. A., L. Ș., M. C., M. S.-L., D. F. și B. S., inculpați cărora instanța le-a încuviințat cererile de judecare în procedură abreviată.

Activitatea infracțională derulată în raport de imobilul situat în municipiul G., ., județul G.

Partea vătămată P. M. G. deținea în proprietate un teren în suprafață totală de 9.750 mp, situat pe ., suprafață pe care erau amplasate mai multe construcții (birouri, magazii, dormitoare, șoproane, porții) aparținând ., care deținea terenul respectiv în calitate de chiriaș.

La data de 16.08.1999, activele . au fost preluate de către . G., societate administrată de către partea vătămată G. M., societate ce are sediul social situat în mun. G., .. 3, jud. G..

În acest sens, la data de 02.09.1999, între cele două societăți s-a încheiat un contract de închiriere prin care ., în calitate de chiriaș, prelua de la ., construcțiile amplasate pe terenul respectiv, cu destinația „organizare șantier” Brateș - G. (vol. II dosar de urmărire penală, copii documente teren, filele 102-184; documente ., filele 60-97).

Întrucât nu avea încheiat niciun fel de act cu proprietarul terenului, respectiv P. M. G., partea vătămată G. M. a solicitat, în mod repetat, acestei instituții să îi aprobe achiziționarea sau concesionarea terenului, însă, de fiecare dată, răspunsul a fost negativ, întrucât au fost sistate schimburile de terenuri până la definitivarea acțiunii de aplicare a Legii nr. 10/2001 și a legilor fondului funciar (vol. II dosar de urmărire penală, adresă primărie, fila 91 și filele 58-59).

Întrucât P. municipiului G. nu a dat curs solicitărilor de achiziționare a terenului situat pe ., în luna aprilie 2007, partea vătămată G. M. a solicitat . G., societate ce avea ca obiect de activitate întocmirea de documentații cadastrale, topografice, geodezice și cartografie clasa a II-a, administrată de către martorul A. I. A., să îi întocmească o documentație topografică pentru terenul respectiv, motivat de faptul că urmează să îl concesioneze de la P. municipiului G..

P. cererea numărul 2547/02.05.2007 adresată Oficiului de C. și P. I. - S. P. I. G. (OCPI - SPI G.), documentația întocmită de către . G. a fost depusă spre avizare, OCPI - SPI G. avizând favorabil conținutul topografic al acesteia prin avizul nr. 839/07.05.2007 (vol. II dosar de urmărire penală, documente înaintate de OCPI, filele 60-97; declarații martor A. I. A., filele 234-239).

În acest scop, partea vătămată G. M. a apelat inclusiv la serviciile inculpatului B. M., pe care îl cunoștea din cursul anului 2005, solicitându-i ca, în calitatea acestuia de avocat, să întocmească documentația necesară emiterii de către Prefectul Județului G. a unui ordin de trecere în proprietatea . G. a terenului situat în municipiul G., ., având în vedere faptul că păstrase timp de cinci ani profilul de activitate al . avea dreptul la acest lucru, conform legislației în vigoare.

În acest mod, inculpatul B. M. a aflat faptul că partea vătămată își dorea foarte mult să preia în proprietate, inclusiv prin cumpărare, terenul situat în municipiul G., ., în vederea derulării și dezvoltării activităților comerciale desfășurate prin intermediul . G., motiv pentru care a decis să inducă în eroare partea vătămată, prin prezentarea unui așa zis proprietar al terenului, care l-ar fi dobândit în baza unei hotărâri judecătorești.

Având în vedere faptul că era imposibilă obținerea unei hotărâri judecătorești prin care să se atribuie în proprietate unei persoane fizice terenul situat în municipiul G., . inculpatul B. M. a gândit confecționarea unei astfel de hotărâri false. De asemenea, inculpatul B. M. a gândit și confecționarea, în fals, a unui raport de expertiză tehnico-științific, prin care s-ar fi identificat terenul și stabilit, în cadrul procesului civil, suprafața terenului, valoarea acestuia și vecinătățile.

În acest scop, inculpatul B. M. a apelat la doi dintre membrii grupului infracțional, al cărui lider era, respectiv la inculpatul T. P., zis „T.”, și la inculpata P. E..

Inculpatul T. P. avea rolul de a confecționa efectiv hotărârea judecătorească și de a aplica pe aceasta, prin utilizarea unor programe software dedicate, ștampilele instanței judecătorești, care să îi confere hotărârii un caracter de credibilitate. De asemenea, acesta avea și rolul de a redacta, în fals, raportul de expertiză tehnică și de a aplica pe acesta, prin utilizarea programelor software, ștampilele instanțelor.

Inculpata P. E., zisă „D. L.”, secretara Cabinetului de Avocatură „B. M.”, avea rolul de a completa, pe hotărârile judecătorești falsificate, mențiunile legate de pretinsa rămânere definitivă a acestora și de pretinsa achitare a taxelor de timbru.

În același scop, liderul grupului infracțional, inculpatul B. M., prin intermediul membrilor grupului infracțional, respectiv inculpatul V. T., zis „U.”, și a fratelui acestuia, V. M., s-au preocupat de identificarea unei persoane care să pretindă că era proprietarul terenului dobândit ca urmare a pronunțării unei hotărâri judecătorești, fiind găsit de către cei doi inculpatul D. F., persoană fără adăpost, fără posibilități materiale, care, în cursul anului 2007, trăia din mila cunoscuților.

Inițial, inculpatul T. P. s-a ocupat de redactarea sentinței civile numărul 1020/06.04.2006, pretins pronunțată în dosarul numărul 3201/2005 al Judecătoriei G., pe un sistem de calcul. A aplicat, prin lipire, un timbru judiciar cu valoarea de 0,15 lei emis de Ministerul Justiției, a scanat ștampila rotundă ce conține pe lângă stema statului mențiunile „ROMÂNIA JUDECĂTORIA G. 2”, ștampila poligonală ce conține mențiunile „ROMÂNIA - GREFA JUDECĂTORIEI G. - JUDEȚUL G. - Prezenta copie fiind conform cu originala ei aflat la dosar nr..19. se legalizează de noi anulîndu-se timbrele legale – GREFIR ȘEF”, precum și ștampila text ce conținea mențiunea ilizibilă a aplicării timbrului judiciar, după care, prin utilizarea unor programe software, a aplicat aceste ștampile pe sentința creată pe sistemul de calcul, după cum urmează:

- ștampila rotundă ce conține, pe lângă stema statului, mențiunile „ROMÂNIA JUDECĂTORIA G. 2” pe prima pagină a sentinței civile - în partea din dreapta sus, pe a doua pagină a sentinței civile în partea dreaptă - sus și respectiv partea stângă în zona de mijloc și pe a treia pagină în partea dreaptă - sus, în partea dreaptă – mijloc, în partea dreaptă – jos (peste timbrul judiciar cu valoarea de 0,15 lei emis de Ministerul Justiției), în partea stângă a paginii în zona de mijloc și în partea stângă jos;

- ștampila poligonală ce conține mențiunile „ROMÂNIA - GREFA JUDECĂTORIEI G. - JUDEȚUL G. - Prezenta copie fiind conform cu originala ei aflat la dosar nr..19. se legalizează de noi anulîndu-se timbrele legale – GREFIR ȘEF” pe pagina a treia a sentinței civile falsificate în partea dreaptă – mijloc, aceasta suprapunându-se pe jumătate cu ștampila rotundă, la care s-a făcut referire anterior;

- ștampila text ce conținea mențiunea ilizibilă a aplicării timbrului judiciar în partea stângă jos aceasta suprapunându-se parțial cu ștampila rotundă despre care s-a făcut vorbire anterior.

Inculpatul T. P., zis „T.”, s-a ocupat și de redactarea unui raport de expertiză tehnică judiciară pretins întocmit cu ocazia judecării cauzei cu numărul 3201/2005 a Judecătoriei G. pe un sistem de calcul. A scanat ștampila rotundă ce conține, pe lângă stema statului, mențiunile „ROMÂNIA JUDECĂTORIA G. 2” și ștampila dreptunghiulară ce conține mențiunile „TRIBUNALUL G. BIROUL LOCAL PENTRU EXPERTIZE JUDICIARE TEHNICE ȘI CONTABILE NR.........DATA.........”, după care prin utilizarea unor programe software a aplicat aceste ștampile pe raportul de expertiză creat pe sistemul de calcul, după cum urmează:

- ștampila rotundă ce conține, pe lângă stema statului, mențiunile „ROMÂNIA JUDECĂTORIA G. 2” pe prima pagină a raportului de expertiză în zona superioară stângă, pe a doua pagină a raportului de expertiză în partea dreapta – mijloc și pe a treia pagină în zona mediană ușor dreapta;

- ștampila dreptunghiulară ce conține mențiunile „TRIBUNALUL G. BIROUL LOCAL PENTRU EXPERTIZE JUDICIARE TEHNICE ȘI CONTABILE NR........DATA.........” pe prima pagină în partea dreapta sus (vol. II dosar de urmărire penală, filele 109-111).

P. sentința falsificată, se admitea „acțiunea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune formulată de reclamantul D. F. în contradictoriu cu pârâtul A. V. domiciliat în .”. De asemenea, „se constata dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate de către reclamantul D. F. asupra imobilului teren intravilan, arabil, situat în G., . în suprafață de 9.750,50 mp în contradictoriu cu pârâtul” (vol. II dosar de urmărire penală, filele 8-10).

În cuprinsul hotărârii, se menționa că inculpatul D. F. ar fi încheiat, la data de 20.05.1970, cu pârâtul A. V. un înscris sub semnătură privată prin care acesta i-ar fi vândut contra sumei de 2.500 lei imobilul situat pe ., dată de la care inculpatul ar fi folosit, în mod neîntrerupt, imobilul sub titlul de proprietar în timpul prevăzut de lege, respectiv de la data de 20.05.1970 s-a mutat în imobil, unde a locuit până în anul 1985, când casa s-a autodemolat. De la acea dată, reclamantul ar fi folosit neîntrerupt terenul aferent imobilului ca grădină până la data introducerii prezentei acțiuni

Pentru dovedirea acțiunii, inculpatul D. F. s-ar fi folosit de proba cu acte, martori și expertiză topometrică, respectiv raportul de expertiză tehnică judiciară nr. 3201 din data de 15.02.2006, pretins întocmit de către martora R. C. în calitatea sa de expert tehnic judiciar (vol. II dosar de urmărire penală, copie sentință civilă filele 8-10).

În conținutul sentinței civile numărul 1020/06.04.2006 a fost trecut, în mod deliberat, numele inculpatului D. F., persoană fără adăpost, care contra unei sume modice de bani a fost de acord să participe la activitatea infracțională.

După redactarea, în fals, a sentinței civile anterior menționată și aplicarea ștampilelor, inculpatul T. P. i-a remis acest înscris inculpatului B. M., care a determinat-o pe inculpata P. E. să execute, în fals, mai multe suprascrieri pe a doua și respectiv a treia pagină a documentului.

Astfel, sentința civilă poartă mențiunile „18.04.2007 Achitat tt” și „18.04.2007 Definitivă și irevocabilă prin respingerea procesului”, care au fost efectuate de inculpata P. E., zisă „D. L.”, secretara inculpatului B. M..

P. expertiză grafoscopică (raport de expertiză nr._/16.11.2011 întocmit de I.P.J. G. – S. Criminalistic – C. expertize și constatări tehnico-științifice) s-a stabilit că imaginea scrisului olograf reprezentând mențiunile existente pe pagina a treia a copiei sentinței civile nr. 1020/06.04.2006, pronunțată în dosarul nr. 3201/2005, redă un scris executat de inculpata P. E. (vol. II dosar de urmărire penală, raport de expertiză, filele 41-54 – pct. V concluzii).

De asemenea, s-a stabilit, prin expertiză grafoscopică (raport de expertiză nr._/05.12.2011) că impresiunile de ștampilă aflate pe sentința civilă nr. 1020/06.04.2006 au modele comune cu cele ale impresiunilor aflate pe celelalte trei sentințe expertizate, menționate în cuprinsul raportului de expertiză. Se mai arată și faptul că ștampilele aplicate pe sentințele în litigiu sunt reproduceri ale unui singur model pentru fiecare dintre cele trei genuri de ștampilă (rotundă, poligonală și text), realizarea acestora fiind făcută prin mijloace computerizate și imprimare cu jet de cerneală (vol. II dosar de urmărire penală, raport de expertiză, filele 15-29).

După obținerea celor două documente false și a acceptului inculpatului D. F. de a participa la comiterea faptelor, în cursul lunii august 2007, în timp ce partea vătămată G. M. se afla la punctul de lucru al ., aceasta a primit vizita inculpatului V. T., care s-a recomandat ca fiind nepotul proprietarului terenului, inculpatul D. F., prezentându-i părții vătămate o hotărâre judecătorească, respectiv sentința civilă numărul 1020/06.04.2006, falsificată în condițiile arătate mai sus, prin care inculpatul D. F. ar fi dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în municipiul G., ..

În vara anului 2007, respectiv în luna iulie, prin intermediul prietenului său C. V., inculpatul D. F. l-a cunoscut pe V. M., fratele inculpatului V. T., care i-a propus să „intre într-o combinație”, din care va câștiga ceva bani, propunere cu care D. F. a fost de acord, având în vedere că nu avea nicio sursă de venit și nici măcar o locuință (vol. XIX dosar de urmărire penală, declarații inculpat D. F., filele 135-148).

Cu această ocazie, V. M. i-a solicitat inculpatului D. F. o copie a cărții de identitate, spunându-i că va reveni în câteva zile cu mai multe documente, referitoare la un teren situat în zona lacului Brateș, urmând să meargă la cadastru și notariat pentru a semna niște documente și pentru a întocmi o procură.

După aproximativ 2-3 zile, V. M. a revenit și i-a prezentat o hotărâre judecătorească prin care D. F. „ar fi câștigat un proces”, în urma căruia ar fi devenit proprietarul terenului situat în mun. G., ..

Hotărârea avea menținea „definitivă și irevocabilă” la data de 18.04.2007.

Conform declarației inculpatului D. F., acesta nu a deținut niciodată terenul situat pe ., și nu a fost la niciun proces legat de acest teren, iar, în momentul în care i-a fost prezentată această hotărâre, și-a dat seama că este falsă, însă a acceptat propunerea numitului V. M., întrucât avea nevoie de bani (vol. XIX dosar de urmărire penală, declarații inculpat D. F., filele 135-148).

Ulterior, inculpatul V. T. s-a deplasat la biroul părții vătămate G. M., prezentându-se ca fiind un nepot al inculpatului D. F., unde i-a prezentat părții vătămate sentința civilă nr. 1020 din data de 06.04.2006 a Judecătoriei G. (vol. II dosar de urmărire penală, declarații parte vătămată G. M., filele 189-204).

Ca urmare a acestui fapt, partea vătămată G. M. a luat legătura cu inculpatul B. M., cu care era prieten și căruia i-a solicitat sfatul, în calitate de avocat, stabilind să se întâlnească, împreună și cu inculpatul V. T., la cabinetul de avocatură al inculpatului B. M..

La momentul prezentării sale, la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”, partea vătămată G. M. a constatat că inculpații B. M. și V. T. se aflau deja împreună, neremarcând însă existența vreunei înțelegeri între cei doi inculpați.

Văzând hotărârea prezentată de inculpatul V. T., cu ocazia întâlnirii, partea vătămată G. M. i-a solicitat inculpatului B. M. să îi explice termenul de uzucapiune, inculpatul susținând că, din punct de vedere legal, hotărârea judecătorească „era în regulă”.

Urmare a indicațiilor inculpatului B. M., părții vătămate G. M. i s-a propus achiziționarea terenului respectiv, sens în care, la cererea expresă a părții vătămate, au stabilit ca „nepotul” inculpatului D. F., rol jucat de inculpatul V. T., să aducă, ulterior, documentația necesară perfectării actului de vânzare-cumpărare, respectiv un certificat fiscal, o adeverință de rol emisă de P. G..

De asemenea, întrucât nu aveau încredere în loialitatea inculpatului D. F., temându-se ca în cazul unor întrebări puse de partea vătămată G. M. acesta nu s-ar fi descurcat și ar fi deconspirat activitățile infracționale, s-a decis să se susțină, în fața părții vătămate, faptul că inculpatul D. F. „nu era disponibil” și că era necesar să se întocmească o procură, prin care inculpatul o împuternicea pe concubina părții vătămate G. M., martora M. I., să întocmească acte în numele inculpatului și să îl reprezinte pe acesta în fața autorităților (vol. II dosar de urmărire penală, declarații parte vătămată G. M., filele 189-204).

În acest sens, G. M. i-a solicitat concubinei sale o copie după cartea de identitate, pentru a i se întocmi o procură prin care va fi împuternicită de către o persoană să perfecteze actele necesare vânzării unui teren, pe care i-a înmânat-o în aceeași zi inculpatului V. T. (vol. II dosar de urmărire penală, declarații parte vătămată G. M., filele 189-204; declarații martor M. I., filele 210-214).

Cu ocazia întâlnirii la cabinetul inculpatului B. M., s-a stabilit și prețul vânzării terenului situat pe ., respectiv suma de 70.000 lei, însă partea vătămată G. M. a condiționat plata acestei sume după prezentarea documentelor solicitate cu ocazia întâlnirii, respectiv un certificat fiscal, o adeverință de rol emisă de P. G..

Acționând în vederea executării rezoluției infracționale comune și în vederea procurării documentelor solicitate de partea vătămată G. M., cu ocazia întâlnirii avute la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”, după câteva zile făptuitorul V. M. l-a contactat pe inculpatul D. F., împreună cu care s-au deplasat la sediul Primăriei G., unde au înregistrat terenul respectiv, după care s-au întâlnit cu martora M. I., care le-a înmânat originalul cărții de identitate, necesară pentru întocmirea procurii de vânzare-cumpărarea a terenului (vol. II dosar de urmărire penală, declarații parte vătămată G. M., filele 189-204; declarații martor M. I., filele 210-214).

Făptuitorul V. M. l-a condus pe inculpatul D. F. la sediul Biroului Notarial „C. & Asociații”, unde i-a cerut acestuia să întocmească o procură, prin care să o împuternicească pe martora M. I. să vândă terenul situat pe ..

Astfel, a fost întocmită procura autentificată cu numărul 8247/A1 din data de 05.09.2007 de către notarul public Z. V. I. (în prezent decedat) (filele 113-115 volum II dosar de urmărire penală), prin care D. F. o împuternicea pe martora M. I. pentru a vinde cui va crede de cuviință și la prețul cel mai convenabil, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul G., ., județul G., în suprafață de 9.750,50 mp.

Inculpatul D. F. i-a înmânat procura făptuitorului V. M., primind pentru serviciile sale suma de 600 lei (vol. XIX dosar de urmărire penală, declarații inculpat D. F., filele 135-148).

După ce a fost întocmită documentația necesară vânzării terenului, inclusiv certificatul de atestare fiscală nr._ din 10.09.2007, inculpatul V. T. s-a deplasat la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”, unde l-a contactat pe liderul grupului infracțional, în vederea coordonării activităților ce aveau ca scop menținerea în eroare a părții vătămate G. M..

De la sediul cabinetului de avocatură, inculpatul B. M. a contactat-o telefonic pe partea vătămată G. M., solicitându-i să se întâlnească pentru a stabili detaliile vânzării-cumpărării terenului situat în municipiul G., ., comunicându-i, totodată, că inculpatul V. T. se afla deja la sediul cabinetului său, cu toate actele solicitate cu ocazia întâlnirii precedente.

Partea vătămată G. M. s-a deplasat, conform solicitării inculpatului B. M. la sediul cabinetului de avocatură al acestuia unde s-a întâlnit din nou cu inculpatul V. T., care s-a recomandat ca fiind nepotul inculpatului D. F., acesta venind însoțit de soția sa – inculpata V. Arthemis C..

În prezența inculpatului B. M., partea vătămată G. M. a achitat în numerar suma de 65.000 lei, contravaloarea terenului situat pe ., (diferența de 5.000 lei reprezentând datorii pe care inculpatul D. F. le avea la taxele și impozitele locale pe care partea vătămată a fost de acord să le achite din prețul de vânzare convenit inițial) urmând ca, după intabularea acestuia, să se perfecteze contractul de vânzare-cumpărare propriu zis (vol. II dosar de urmărire penală, declarații parte vătămată G. M., filele 189-204).

În baza procurii notariale, martora M. I. a solicitat OCPI - BCPI G., prin intermediul . G., cerere înregistrată la numărul_ din 13.09.2007, intabularea terenului respectiv, achitând taxa de urgență în valoare de 600 lei, prin chitanța nr._ din 12.09.2007.

Cererea a fost soluționată la data de 19.09.2007, prin Încheierea numărul_ emisă de OCPI - BCPI G., în sensul admiterii cererii cu privire la intabularea terenului situat pe . (vol. II dosar de urmărire penală, fila 105).

Pentru intabularea terenului, martora M. I. a utilizat documentația întocmită de către . G. în luna aprilie, înregistrată pentru intabulare cu numărul_ din 14.09.2007, după ce, în prealabil, partea vătămată G. M. i-a prezentat martorului A. I.-A., administratorul . G., hotărârea judecătorească prin care inculpatul D. F. devenea proprietarul terenului situat pe ., solicitându-i acestuia să-i pună la dispoziție documentele necesare pentru a fi semnate de proprietarul terenului, documentație în baza căreia s-a obținut intabularea în modalitatea prezentată anterior (vol. II dosar de urmărire penală, declarații martor A. I. A., filele 234-239).

Având la dispoziție documentele necesare perfectării vânzării terenului, în ziua de 25.09.2007, partea vătămată G. M., în calitate de cumpărător, și martora M. I., împuternicit al inculpatului D. F., în calitate de vânzător, la recomandarea inculpatului B. M., s-au prezentat la sediul Biroului Notarial „C. & Asociații”, unde au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, autentificat cu numărul 9119/25.09.2007 de către martorul Schin G.-C., notar în cadrul biroului respectiv.

P. contractul anterior menționat, inculpatul D. F., reprezentat de către martora M. I., în calitate de vânzător, i-a vândut părții vătămate G. M., în calitate de cumpărător, terenul în suprafață totală de 9.751 mp, situat în G., ., contra sumei de 65.000 lei, achitată de către cumpărător în condițiile prezentate anterior (vol. II dosar de urmărire penală, declarații martor Schin G. C. filele 240-247; vol. II dosar de urmărire penală, copii documente, filele 102-184).

La începutul anului 2008, partea vătămată G. M. a primit o ofertă de achiziționare a activelor . G. și a terenului din ., de la . G. pentru suma de 400.000 euro (filele 198 și 200 volum II dosar de urmărire penală).

Partea vătămată G. M. a apelat la serviciile Biroului Notarului Public „M. C.”, pentru întocmirea actelor de vânzare-cumpărare, sens în care, în luna februarie 2008, a solicitat, prin intermediul acestuia, eliberarea unui extras de carte funciară, cererea fiind înaintată, conform procedurii, OCPI - SPI G., la data de 29.02.2008 (vol. II dosar de urmărire penală, declarații parte vătămată G. M., filele 189-204).

După primirea cererii, martora B. L., registrator-șef în cadrul OCPI - SPI G., întrucât anterior avusese probleme cu eliberarea extraselor de carte funciară a unor terenuri dobândite în baza unor sentințe civile false, a verificat la Judecătoria G. sentința civilă numărul 1020 din data de 06.04.2006, prin care persoana de la care partea vătămată G. M. a achiziționat terenul situat în municipiul G., ., respectiv inculpatul D. F., devenise proprietar, constatând cu această ocazie că hotărârea respectivă era „fabricată” (vol. II dosar de urmărire penală, declarații martor B. L., filele 215-226).

Pentru aceste considerente, martora B. L. a comunicat Biroului Notarului Public „M. C.” refuzul de eliberare a unui extras de carte funciară pentru terenul respectiv, motivat de faptul că hotărârea judecătorească care a stat la baza intabulării era falsă („fabricată”) (filele 96-97 volum II dosar de urmărire penală).

Imediat după comunicarea refuzului de a elibera extrasul de carte funciară, inculpatul B. M. l-a contactat telefonic pe numitul R. N. – directorul OCPI G., căruia i-a cerut eliberarea imediată a documentului solicitat.

Numitul R. N. a abordat-o imediat pe martora B. L., căreia i-a spus că fusese contactat telefonic de inculpatul B. M., care i-a reproșat faptul că se refuzase eliberarea extrasului de carte funciară pentru imobilul situat în G., . solicitându-i explicații.

Martora B. L. a persistat în refuzul eliberării extrasului de carte funciară, explicând motivele care au stat la baza acestei decizii, respectiv faptul că hotărârea judecătorească prezentată era falsă.

După primirea răspunsului de la OCPI - SPI G., partea vătămată G. M. l-a contactat pe inculpatul B. M., care a notificat OCPI - SPI G., notificare înregistrată la data de 18.03.2008, să elibereze extrasul de carte funciară pentru terenul din ., menționând că, în caz contrar, vor fi acționați în instanță.

Urmare a notificării, OCPI - SPI G. s-a adresat ANCPI București (adresă nr. 599/25.03.2008), după care, la data de 22.04.2008, prin adresa nr. 837/2008, a sesizat I.P.J. G. - S. de Investigare a Fraudelor (vol. II dosar de urmărire penală, declarații martor B. L., filele 215-226).

La data de 11.10.2011, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, a fost audiat inculpatul D. F. – arestat, la acel moment, într-o altă cauză, care a precizat că nu are o locuință stabilă, nu realizează venituri, nu a deținut niciodată în proprietate terenul situat în municipiul G., . și că a realizat că sentința civilă prin care a devenit proprietar al terenului era falsă, însă a acceptat propunerea făptuitorului V. M., deoarece avea nevoie de bani (vol. XIX dosar de urmărire penală, declarații inculpat D. F., filele 135-148).

În fața instanței de judecată, inculpatul D. F. a solicitat, în ședința publică din 17 aprilie 2013, judecarea sa în procedura prevăzută de art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior, indicând că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, solicitare încuviințată la data de 19 aprilie 2013 (punctul II al Încheierii din 19 aprilie 2013).

Susținerile inculpatului D. F. că nu a primit niciun ban din suma plătită de partea vătămată G. M. (declarația din 17 aprilie 2013 – volum III dosar nr._ Curtea de Apel Iași fila 1218) și că nu îi cunoaște pe ceilalți inculpați (declarația din 17 octombrie 2014 – filele 212 – 213 volum VIII dosar_ * Curtea de Ape Iași) nu sunt de natură a afecta caracterul total și necondițional al recunoașterii sale, cât timp inculpatul D. F. a interacționat doar cu făptuitorul V. M., persoană de la care a și primit suma de 600 lei pentru serviciile sale.

În faza de urmărire penală, s-a procedat la citarea, în vederea audierii, a părții vătămate G. M.. Având în vedere faptul că partea vătămată colabora de mai mult timp cu inculpatul B. M., care îi asigura asistența juridică și având în vedere că, în opinia părții vătămate, inculpatul cunoștea foarte bine speța, ca urmare a faptului că îl consultase încă din faza incipientă a încheierii contractului de vânzare cumpărare, a apelat și de această dată la serviciile acestuia, solicitându-i să îi asigure asistența juridică cu ocazia audierii ce urma să aibă loc la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..

Cu această ocazie, inculpatul B. M. i-a comunicat părții vătămate faptul că dosarul în care urma să fie audiat îl privea în mod direct („era dosarul lui”) solicitându-i să nu meargă la audiere decât în prezența unui apărător ales, motiv pentru care i-a spus că asistența juridică urma să îi fie asigurată de martora O. R., avocat în cadrul Baroului G. și colaborator apropiat al inculpatului.

La data de 12.10.2011, în prezența apărătorului ales O. R., a fost audiat, în calitate de martor G. M., care a afirmat că nu îl cunoaște și nu l-a văzut niciodată pe cel care i-a vândut terenul, respectiv inculpatul D. F., toate actele încheiate fiind întocmite urmare a consultării inculpatului B. M. (vol. II dosar de urmărire penală, declarații parte vătămată G. M., filele 189-204).

Având în vedere faptul că partea vătămată s-a prezentat la audiere însoțită de un colaborator apropiat al inculpatului B. M., s-a procedat la verificarea apelurilor efectuate de aceasta, de pe telefonul mobil Iphone 4, marca „Apple”, cu numărul_, ocazie cu care s-a constatat că, în data de 11.10.2011, înainte de a fi audiat, în intervalul orar 19:15-20:20, a fost apelat și l-a apelat, în mod repetat, de/pe, inculpatul B. M., ce utiliza postul telefonic cu numărul_ (vol. II dosar de urmărire penală, proces-verbal verificare telefon, filele 99-100 – 4 apeluri telefonice).

Urmare autorizației provizorii nr. 114/. a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G., confirmată de Tribunalul G., prin încheierea de ședință din data de 14.10.2011, s-a dispus autorizarea cu titlu provizoriu a interceptării și înregistrării comunicațiilor telefonice efectuate de la și la postul telefonic cu nr._, utilizat de către partea vătămată G. M., ocazie cu care s-a constatat că acesta a purtat o discuție telefonică cu concubina sa M. I., imediat după audierea sa din data de 12.10.2011, iar a doua zi, 13.10.2011, a discutat cu inculpatul B. M. ce utiliza postul telefonic cu numărul_, ocazie cu care cei doi au stabilit să se întâlnească „pentru a discuta” (vol. II dosar de urmărire penală, ordonanță și proces-verbal redare, filele 204-208).

În acest mod, inculpatul B. M. s-a informat de la partea vătămată atât cu privire la stadiul anchetei, cât și cu privire la cele declarate de aceasta în fața organelor de urmărire penală.

Ulterior, la data de 16.03.2012, G. M. a solicitat să fie audiat în calitate de parte vătămată, constituindu-se parte civilă în cauză cu suma de 65.000 lei.

Cu această ocazie, partea vătămată a precizat că, fără să cunoască implicarea inculpatului B. M. în activitatea infracțională, i-a povestit acestuia despre cele declarate în fața organelor de anchetă, cu ocazie audierii sale din data de 12.10.2011, inculpatul B. M. comunicându-i că formulase la Direcția Națională Anticorupție – S. T. G. o plângere penală împotriva procurorului de caz și solicitându-i să meargă pentru a fi audiat, la rândul său, în legătură cu modalitatea de audiere derulată de procurorul de caz la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..

Ulterior, partea vătămată G. M. a fost citată telefonic la sediul Direcției Națională Anticorupție – S. T. G., unde a fost audiat, în calitate de martor, în cauza privind plângerea formulată de inculpatul B. M. împotriva procurorului de caz.

La data de 18.10.2011, în prezența apărătorului ales O. R., a fost audiată martora M. I., concubina părții vătămate G. M., care a confirmat faptul că i s-a solicitat o copiei a cărții de identitate pentru întocmirea unei procuri prin care să-l reprezinte pe inculpatul D. F., pe care, de altfel, nu îl cunoaște și nu l-a văzut niciodată și că a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a terenului din . cu concubinul său, însă nu cunoaște amănunte referitoare la preț sau la modul de dobândire a terenului respectiv (vol. II dosar de urmărire penală, declarații martor M. I., filele 210-214).

Fiind audiată la data de 17.10.2011, în prezența apărătorului ales O. R., martora R. C., expert tehnic judiciar, a declarat că nu a întocmit raportul de expertiză tehnică judiciară nr. 3201 din data de 15.02.2006, privind terenul situat pe . și nu îl cunoaște pe inculpatul D. F. (vol. II dosar de urmărire penală, declarații martor R. C., filele 227-233).

Cu privire la asistarea sa de către avocatul ales O. R., martora R. C. a precizat că, după citarea sa de către organele de anchetă, l-a contactat telefonic pe inculpatul B. M., pe care îl cunoștea de mai mult timp, căruia i-a cerut să îl întâlnească. Cei doi s-au întâlnit pe raza municipiului G., ocazie cu care martora i-a prezentat inculpatului B. M. citația emisă de organele de urmărire penală, explicându-i totodată că era posibil să fie vorba despre un alt imobil, ce nu face obiectul prezentei cauze, în legătură cu care martora fusese audiată anterior.

Văzând citația și realizând faptul că era vorba despre prezenta cauză, în care avea cunoștință că este cercetat, inculpatul B. M. i-a spus martorei că nu era vorba despre acel imobil, ci despre un alt dosar, solicitându-i să nu meargă singură la audiere, ci însoțită de un apărător ales, sens în care i-a recomandat să meargă însoțită de avocat ales, respectiv martora O. R., colaborator apropiat al inculpatului B. M., sens în care i-a furnizat acesteia numărul postului telefonic al martorei.

În cauză s-a procedat la audierea, în calitate de martor, a numitei O. R., avocat în cadrul Baroului G. și colaboratoare apropiată a inculpatului B. M., până în primăvara anului 2012.

Cu privire la asistarea părții vătămate G. M. și a concubinei acestuia, martora M. I., cu ocazia audierilor inițiale, martora O. R. a precizat că partea vătămată G. M. i-a precizat că apelase la ea deoarece inculpatul B. M. îi comunicase că nu îl putea asista cu ocazia audierilor ce se desfășurau la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G., întrucât era incompatibil.

Cu ocazia audierii părții vătămate G. M. și a martorei M. I., martora O. R., care îi asista pe aceștia, în calitate de avocat ales, a remarcat că faptele aveau legătură cu inculpatul B. M..

Ulterior, martora O. R. l-a întrebat pe inculpatul B. M. ce legătură avea cu cauza în care se făceau audieri, acesta răspunzându-i doar că „era dosarul lui”, refuzând însă să facă alte precizări.

Audiată fiind la data de 29.03.2011, martora B. L., registrator șef în cadrul OCPI - SPI G., a declarat că și-a dat seama că toate hotărârile judecătorești care au stat la baza intabulării unor terenuri erau false, urmare verificărilor efectuate la Judecătoria G., fapt ce s-a întâmplat și în momentul în care i s-a solicitat eliberarea unui extras de carte funciară pentru terenul situat în G., . (vol. II dosar de urmărire penală, declarații martor B. L., filele 215-217).

La data de 01.04.2011, a fost audiat martorul Schin G.-C., notar public în cadrul Biroului Notarial „C. & Asociații”, care a declarat că autentificarea mai multor înscrisuri privind înstrăinarea unor bunuri imobile s-a făcut urmare solicitării inculpatului B. M., care îi recomanda ca și clienți persoanele implicate, existând posibilitatea ca și în cazul imobilului din G., ., tot inculpatul B. M. să fi fost persoana care i-a recomandat drept clienți pe martora M. I. și partea vătămată G. M. (vol. XIII dosar de urmărire penală, declarații martor Schin G. C., filele 168-172 și vol. II dosar de urmărire penală, declarații martor Schin G. C., filele 240-247).

Intuind faptul că organele de anchetă urmau să procedeze la citarea și audierea părții vătămate G. M., în data de 16.03.2012, când a fost declanșată activitatea de punere sub învinuire a participanților la comiterea faptelor ce face obiectul prezentei cauze, la ora 13:29:31, inculpatul B. M. a contactat-o, telefonic, pe martora M. I., concubina părții vătămate G. M., pentru a se interesa dacă și acesta fusese citat în vederea audierii, aspect confirmat de interlocutoare.

Această convorbire relevă interesul inculpatului B. M. pentru cunoașterea stadiului cercetărilor ce se efectuau în cauză, relevant fiind următorul fragment al convorbirii telefonice:

M. I.: Alo, da.

B. M.: Pe M. l-au luat dimineață?

M. I.: Poftim?

B. M.: Pe M.. Ați avut dimineață percheziție de la D.I.I.C.O.T.?

M. I.: Da.

B. M.: Da? Și pe M.? Și M.? (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 26)

Pentru a reține această situație de fapt, Curtea a coroborat declarațiile inculpatului D. F., prin care a recunoscut săvârșirea faptelor atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată (uzând de procedura abreviată prevăzută de dispozițiile art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior) cu probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel cum au fost analizate în prezenta hotărâre, și cum sunt enumerate în opisul aflat la volumul II dosar de urmărire penală.

Având în vedere cele expuse, constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pentru săvârșirea inculpatul D. F. a fost trimis în judecată există, au fost săvârșite de acesta și constituie infracțiuni, instanța va dispune condamnarea inculpatului.

Partea vătămată G. M. s-a constituit, în cursul urmăririi penale, parte civilă în procesul penal cu suma de 65.000 lei, reprezentând suma achitată membrilor grupului infracțional în vederea achiziționării imobilului.

În cursul judecății (filele 565-566 volum II și 1075-110 volum III dosar nr._/2012 Curtea de Apel Iași), partea vătămată G. M. a solicitat:

- obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 70.000 lei reprezentând prețul achitat pentru achiziționarea terenului situat în municipiul G., ., județul G., precum și cheltuielile ocazionate de perfectarea și intabularea dreptului de proprietate asupra terenului, efectuarea documentației cadastrale, la valoarea actualizată, conform coeficientului ratei de inflație;

- suma de 100.000 euro reprezentând prejudiciul încercat ca urmare a imposibilității de implementare a unui contract cu fonduri europene, dată fiind situația juridică a terenului, pe care urmau a fi amplasate utilajele în vederea desfășurării activității comerciale.

A arătat că se consider cumpărător de bună-credință.

La termenul de judecată din 14 noiembrie 2014 (fila 42 volum IX dosar nr._ Curtea de Apel Iași), G. M. a arătat că își menține constituirea de parte civilă, însă din suma de 100.000 euro, 50.000 euro reprezintă daune morale.

P. municipiului G., proprietar al terenului la data inițierii activității infracționale descrisă la punctul I din prezenta hotărâre, a precizat că paguba produsă prin preluarea, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra acestuia imobil, este de 375.000 euro, însă nu a formulat pretenții civile în cauză (fila 255 volum II dosar de urmărire penală).

Pe parcursul judecării cauzei (filele 66-67 volum X dosar nr._ * Curtea de Apel Iași), ca și răspuns la excepții de nelegalitate invocate de inculpatul B. M., P. municipiului G. a arătat că adresa nr._/15.03.2012 (fila 255 volum II dosar de urmărire penală) reprezintă constituire de parte civilă, precizare asupra căreia urmează a aprecia instanța învestită cu soluționarea acțiunii civile.

O. de C. și P. I. G. s-a constituit parte civilă cu suma de 24.421,30 lei (filele 244-268 dosar Curtea de Apel G., fila 621 volum II dosar de urmărire penală și filele 1145-1192 volum III dosar Curtea de Apel Iași).

În motivare, a arătat că dreptul de proprietate asupra imobilului din municipiul G., ., județul G., a fost înscris în cartea funciară în favoarea inculpatului D. F., în baza sentinței civile nr. 1020 din data de 6.04.2006, pretins pronunțată de Judecătoria G. în dosarul 3201/2005. La scurt timp după intabulare, dreptul de proprietate a fost vândut lui G. M..

Arată, în continuare, că în momentul în care instituția a aflat că dreptul de proprietate a fost înscris în cartea funciară în baza unei sentințe false, a respins cererea lui G. M. de eliberare a unui extras de autentificare.

P. sentința civilă din 29 mai 2008 pronunțată de Tribunalul G., în dosarul nr._, irevocabilă prin decizia civilă nr. 840/R din 4 decembrie 2008 a Curții de Apel G., a fost admisă acțiunea numitului G. M. și s-a dispus eliberarea extrasului de autentificare. Totodată, s-a dispus obligarea O.C.P.I. G. la plata către G. M. a sumei de 24.421,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare, plată efectuată prin Ordinul de plată nr. 180/14.04.2009.

Fără a antama modalitatea de soluționare a laturii civile a cauzei, inclusiv în ceea ce privește validitatea contractului de vânzare-cumpărare privind imobilul situat în municipiul G., ., județul G., încheiat între inculpatul D. F. și partea vătămată G. M., atribut exclusiv al instanței învestită cu soluționarea acțiunii civile în dosarul nr._ * al Curții de Apel Iași, Curtea arată că nu s-ar putea reține o bună-credință a părții vătămate G. M., având în vedere faptul că a achiziționat, în luna septembrie 2007, terenul respectiv la o valoare de 20 de ori mai mică decât prețul oferit câteva luni mai târziu, respectiv în luna februarie 2008, de . G., precum și faptul că a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu o persoană pe care nu a întâlnit-o vreodată nici înainte de perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, nici ulterior, respectiv inculpatul D. F., persoană care a acceptat să fie reprezentată, în fața notarului public, de martora M. I., concubina părții vătămate.

Față de aspectele menționate anterior, având în vedere și faptul că, deși, la acest moment procesual, partea vătămată G. M. figurează ca și proprietar al imobilului situat în municipiul G., ., județul G., există înscrisă însă, la solicitarea D.I.I.C.O.T. – S.T. G., în cartea funciară nr. 52689N a localității G., cu nr. cadastral_, mențiunea că sentința civilă nr. 1020/06.04.2006 pretins a fi emisă de Judecătoria G., în dosarul nr. 3210/2005 este falsă prin plăsmuire (filele 248-253 volum II dosar de urmărire penală), instanța apreciază că prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții vătămate G. M. de către inculpatul D. F. este de 70.000 lei.

Activitatea infracțională derulată în raport de imobilul situat în municipiul G., ., .

Imobilul situat în municipiul G., ., .. 51, județ G. a aparținut numitului N. V., ulterior decesului acestuia, în anul 1998, locuința nefiind revendicată de niciun moștenitor, situație în care, conform dispozițiilor legale în materie, ar fi trebuit să intre în proprietatea statului.

Acest aspect a ajuns la cunoștința inculpatului B. M. care a decis ca, prin intermediul membrilor grupului infracțional, al cărui lider era, și respectiv prin utilizarea unor documente falsificate, să preia în proprietate, în mod fraudulos, acest imobil, pe care ulterior să îl valorifice.

Inculpatul B. M. a considerat oportun să se acționeze, ca și în celelalte cazuri în care s-a dobândit ilicit proprietatea asupra unor imobile, respectiv prin cooperarea cu inculpata L. A. - arbitru din cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G. și respectiv prin utilizarea unui antecontract de vânzare cumpărare, pretins încheiat anterior decesului numitului N. V., între acesta, și o persoană considerată de încredere, racolată în acest scop de membrii grupului infracțional.

Pentru îndeplinirea scopului membrilor grupului infracțional a fost racolat, în condiții care nu au fost stabilite cu certitudine, făptuitorul M. M. Gigel, o persoană de condiție modestă, care comitea infracțiuni de furt de mică anvergură și care trăia din banii dați de membrii familiei sale.

În cursul urmăririi penale a fost audiat, în calitate de martor, M. D. (filele 21-24 volum IV dosar de urmărire penală), fratele făptuitorului M. M. Gigel, care a precizat că, în cursul anului 2006, l-a auzit pe făptuitor discutând cu cunoscuți de-ai acestuia despre inculpatul B. M., precum și faptul că făptuitorul nu avea posibilitatea financiară de a achiziționa un imobil, întrucât nu a dispus de sume mari de bani, nu a muncit niciodată și nici nu a beneficiat de sprijin financiar din partea familiei.

Făptuitorul avea rolul de a susține faptul că ar fi încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu defunctul N. V. referitor la imobilul situat în G., ., . sens în care să pretindă, în fața autorităților, că nu făcea altceva decât să își revendice dreptul de proprietate asupra imobilului.

Ca și în celelalte cazuri, inculpatul B. M. a gândit „soluționarea acestei probleme” prin redactarea, în fals, a unui antecontract de vânzare cumpărare, din cuprinsul căruia ar fi rezultat, în mod nereal, faptul că, la data de 01.02.1998, numitul N. V. ar fi promis făptuitorului M. M. Gigel vânzarea imobilului situat în G., ., . contra sumei de 20.000 USD, sumă pe care cel dintâi ar fi încasat-o integral la data la care se pretindea că s-ar fi încheiat antecontractul, document fals pe care ulterior urma să-l folosească în fața Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare (anexa I - dosar nr. 59/2006 Curtea de Arbitraj d.p.l. C.C.I.A. G., filele 1-23, volum IV dosar de urmărire penală).

În același antecontract, trebuia menționat faptul că actul autentic de vânzare cumpărare urma să fie încheiat ulterior, precum și faptul că în cazul nerespectării, de către una dintre părți, a obligațiilor contractuale competența de a soluționa litigiul ar fi revenit Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., litigiul urmând a fi soluționat de un arbitru unic. Aceste clauze erau necesare pentru a se putea urma procedura în fața Curții de Arbitraj, în fața căreia reclamantul își desemna arbitrul, mai ales că acesta era o persoană controlată de membrii grupului infracțional.

Se impune a fi reamintit faptul că, din grupul infracțional al cărui lider era inculpatul B. M., făcea parte și inculpata L. A., care deținea și calitatea de arbitru în cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G..

Având în vedere această situație și acționând în vederea preluării în proprietate și folos exclusiv a imobilului susmenționat, inculpatul B. M. s-a preocupat de redactarea, la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”, a antecontractului pretins încheiat la data de 01.02.1998, în care a inserat aspectele menționate mai sus.

La data de 18.05.2006, a fost depusă la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., o cerere formulată de făptuitorul M. M. Gigel prin care se solicita pronunțarea, în contradictoriu cu numitul N. V., a unei hotărâri arbitrale prin care să se constate dreptul de proprietate asupra imobilului situat în G., ., .. 51, solicitându-se expres desemnarea drept arbitru unic a inculpatei L. A. și achitându-se, la aceeași dată, taxa de arbitraj de 140 de lei.

Inculpata L. A. fusese numită, începând cu data de 01.01.2006, prin Decizia nr. 571/29.12.2005 a Guvernului României, în funcția publică de subprefect al județului G., funcție din care a fost eliberată prin Decizia nr. 358/18.03.2009 a Guvernului României.

Cu privire la procedura de înregistrare a cererii, se impune a se menționa că aceasta a fost înscrisă în registrul Curții de Arbitraj la poziția nr. 510/18.05.2006, însă cererea nu poartă apostila președintelui Curții de Arbitraj pentru fixarea primului termen de judecată, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 37 al. 1 din Regulile de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G. (volum IV dosar de urmărire penală anexa I dosar nr. 59/2006 Curtea de Arbitraj d.p.l. C.C.I.A. G., filele 1-23).

Aceste aspecte se justifică prin interesul manifestat de membrii grupului infracțional pentru preluarea într-un termen cât mai scurt, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra imobilului, cât și prin implicarea în același scop a inculpatei L. A., aceasta încălcând, în mod deliberat, regulamentul de funcționare a Curții de Arbitraj pentru realizarea cu succes a obiectivelor grupului infracțional din care făcea parte.

La aceeași dată, respectiv 18.05.2006, inculpata L. A. a semnat angajamentul de acceptare a arbitrării cauzei, fiind fixat termen de judecată la data de 19 iunie 2006.

Cererea, ce a fost înregistrată sub nr. 59/2006, se întemeia pe un antecontract de vânzare cumpărare depus, la aceeași dată, în original, pretins încheiat la data de 01.02.1998 între N. V., în calitate de promitent-vânzător, și făptuitorul M. M. Gigel, în calitate de beneficiar-cumpărător.

În conformitate cu certificatul de deces nr. 2410/05.11.1998, pârâtul N. V. murise în data de 03.11.1998, cauza decesului fiind „cangrenă diabetică picior drept operată”(volumul IV dosar de urmărire penală, fila nr. 77).

În cuprinsul respectivului antecontract, promitentul – vânzător se obliga să vândă beneficiarului-cumpărător apartamentul susmenționat la prețul de 20.000 USD, preț ce ar fi fost achitat la data semnării. Ulterior, urma a fi încheiat contractul în formă autentică, ce urma a fi semnat în data de 01.06.2005, dată până la care promitentul-vânzător urma să păstreze folosința imobilului. În cuprinsul antecontractului, a fost inserată, în mod expres, și clauza compromisorie a deducerii eventualelor litigii în fața unui arbitru unic din cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G..

Chiar analizat separat de celelalte cazuri, antecontractul de vânzare cumpărare prezintă mai multe suspiciuni legate de autenticitatea sa, respectiv:

- suma pretins a fi plătită drept preț – 20.000 dolari SUA, este de circa 3-4 ori mai mare decât prețul de piață al unui apartament de genul respectiv în anul 1998, corespunzând însă prețului de piață al imobilului în anul 2006;

- înscrierea clauzei ca perfectarea contractului să se facă fix într-o anumită dată, la peste 7 ani de la plata prețului, și nu până la data respectivă, precum și retenția folosinței apartamentului de către vânzător pe toată această perioadă, clauze în mod vădit extrem de dezavantajoase pentru cumpărător și care nu ar fi putut fi acceptate de nicio persoană diligentă în cazul unei tranzacții reale;

- folosirea acelorași elemente de tehnoredactare computerizată (mărime corp litere, spațiere, liniere, dimensiune paragrafe) în cadrul antecontractului de vânzare cumpărare ca și în cazul acțiunii arbitrale, ceea ce ridică suspiciunea că ar fi fost scrise la același computer, în aceeași perioadă.

Revenind la procedura de pe rolul Curții de Arbitraj, trebuie arătat că, după depunerea acțiunii arbitrale, la data de 19.05.2006, avocatul B. M. a depus împuternicire avocațială de apărător ales al făptuitorului M. M. Gigel, în baza contractului nr. 85/2006, formulând totodată, în scris, o cerere de preschimbare a termenului, precizând textual că „reprezentantul pârâtului este de acord”.

La aceeași dată, la dosarul cauzei, pentru pârâtul N. V., a depus împuternicire avocațială de apărător ales, martora C. G., avocat în cadrul Baroului G., împuternicire datată 19.05.2006, care nu purta semnătura clientului, deși în cuprinsul împuternicirii era înscrisă activitatea de reprezentare, tot în aceeași zi fiind datat acordul acesteia pentru preschimbarea termenului.

Mai mult, martora G. C. a depus la dosar întâmpinare, în numele pârâtului, prin care solicita „admiterea acțiunii formulate de reclamant, având în vedere că cele învederate de acesta sunt reale” (fila 102 volum IV dosar de urmărire penală).

Audiată în calitate de martor, în prezența unui apărător ales (filele 38-40 volum IV dosar de urmărire penală), G. C. a arătat că își desfășoară activitatea în cadrul Baroului G. din anul 2003, fiind stagiara inculpatului B. M. până în anul 2005, dată după care a funcționat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „G. C.”.

Cu privire la participarea sa la litigiul arbitral având ca obiect imobilul susmenționat, martora G. C. a susținut că ar fi fost contactată de un anume A. C., care s-a prezentat drept rudă a pârâtului N. V., cerându-i să îi „reprezinte interesele” în fața Curții de Arbitraj.

Martora a depus, în copie, contractul de asistență juridică nr. 40/19.05.2006, precum și copie după buletinul de identitate . nr._ aparținând numitului A. C. (filele 45-46 volum IV dosar de urmărire penală).

Numitul A. C. a decedat la data de 24.01.2008, neputându-se verifica valabilitatea contractului și eventuala sa participație în circuitul infracțional (volumul IV dosar de urmărire penală, declarație martor G. C., filele 38-45).

Independent de aceste aspecte, trebuie menționat faptul că, pe parcursul declarației, martora G. C. a arătat că a fost contactată de inculpatul B. M. în perioada semnării respectivului contract, care i-a comunicat că „vor avea împreună un dosar la Curtea de Arbitraj G.”, acesta asigurând-o că nu vor fi probleme, întrucât ambele părți sunt de acord cu acțiunea și că apelase la ea, deoarece inculpatul B. nu putea apărea ca reprezentând interesele ambelor părți.

La termenul de judecată din 23.05.2006, arbitrul L. A. a trecut la judecata pe fond și, după depunerea întâmpinării de achiesare la pretențiile reclamantului de către martora G. C., a pronunțat o hotărâre prin care a admis acțiunea arbitrală, constatând perfectată vânzarea cumpărarea încheiată, în calitate de cumpărător, de reclamantul M. M. Gigel și, în calitate de vânzător de pârâtul N. V., privind imobilul situat în mun. G., ., . preț de 20.000 USD.

Deși avea această obligație, inculpata L. A. nu a consemnat hotărârea pronunțată (minuta) în cadrul dosarului și nici nu a motivat ea însăși hotărârea pronunțată.

Conform modului de acțiune stabilit în cadrul grupului infracțional organizat și a înțelegerii existente între membrii acestuia, inculpata L. A. a discutat cu inculpatul B. M., fiind de acord ca hotărârea arbitrală, în extenso, să fie redactată și imprimată la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”.

A doua zi, respectiv în data de 24.05.2006, inculpatul B. M. a contactat-o pe inculpata L. A., căreia i-a înmânat mai multe exemplare ale hotărârii arbitrale nr. 59/2006 care fuseseră redactate și imprimate, în format de hârtie, la cabinetul acestuia, pe care inculpata doar le-a semnat la rubrica „arbitru unic”, făcând și demersurile necesare pentru ștampilarea acesteia (volumul XX dosar de urmărire penală, declarație inculpat L. A., filele nr. 440-445).

Inculpatul B. M. a ridicat un exemplar al hotărârii arbitrale nr. 59/2006 punând mențiunea „Am primit hotărârea”/24.05.2006 și semnând personal pe exemplarul de hotărâre rămas la dosarul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G. (fila 103 volum IV dosar de urmărire penală).

Dobândind, în mod ilicit, proprietatea asupra imobilului, inculpatul B. M. l-a înstrăinat imediat pentru a putea obține beneficiul infracțional urmărit.

După înstrăinarea imobilului, inculpatul B. M. a încercat să își acopere urmele, depunând, în data de 11.07.2006, la același dosar arbitral, o cerere de îndreptare eroare materială (fila 114 volum IV dosar de urmărire penală), solicitând înscrierea în hotărârea arbitrală a mențiunii „pârâtul a fost citat prin legatar testamentar cu titlu particular” în loc de „a fost citat pârâtul personal”, respectiv a mențiunii „legatarul testamentar lipsă reprezentat de martora G. C.” în loc de „pârâtul lipsă”.

Deși, la dosarul cauzei, nu a fost depus niciun înscris din care să rezulte că pârâtul N. V. ar fi decedat și că ar fi lăsat vreun testament, precum nici că prezumptivul legatar testamentar, care nu a fost nominalizat sau identificat în orice alt fel, ar fi acceptat succesiunea și, deși cu atât mai puțin respectiva persoană nu a fost citată în mod legal nefiind identificată, arbitrul L. A. a admis cererea, altfel însă decât a fost formulată, dispunând prin încheierea din 12.07.2006 înlocuirea mențiunii „pârâtul lipsă” din cuprinsul hotărârii arbitrale cu mențiunea „pârâtul a fost citat prin legatar testamentar cu titlu particular, reprezentat de apărător ales” (fila 115 volum IV dosar de urmărire penală).

Trebuie arătat că, în forma în care a fost modificată, hotărârea arbitrală nu mai poartă nici măcar o aparență de legalitate, fiind evident că o persoană decedată nu poate avea calitate procesuală pasivă și nu poate fi parte într-o procedură judiciară, fie ea și arbitrală, nici măcar prin reprezentant.

Inculpata L. A. a fost de acord ca încheierea de îndreptare a erorii materiale să fie redactată și imprimată la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”.

Ulterior, inculpatul B. M. a contactat-o pe inculpata L. A., căreia i-a înmânat mai multe exemplare ale încheierii de îndreptare a erorii materiale, care fuseseră redactate și imprimate în format de hârtie la cabinetul acestuia, pe care inculpata doar le-a semnat la rubrica „arbitru unic”, făcând și demersurile necesare pentru ștampilarea acestora.

Inculpatul B. M. a folosit însă prima variantă a hotărârii, ce părea aparent legală, pentru a produce consecințe juridice.

Astfel, la numai două zile de la emiterea hotărârii arbitrale, printr-o procură notarială autentificată sub numărul 454/25.05.2006 la Biroul Notarilor Publici Asociați „Ghecenco E. și Ghecenco L.”, făptuitorul M. M. Gigel l-a desemnat pe inculpatul B. M. drept mandatar împuternicit să vândă apartamentul (filele 50-51 volum IV dosar de urmărire penală).

Pentru a putea trece la vânzarea apartamentului, s-a procedat mai întâi la intabularea dreptului de proprietate dobândit asupra acestuia de către făptuitorul M. M. Gigel, în urma pronunțării hotărârii arbitrale, cererea formulată în numele acestuia fiind admisă prin încheierea nr. 13.824/30.05.2006 emisă de O. de C. și P. I. G., tot la aceeași dată fiind întocmită de către numitul A. C. documentația cadastrală necesară intabulării (filele 60-64 volum IV dosar de urmărire penală).

Întrucât urmare decesului proprietarului, în lipsa unor moștenitori pentru apartamentul respectiv se acumulaseră importante datorii la întreținere, inculpatul B. M. l-a contactat pe martorul C. I., administratorul Asociației de proprietari nr. 183 G., asociație din care fac parte locatarii blocului M 8, oferindu-se să achite respectiva creanță.

Ca atare, martorul a încasat de la inculpatul B. M. suma de 7.092,52 lei RON cu chitanța nr._/31.05.2006, eliberându-i acestuia adeverința nr. 34/31.05.2006, în numele asociației de proprietari, în care se confirma că acesta nu figurează cu datorii pentru apartamentul respectiv în evidențele asociației (volumul IV dosar de urmărire penală, declarație martor C. I., filele nr. 29-36).

În continuare, inculpatul B. M. a identificat un cumpărător căruia îi putea vinde rapid apartamentul, în persoana martorei B. A., concubina martorului G. P..

Se impune a se preciza că martorul G. P. (filele 4-5 volum IV dosar de urmărire penală) a suferit repetate condamnări la pedepse privative de libertate, în special pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de persoane, atât la momentul cumpărării apartamentului, cât și la momentul audierii sale, aflându-se în executarea unei asemenea pedepse.

Din actele dosarului nu s-a putut stabili că martorii ar fi cunoscut proveniența ilicită a imobilului achiziționat.

Martora B. A. (filele 15-20 volum IV dosar de urmărire penală) a susținut însă, pe parcursul audierii sale, că apartamentul respectiv i-ar fi fost propus spre vânzare de către o agenție imobiliară, a cărei denumire nu și-o mai amintește, susținere lipsită de credibilitate, dat fiind faptul că vânzarea a avut loc chiar a doua zi după intabulare.

Astfel, prin contractul de vânzare cumpărare încheiat în fața notarului public Ghecenco E. și autentificat de acesta sub numărul 497/01.06.2006, inculpatul B. M.,în calitate de mandatar al făptuitorului M. M. Gigel, a vândut martorei B. A., apartamentul situat în mun. G., ., .. 51 (filele 67-68 volum IV dosar de urmărire penală).

Deși în contract s-a specificat că prețul apartamentului ar fi fost de 70.000 lei, sumă plătită de cumpărătoare mandatarului, martora B. A. a arătat că prețul real a fost de 39.000 euro, sumă pe care a plătit-o personal lui B. M. (volumul IV dosar de urmărire penală, declarație martor B. A., filele nr. 15-20; declarație martor G. P., filele nr. 4-5).

Ulterior, întrucât martorii B. A. și G. P. se certaseră, au hotărât să își împartă bunurile, apartamentul respectiv urmând să revină martorului. Întrucât acesta din urmă era privat de libertate, au stabilit ca apartamentul să fie trecut pe numele martorei P. A. M., concubina din acea perioadă a numitului Colesnic (fost B.) I., fratele martorului G. (fost B.) P..

Instrumentul juridic prin care s-a realizat acest transfer al dreptului de proprietate a fost o vânzare fictivă, respectiv prin intermediul unui contact de vânzare – cumpărare, autentificat sub nr. 2647/18.07.2006 la Biroul Notarului Public „C. C. M.” G., prin care martora B. A. a vândut apartamentul martorei P. A. M., deși în realitate nu a fost plătit niciun preț.

Ulterior, martorii B. A. și G. P. s-au împăcat, stabilind, la un moment dat, să vândă respectivul imobil.

Ca atare, martora B. A. a oferit apartamentul spre vânzare prin intermediul unei agenții imobiliare, negociind vânzarea acestuia către părții vătămate R. P..

În consecință, cu acordul martorei P. A. M., s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare, autentificat la Biroul Notarului Public „C. C. M.” G. sub nr. 574/14.02.2007 (filele 88-89 volum IV dosar de urmărire penală), prin care cea dintâi a vândut apartamentul numitei R. P., actualul proprietar al acesteia, contra sumei de 92.200 lei, prețul imobilului fiind plătit efectiv martorului G. P..

Nu s-a putut stabili cu exactitate modalitatea în care inculpatul B. M. a aflat despre existența acestui apartament „abandonat”, relevante fiind însă, în acest sens, declarațiile inculpatului B. S., care, în legătură cu acest imobil, a arătat că, din câte cunoaște, a fost identificat de către inculpatul V. T., zis „U.”.

Tot inculpatul V. T. este cel care l-a trimis pe făptuitorul M. M. Gigel la cabinetul notarial pentru a semna procura prin care îl împuternicea pe inculpatul B. M. să vândă apartamentul, inculpatul B. S. fiind de față și însoțindu-l pe făptuitorul M. M. Gigel la cabinetul notarial (volumul IV dosar de urmărire penală, declarație B. S., filele nr. 6-11).

Inculpatul B. S. a mai arătat că inculpatul V. T., zis „U.”, i-a prezentat situația apartamentului inculpatului B. M., inculpatul B. S. apreciind că V. T. ar fi primit jumătate din suma de bani obținută din vânzarea imobilului.

Inculpata L. A. a solicitat, în ședința publică din 29 noiembrie 2012, judecarea sa în procedura abreviată prevăzută de art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior, indicând că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, în modalitatea reținută în actul de sesizare a instanței, solicitare încuviințată la data de 4 decembrie 2012 (punctul VI al Încheierii de ședință din 4 decembrie 2012, prin care s-au admis cererile inculpaților L. A., L. Ș., M. C., M. S.-L. și B. S. de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art. 320 indice 1 Cod de procedură penală).

Pentru a reține această situație de fapt, Curtea a coroborat declarațiile inculpatei L. A., prin care a recunoscut săvârșirea faptelor atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată (uzând de procedura abreviată prevăzută de dispozițiile art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior) cu probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel cum au fost analizate în prezenta hotărâre, și cum sunt enumerate în opisul aflat la volumul IV dosar de urmărire penală.

R. P. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal (filele 85-88 volum IV dosar de urmărire penală), având în vedere că se află în proprietatea apartamentului situat în municipiul G., ., .. 51, județul G., fiind, din perspectiva instanței și fără a antama modalitatea de soluționare a acțiunii civile, un cumpărător de bună-credință.

Literatura juridică a elaborat, în considerarea principiului bunei credințe a terțului dobânditor, în ciuda faptului că titlul de proprietate al acestuia a provenit de la un non dominus, coroborarea principului bunei credințe cu cel al asigurării securității dinamice a circuitului civil.

Buna credință constă în atitudinea subiectivă a cumpărătorilor, caracterizată prin convingerea neîndoielnică asupra faptului că imobilul aparține vânzătorului, ca adevărat proprietar, de cunoașterea prin mijloace obișnuite, aflate la îndemâna oricărei persoane, a situației juridice a imobilului și a lipsei intenției altei persoane de a revendica bunul. Cercetarea bunei credințe implică și cercetarea elementului subiectiv în cadrul căreia se va stabili dacă perspicacitatea și prudența celor din jur, precum și a terțului dobânditor, puteau, în condiții normale, să înlăture aparența.

Ținându-se seama de împrejurarea că dobânditorul nu putea să-și dea seama de lipsa calității de proprietar a transmițătorului cu titlu oneros a bunului imobil și având în vedere consecințele grave pentru cumpărător pe care le-ar antrena măsura anulării transmisiunilor de acest fel, care ar echivala cu o adevărată sancțiune civilă, trebuie să prevaleze, să fie precumpănitoare alte principii de drept și anume acelea referitoare la ocrotirea bunei credințe și asigurarea securității dinamice a circuitului civil.

Din perspectiva Curții, în speță, nu s-a invocat și nici ar exista indicii în sensul că R. P. nu ar fi fost de bună credință la încheierea contractului, aceasta efectuând diligențele obișnuite cu ocazia cumpărării unui imobil, contractul încheindu-se, la un notar public, în baza unor acte originale. Sub un alt aspect, R. P. stăpânește neîntrerupt apartamentul până în prezent.

Eventuala anulare a contractului de vânzare cumpărare ar echivala cu o nouă sancțiune, cu un nou prejudiciu nemeritat pentru R. P..

P. municipiului G., proprietar al imobilului anterior menționat la data inițierii activității infracționale descrisă la punctul II al prezentei hotărâri, nu a formulat pretenții civile în cauză, deși fiind lipsită de posibilitatea de a exercita atributele dreptului de proprietate asupra apartamentului situat în municipiul G., ., ., a suferit un prejudiciu, constând în contravaloarea apartamentului în discuție.

Activitatea infracțională derulată în raport de imobilul situat în G., .

În toamna anului 2007, respectiv la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie, membrii grupului infracțional, coordonați de inculpatul B. M., au decis să acționeze în vederea preluării, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate și asupra clădirii situată în municipiul G., ., imobil de patrimoniu, naționalizat, în care atât la acea dată, cât și la momentul sesizării instanței, are sediul Partidul Social Democrat (PSD).

Imobilul susmenționat a aparținut defunctului Melissaratos P., persoană care nu are moștenitori, în viață, pe teritoriul României, moștenitori care, ulterior dezbaterii succesiunii, ar fi putut proceda la promovarea unei acțiuni în instanță prin care să solicite revendicarea în natură a imobilului.

În aceste condiții, membrii grupului infracțional au gândit, în mecanismul infracțional, inițial crearea, în mod fictiv, a unor moștenitori pentru defunctul Melissaratos P. care să solicite dezbaterea moștenirii lăsată de acesta, după care, în faza a doua, promovarea unei acțiuni în instanță de către falșii moștenitori, prin care aceștia urmau să solicite revendicarea imobilului situat în municipiul G., ., județul G., bun care făcea parte din masa succesorală a defunctului.

Pentru a proceda la primul pas din activitatea infracțională, membrii grupului infracțional aveau nevoie de documente care să emane de la defunctul Melissaratos P., respectiv de documente ale moștenitorilor acestuia.

Având în vedere situația existentă, respectiv lipsa moștenitorilor defunctului din România, membrii grupului infracțional, coordonați de inculpatul B. M., au decis falsificarea documentelor necesare pentru dezbaterea succesiunii, respectiv a unui certificat de deces pentru defunctul Melissaratos P., a unui certificat de deces pentru defuncta Melissaratos G. – soția defunctului Melissaratos P., certificate de naștere pentru pretinșii moștenitori ai defunctului Melissaratos P., documente de identitate pentru pretinșii moștenitori ai defunctului Melissaratos P. (vol. IX dosar de urmărire penală, filele 9-13).

În acest scop, inculpatul B. M. i-a contactat pe inculpații V. T., zis „U.”, T. P. zis „T.” (care avea, în cadrul grupului infracțional, rolul de a falsifica documentele necesare derulării activităților referitoare la preluarea dreptului de proprietate asupra imobilelor vizate) și V. Arthemis C., zisă „C.”, cărora le-a cerut să se ocupe de procurarea documentelor necesare pentru preluarea, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în municipiul G., ..

Conform indicațiilor date de liderul grupului infracțional, activitatea de falsificare a documentelor trebuia realizată cu cea mai mare discreție, sens în care s-a decis ca această activitate să se desfășoare la domiciliul inculpaților V. T., zis „U.”, și V. Arthemis C., zisă „C.”, unde inculpatul T. P., zis „T.”, nu putea fi observat de alte persoane, care ar fi putut da relații organelor de urmărire penală, în cazul audierii acestora.

Inculpatul T. P. a început să se ocupe de falsificarea documentelor solicitate de liderul grupului infracțional la locuința stabilită de comun acord, aspecte ce rezultă și din conținutul comunicațiilor telefonice interceptate și înregistrate în cauză.

Astfel, în ziua de 03.10.2007, la ora 20:03:43, inculpatul T. P., zis „T.”, ce utiliza postul telefonic cu numărul_ a fost contactat de V. Arthemis C., ce utiliza postul telefonic cu numărul_ (cartelă PREPAID), aceasta din urmă solicitându-i inculpatului să se deplaseze la locuința în care fuseseră confecționate documentele falsificate pentru a strânge urmele lăsate, ca urmare a activităților desfășurate.

T. P. și-a exprimat temerea că putea fi depistat de organele de poliție, cerându-i inculpatei să desfășoare activitatea de „curățenie” în cursul zilei următoare. La această cerere, V. Arthemis C. i-a comunicat inculpatului că trebuia ca, în prealabil, să ceară acordul pentru acest lucru, urmând să-l contacteze ulterior.

Toate aceste aspecte rezultă din următorul fragment al convorbirii:

T. P.: Alo, da!

V. Arthemis C.: Ă… T.!

T. P.: Da.

V. Arthemis C.: Te duci acuma, că este acasă…și… dacă se poate… nimic, nimic să nu rămână în urmă, da? Adică le strângi și le pui la loc cum le găsești, da?

T. P.: Aha, aha, dar nu pot să mă duc mâine, mâine după ora 11.00… ca să fie mai bine?

V. Arthemis C.: Ă… hai că întreb, eu am crezut că e urgent, urgent din seara asta.

T. P.: Nu, până mâine, până la șapte, opt, trebuie să…

V. Arthemis C.: A, ei, bun, că mai e cineva acolo și e mai bine, poate, așa.

T. P.: Păi, la asta m-am gândit, știu că noaptea mai mișună…

V. Arthemis C.: Da, da…

T. P.: Da?

V. Arthemis C.: Hai că sun eu și îi spun, da!

T. P.: Și mă suni tu când poți…

V. Arthemis C.: Deci, mâine nu! Rămâne mâine la 11.00…

T. P.: Da?

V. Arthemis C.: Și îi spun eu mâine la 11.00 să… da! (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, filele 181-182)

Inculpata V. Arthemis C. a contactat telefonic persoana care trebuia să îi dea acordul ca operațiunea de „curățenie” a locului în care fuseseră confecționate documentele false să fie efectuată în cursul zilei următoare, după care, în cursul aceleiași zile, la ora 20:08:06, de la postul telefonic cu numărul_ l-a contactat pe inculpatul T. P., zis „T.” cerându-i acestuia ca, în cursul zilei următoare, să meargă la imobil în scopul arătat mai sus.

Din conținutul convorbirii rezultă faptul că inculpatul evita să discute telefonic detalii legate de activitatea infracțională, refuzând explicațiile inculpatei V., sens în care redăm următorul fragment al convorbirii:

T. P.: Da!

V. Arthemis C.: Ă… mâine la nouă te duci încolo, pentru că… s-ar putea…

T. P.: Nu contează! Mâine la nouă sunt acolo!

V. Arthemis C.: Da?

T. P.: Da, da.

V. Arthemis C.: Bine! Bine! Hai, pa, pa! (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, filele 182-183)

În ziua de 06.10.2007, la ora 20:08:44, inculpatul T. P., ce utiliza postul telefonic cu numărul_ a fost contactat de V. Arthemis C., zisă „C.”, ce utiliza postul telefonic cu numărul_, inculpata interesându-se dacă inculpatul reușise să termine de falsificat documentele necesare în vederea derulării activităților infracționale.

Întrucât inculpatul nu finalizase toate documentele de care era interesată, V. Arthemis C. i-a cerut să se străduiască să i le predea în cursul zilei următoare. Cu același prilej, inculpatul i-a solicitat o . date pentru confecționarea altor documente, aceasta exprimându-și rugămintea ca inculpatul să le poată realiza până în ziua de luni a săptămânii următoare, respectiv până la data de 08.10.2007.

Aceste aspecte rezultă din următorul fragment al convorbirii:

T. P.: Da, Cici!

V. Arthemis C.: Ce faci?

T. P.: De-abia m-am trezit din somn, că am dormit de… mi-a fost rău azi, toată ziua!

V. Arthemis C.: Da? Ia zi-mi, mi-ai făcut alea?

T. P.: Da, mai am oleacă și termin.

V. Arthemis C.: Mâine…

T. P.: Mâine după-amiază… ți le dau da.

V. Arthemis C.: …poți, da?

T. P.: … ți le dau, da.

V. Arthemis C.: … ca să le… le… văd, da?

T. P.: Da.

V. Arthemis C.: Bine, bine, hai!

T. P.: Hai, te-am pupat, pa!

V. Arthemis C.: Auzi?

T. P.: Da, spune!

V. Arthemis C.: Ă… numai aia sau toate care ți-am… ți-am zis?

T. P.: Ce…? Numai aia! Vrei toate, nu? Ți-am zis să faci rost tu de alea! Ca să pot să le iau.

V. Arthemis C.: Bine, hai și mâine vorbim, poate reușim până luni să le faci și pe ălelalte.

T. P.: Da, da, da, da, nu-ți face probleme! (vol. IX dosar de urmărire penală, proces verbal de redare, filele 186-187)

Inculpatul T. P., zis „T.” a confecționat o parte din documentele solicitate abia în data de 10.10.2007, dată la care, la ora 13:27:21, a fost contactat de inculpata V. Arthemis C. zisă „C.”, care îl aștepta cu un autoturism în apropierea locuinței acestuia pentru a prelua documentele falsificate.

Aceste aspecte rezultă din următorul fragment al convorbirii:

T. P.: Da, țucule!

V. Arthemis C.: Unde ești?

T. P.: Încă împachetez c… astea pe aici (n.n. înjură). Dar eu… cât fac până acolo? Zece minute, maxim!

V. Arthemis C.: Ei, da, dar eu îs cu mașina în fața blocului, mai în față oleacă.

T. P.: Unde?

V. Arthemis C.: La tine.

T. P.: A, da? Hai că cobor acuma.

V. Arthemis C.: Hai, vezi că-s mai încolo de… după… la aprozar, acolo sunt, am oprit.

T. P.: Da? (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, fila 193).

Întrucât nu reușise să falsifice decât parțial documentele necesare pentru preluarea, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în municipiul G., ., județul G. și întrucât dorea să își îndeplinească rolul pe care îl avea în cadrul grupului infracțional, la data de 05.11.2007, inculpatul T. P. a contactat-o telefonic pe inculpata V. Arthemis C., zisă „C.”, cerându-i permisiunea să se deplaseze la locuința acesteia și a inculpatului V. T., în acest scop.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul T. P. păstra mostrele de documente pe care le falsifica, imaginile scanate al unor documente, precum și componente software, pe un mediu de stocare a datelor informatice portabil (hard disk extern), putând utiliza pentru activitatea propriu-zisă de falsificare orice sistem de calcul.

Membrii grupului infracțional au decis ca activitatea de falsificare a documentelor legate de obținerea, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra imobilului din municipiul G., . să fie realizată la domiciliul inculpaților V. T., zis „U.” și V. Arthemis C., zisă „C.”.

În acest mod, membrii grupului infracțional urmăreau să înlăture posibilitatea ca inculpatul T. P. să poată fi contactat de vreo persoană din afara grupului infracțional care ar fi putut observa activitățile derulate, situație în care puteau furniza organelor de urmărire penală date concrete despre falsificarea documentelor.

În cuprinsul convorbirii, inculpata i-a comunicat lui T. P. că nu era posibilă continuarea activității de falsificare, în cursul acelei zile, întrucât era ocupată, cei doi stabilind să ia ulterior legătura, aceste aspecte rezultând din următorul fragment al convorbirii:

T. P.: Ce faci, doamna Cici?

V. Arthemis C.: Uite…vin de la țară.

T. P.: Aaa, da?

V. Arthemis C.: Da.

T. P.: Păi…pot să vin și eu pe la tine, mai încolo?

V. Arthemis C.: Off! Mai aveam niște treabă. Ai treabă urgentă cu mine…sau mult, ceva…? Ce…?

T. P.: Nu, nu…trebuie să discutăm câteva lucruri și să…mă apuc de ce-am zis noi atuncea. Ce-am vorbit noi în ziua aia.

V. Arthemis C.: Da?

T. P.: Da. Poți să vorbești și cu bărbatu-tău?

V. Arthemis C.: Nu...

T. P.: Îîî…

V. Arthemis C.: …că nu-i acasă.

T. P.: Aaa… Offf! Hî! Nasol, tare! Păi, când ajungi acasă?

V. Arthemis C.: Ăăă! Ajung, cred că, mai pe seară, ajung.

T. P.: Aaa, da?

V. Arthemis C.: Da.

T. P.: Păi, atuncea, mă suni tu când este, da?

V. Arthemis C.: Bine. Bine. (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, filele 112-113).

Conform înțelegerii, la data de 07.11.2007, inculpatul T. P. s-a deplasat la locuința inculpaților V. T. și V. Arthemis C., unde au continuat să confecționeze documente false, prin utilizarea sistemului de calcul al acestora.

La data susmenționată, la ora 20:12:11, inculpatul T. P., zis „T.”, a fost contactat de o persoană de sex bărbătesc, identificată doar sub prenumele de „M.”, ce utiliza postul telefonic cu numărul_, ocazie cu care i-a comunicat interlocutorului faptul că se afla la locuința inculpaților V., aspecte ce rezultă din următorul fragment al convorbirii:

T. P.: Vezi că eu sunt cu Cici, aicea…

M.: Ăăă?

T. P.: Am treabă, n-am terminat încă treaba cu Cici.

M.: Ce faci?

T. P.: Ăăă…mai am de făcut un…ceva și termin. Știi? Și după aia te sun eu, că de asta ți-am dat ocupat și nu ți-am răspuns.

M.: Cum?

T. P.: De asta ți-am dat ocupat și nu ți-am răspuns. Cici a plecat până jos.

M.: Ăăă! Păi și ne găsim mai târziu să vorbim treaba aia sau cum faci?

T. P.: Normal, normal, normal! Normal, te sun eu când plec de aici. Direct când plec de aici, te-am sunat pe tine. (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, filele 129-130).

După ce a falsificat cea mai mare parte a documentelor ce urmau a fi utilizate în activitatea infracțională, la data de 08.11.2007, inculpatul T. P. a părăsit, pentru scurt timp, locuința inculpaților V., V. Arthemis C. continuând activitățile de falsificare a documentelor, respectiv confecționarea unei cărți de identitate.

Din cauza unei erori, inculpatul B. M. le-a comunicat membrilor grupului infracțional, care aveau rolul de a falsifica documentele, numele defunctului ca fiind Melisato P., în loc de Melissaratos P., astfel cum acesta era corect.

În aceste circumstanțe, inculpatul T. P. și inculpata V. Arthemis C. au confecționat toate documentele necesare pentru derularea ulterioară a activităților infracționale prin utilizarea numelui de Melisato, în loc de Melissaratos, cum ar fi fost corect.

Întrucât nu cunoștea modalitatea exactă de redactare a codului numeric personal (CNP) al unei persoane, la ora 08:39:22, V. Arthemis C. l-a contactat pe T. P., cerându-i acestuia indicații cu privire la modul de completare a codului numeric personal pe documentul pe care îl falsifica, respectiv cartea de identitatea întocmită pe identitatea fictivă de Melisato V..

Astfel, pe parcursul convorbirii, cei doi au convenit ca inculpata să completeze, în cartea de identitate redactată pe identitatea fictivă de Melisato V. următorul cod numeric personal (CNP): _, terminația acestui cod fiindu-i dictată inculpatei de T. P..

Aceste aspecte rezultă din următorul fragment al convorbirii:

T. P.: Da !

V. Arthemis C.: Măi, ia zi-mi și mie…că fac CNP-ul ăla!

T. P.: Așa!

V. Arthemis C.: Ia zi, mă ! Ăăă…prima dată se trece anul, nu?

T. P.: Da.

V. Arthemis C.: Deci vine: 1…

T. P.: Așa…

V. Arthemis C.: Născut în ’43, vine 43, da?

T. P.: Da. Luna.

V. Arthemis C.: Luna?

T. P.: Da.

V. Arthemis C.: Ăăă, luna…nici nu știu. A doua…hai să pun așa!

T. P.: 02…

V. Arthemis C.: 02?

T. P.: Da.

V. Arthemis C.: 02… Ziua…

T. P.: 14.

V. Arthemis C.: …14…

T. P.: 170…

V. Arthemis C.: 170…

T. P.: …421.

V. Arthemis C.: 421?

T. P.: Da.

V. Arthemis C.: Bine. Gata, mersi! (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, filele 131-132).

Urmărind să completeze . numărul cărții de identitatea false, pe identitatea fictivă de Melisato V., la ora 08:45:31, V. Arthemis C. l-a contactat pe inculpatul T. P., cei doi discutând despre modul de redactare a seriei unei cărți de identitatea emisă de autoritățile competente din județul C.. Astfel, inculpatul i-a explicat numitei V. că, în cazul cărților de identitate, ., pentru județul C., era KT și nu CT, astfel cum aceasta din urmă credea. De asemenea, cei doi au convenit ca, în conținutul cărții de identitate fictive, să fie inserată seria_.

Cu aceeași ocazie, inculpatul T. P. i-a comunicat inculpatei V. Arthemis C. faptul că, în cursul acelei zile, urma să plece, pentru o perioadă scurtă de timp, în Italia, cei doi stabilind să se întâlnească ulterior, după data de 16.11.2007, pentru a finaliza activitatea de falsificare a documentelor, respectiv imprimarea acestora pe suport de hârtie.

Acestea aspecte rezultă din următorul fragment al convorbirii:

T. P.: Da, Cici!

V. Arthemis C.: Mă, ia zi-mi . numărul de buletin de C.!

T. P.: Ce?

V. Arthemis C.: . număr de buletin de C..

T. P.: KT…

V. Arthemis C.: Da…

T. P.: Kappa T, da?

V. Arthemis C.: Da. Kappa?

T. P.: Da.

V. Arthemis C.: Nu C?

T. P.: Da, Kapa T.

V. Arthemis C.: Kapa T sau C?

T. P.: Kapa T! Kapa de la…kilogram… T.

V. Arthemis C.: Da?

T. P.: Nici nu știu…_.

V. Arthemis C.: 214?

T. P.: Aaa, da. Sau 218…cum vrei tu.

V. Arthemis C.: Nu cu C, mă ? Kappa sigur?

T. P.: Da, măi, da! N-ai văzut acolo, că era Kappa T? Ce naiba!

V. Arthemis C.: Și CT de la ce-i, de exemplu? C simplu.

T. P.: CT e de la C.. Kappa T, probabil că mai este un…oraș cu Constanță…cu Kappa T și…i-a luat C-ul și i-a pus K. La B. îi XR…nu-i BR.

V. Arthemis C.: Aha ! Îhî, îhî!

T. P.: Ai înțeles? Sunt diferite…îs chestii de guvernamentale! Eu știu? C…turi! Dă-i acolo, dă-i…din buzunare! Vezi că eu, azi, până-n…12, plec în Italia. Hî!

V. Arthemis C.: Azi, până-n 12, pleci în Italia?

T. P.: Da. Și vin marți.

V. Arthemis C.: Bine.

T. P.: M. dimineață.

V. Arthemis C.: Bine. Bine.

T. P.: Păi…ce facem?

V. Arthemis C.: Îmm! Eu știu ce facem? Să vedem!

T. P.: Bine. (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, filele 132-134).

În cursul aceleiași zile, după ce a terminat de falsificat cartea de identitate pentru identitatea fictivă de Melisato V. și imprimarea acesteia în format de hârtie, V. Arthemis C., zisă „C.”, a observat că nu mai avea tuș în cartușele imprimantei, motiv pentru care, la ora 08:59:47, l-a contactat telefonic pe inculpatul T. P., solicitându-i să cumpere sortimentele de tuș necesare unei imprimante și să i le aducă cât mai rapid, sens în care este relevant următorul fragment al convorbirii:

T. P.: Da, Cici!

V. Arthemis C.: Băi, ai bani la tine?

T. P.: Ăăă…am vreo…40 de mii, să spun.

V. Arthemis C.: Eii! Nu mă, vroiam să iei și tușuri când veneai, ca să…

T. P.: N-am! N-am, pe bune, nu am!

V. Arthemis C.: Hai, atuncea vii repede încoace!

T. P.: Da? Bine. Bine.

V. Arthemis C.: Bine. (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, fila 134).

Ulterior, inculpata V. Arthemis C. a imprimat, în format de hârtie, o parte din documentele confecționate pentru identitatea fictivă de Melisato I., constatând însă existența unor pete negre.

Cu ocazia convorbirii purtată la data de 08.11.2007, la ora 14:38:23, inculpata V. Arthemis C. i-a comunicat inculpatului T. P. faptul că pe unul dintre documente, „acela negru”, ieșiseră la imprimare pete negre, în zona „unde se vede mai ștearsă poza” . Urmărind îndreptarea erorilor aflate în documentele false, precum și finalizarea activităților de falsificare, cu același prilej, inculpata i-a cerut imperios lui T. P. ca în cursul săptămânii următoare să se întoarcă în țară, aceste aspecte rezultând din următorul fragment al convorbirii:

V. Arthemis C.: Ce faci ?

T. P.: Uite…în drum.

V. Arthemis C.: Da, ai plecat?

T. P.: Da.

V. Arthemis C.: Vezi, poate nu vii într-o săptămână!

T. P.: Nu măi, eu, marți, sunt acasă! Luni seara sunt acasă.

V. Arthemis C.: Deci luni seara ești acasă, da?

T. P.: Da. Luni seara, seara. M. dimineața sunt activ.

V. Arthemis C.: Bine, bine, bine.

T. P.: Pe cai și… Hai! Te-am pupat!

V. Arthemis C.: Bine. Hai, pa, pa ! Pa, pa!

T. P.: N-au fost greșeli acolo, făcute, nu?

V. Arthemis C.: Cum?

T. P.: Nu sunt greșeli acolo, făcute, nu?

V. Arthemis C.: Ăăă…la unul este.

T. P.: La unul?

V. Arthemis C.: Da, da, da, da, da. Da’ nu greșeală, așa… Îi, ăăă…a ieșit niște pete negre.

T. P.: Cum?

V. Arthemis C.: Îmm, nu știu cum! Acolo, unde se vede mai ștearsă poza, știi?

T. P.: La ăla verde sau la ăla negru?

V. Arthemis C.: Nu, la ăla negru.

T. P.: Da. Bine. Bine. Hai, te-am pupat!

V. Arthemis C.: Bine, bine. Hai, drum bun! (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, filele 144-145).

După revenirea în România, inculpatul T. P. a continuat activitatea de falsificare a documentelor, care urmau a fi utilizate în vederea dobândirii, în mod fraudulos, a proprietății asupra imobilului situat în G., ., la locuința inculpaților V., acesta fiind practic izolat în imobil pentru a își desfășura activitatea infracțională în bune condițiuni.

De altfel, inculpatul T. P. nu avea nici măcar acces la telefonul mobil.

Aceste aspecte rezultă din conținutul convorbirii telefonice purtată de inculpatul T. P., la data de 22.11.2007, ora 12:40:30, cu o persoană de sex bărbătesc, ce utiliza postul telefonic cu numărul_, identificată doar sub prenumele de „E.”. Astfel, în cuprinsul convorbirii, inculpatul i-a relatat interlocutorului faptul că avea „o combinație șmecheră, cu cineva destul de tare” în legătură „cu pământul, cu terenul” și că, din acest motiv, nu putea vorbi la telefon, întrucât „avea treabă”.

În acest sens, următorul fragment al convorbii prezintă relevanță pentru cauză:

T. P.: Ăăă? Ia zii!

E.: De ce (n.n. - expresie trivială) nu ții telefonul cu tine, mă?

E.: Îhî!

T. P.: Așa c-am lăsat telefonul la nevastă-mea și să spună la toată lumea că nu sunt acasă și că…„Când vine, îi spun.”

E.: Aaa…

T. P.: Numai c-am avut treabă ca un disperat.

E.: Îîî…

T. P.: Am mâncat cremvuști…trei zile am mâncat cremvuști…și cabanoși și de aia…

E.: Da’ unde ai fost, mă?

T. P.: Nu, am fost la un apartament, da’ n-am putut să plec de acolo c-am avut treabă de nu-mi vedeam ochii!

E.: Aaa…

T. P.: Dar… cel puțin, mai am oleacă și termin tot, știi…și combinația e șmecheră tare. (vol. IX dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare, filele 157-163).

Inculpatul T. P. și inculpata V. Arthemis C. au confecționat documentele necesare pentru derularea activităților infracționale ulterioare, respectiv certificat de deces pentru defunctul Melissaratos P., certificat de deces pentru defuncta Melissaratos G. – soția defunctului Melissaratos P., certificate de naștere pentru pretinșii moștenitori ai defunctului Melissaratos P., documente de identitate pentru pretinșii moștenitori ai defunctului Melissaratos P., însă pe toate aceste documente s-a utilizat numele de Melisato, în loc de Melissaratos, cum ar fi fost corect (vol. IX dosar de urmărire penală, filele 5-14).

După falsificarea documentelor anterior menționate, inculpatul T. P. și inculpata V. Arthemis C. au realizat copii după o parte dintre acestea, respectiv certificatul de deces, întocmit în fals, pentru defunctul Melissaratos P., certificatul de deces, întocmit în fals, pentru defuncta Melissaratos G. – soția defunctului Melissaratos P., certificatele de naștere pentru pretinșii moștenitori ai defunctului Melissaratos P., întocmite în fals, pentru identitățile de Melisato V. și Melisato I..

Inculpatul T. P., la indicațiile date de liderul grupului infracțional, a redactat, în fals, încheieri de legalizare, pretins emise de birourile unor notari publici de pe raza municipiului G., prin care se atesta că aceste documente sunt copii ale documentelor originale, care ar fi fost prezentate notarilor publici (vol. IX dosar de urmărire penală, filele 5, 11-13).

Astfel, au fost întocmite, în fals, următoarele încheieri de legalizare:

- încheierea de legalizare numărul 15.006 din data de 07.12.2007 pretins emisă de Biroul Notarului Public „S. T.”, pentru certificatul de deces întocmit, în fals, pentru Melisato P. (în realitate Melissaratos P.);

- încheierea de legalizare numărul 15.007 din data de 07.12.2007 pretins emisă de Biroul Notarului Public „S. T.”, pentru certificatul de deces întocmit, în fals, pentru Melisato G. (în realitate Melissaratos G.);

- încheierea de legalizare numărul 16.430 din data de 12.11.2007 pretins emisă de Biroul Notarului Public „H. C.”, pentru certificatul de naștere . nr._ întocmit, în fals, pentru identitatea de Melisato V.;

- încheierea de legalizare numărul 16.429 din data de 12.11.2007 pretins emisă de Biroul Notarului Public „H. C.”, pentru certificatul de naștere . nr._ întocmit, în fals, pentru identitatea de Melisato I. (vol. IX dosar de urmărire penală, filele 5, 11-13).

Pe toate aceste documente, au fost aplicate, în fals, semnături ale celor doi notari publici, precum și copii realizate prin scanare ale ștampilelor celor două birouri notariale.

Anterior, prin intermediul altor membri ai grupului infracțional, inculpatul B. M. s-a preocupat de racolarea, în condiții nelămurite, a două persoane care au acceptat să joace, în fața notarului public, rolul numiților Melisato V. și Melisato I. în cadrul procedurii de dezbatere a succesiunii defunctului Melisato P. (în realitate Melissaratos P.).

Având în vedere existența documentelor false necesare, precum și a persoanelor care puteau susține, în baza unor documente de identitate false, în fața notarului public, că se numesc Melisato V. și Melisato I. și că sunt moștenitorii defunctului Melisato P. (în realitate Melissaratos), inculpatul B. M. a procedat la următoarea etapă în cadrul activităților infracționale de preluare a proprietății asupra imobilului situat în municipiul G., ..

Astfel, la data de 18.12.2007, la sediul Biroului Notarilor Publici „M. C. și S. Vider A. L.”, s-a prezentat inculpatul B. M., însoțit de două persoane neidentificate, care s-au prezentat sub numele de Melisato V. și Melisato I., care au depus documentația necesară pentru dezbaterea succesiunii după defunctul Melisato P., decedat la data de 09.04.1980, cu ultimul domiciliu în municipiul G., ..

Cu această ocazie, făptuitorul neidentificat, care și-a declinat identitatea fictivă de Melisato V., a prezentat, în fața notarului public, cartea de identitate falsă . nr._, iar făptuitorul neidentificat, care și-a declinat identitatea fictivă de Melisato I., a prezentat, în fața notarului public, cartea de identitate falsă . nr._ (vol. IX dosar de urmărire penală, declarație martor M. C. C., filele 76-78)

Din conținutul comunicațiilor telefonice purtate în data de 08.11.2007, orele 08:39:22 și respectiv 08:45:31, codul numeric personal, . numărul cărții de identitate pentru documentul confecționat, în fals, pentru identitatea de Melisato I. au fost convenite de inculpatul T. P. zis „T.” și de inculpata V. Arthemis C. zisă „C.”.

La data de 18.12.2007, inculpatul B. M. a depus la biroul notarial documentația, falsificată, necesară pentru dezbaterea succesiunii după defunctul Melisato P. (în realitate Melissaratos), decedat la data de 09.04.1980, cu ultimul domiciliu în municipiul G., ., respectiv:

-sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr._ din data de 04.09.2007, eliberată de P. M. G.;

- copie falsificată a certificatului de deces pe numele Melisato P., ., nr._, pretins legalizată de Biroul Notarului Public „S. T.” sub numărul 15.006 din data de 07.12.2007;

- copie falsificată a certificatului de deces pe numele Melisato G., ., nr._, pretins legalizată de Biroul Notarului Public „S. T.” sub numărul 15.007 din data de 07.12.2007;

- copie falsificată a certificatului de naștere pe numele Melisato V., ., nr._, pretins legalizată la Biroul Notarial „H. C.” sub numărul 16.430 din data de 12.11.2007;

- copie legalizată a certificatului de naștere pe numele Melisato I., ., nr._, legalizată la Biroul Notarial „H. C.” cu numărul 16.429 din data de 12.11.2007.

La aceeași dată, la sediul biroului notarial, inculpatul B. M. a fost însoțit de inculpații B. S. și P. E. care au depus depoziții de martori, conform procedurii succesorale, din care rezulta că l-ar fi cunoscut pe defunctul Melisato P. (în realitate Melissaratos) (vol. IX dosar de urmărire penală, fila 15).

Prezența inculpaților B. S. și P. E. la sediul biroului notarial se explică prin prisma relației de prietenie pe care B. M. o avea cu cei doi.

Astfel, inculpatul B. S., zis „B.” l-a cunoscut pe inculpatul B. M. în anul 2004, când acesta, în calitate de avocat, i-a asigurat asistența juridică fiului său în cadrul unui proces penal, fără a îi pretinde vreun onorariu pentru acest serviciu, însă i-a dat de înțeles că va apela la serviciile sale în diverse ocazii.

Ulterior, la rugămintea expresă a inculpatului B. M., B. S. a participat, în diverse cauze, în calitate de martor, cauze în care a dat declarații conform indicațiilor acestuia, fără însă a cunoaște situația de fapt din acele cauze.

În cursul anului 2007, B. M. l-a contactat pe B. S., căruia i-a solicitat să îl însoțească la un birou notarial, unde urma să dea o declarație de martor, în conținutul căreia trebuia să susțină, în mod nereal, faptul că l-ar fi cunoscut pe Melisato P., fiind prieten cu cei doi fii ai acestuia.

Tot cu această ocazie, inculpatul B. M. i-a solicitat inculpatului B. S. să mai găsească o persoană care să dea o declarație în acest sens.

Acționând la cererea inculpatului B. M., B. S. l-a contactat pe prietenul său, inculpatul P. E., zis „S.” sau „E. C.”, care a fost de acord cu propunerea, sens în care cei doi l-au însoțit, în ziua de 18.12.2007, pe inculpatul B. M. la sediul Biroului Notarilor Publici „M. C. și S. Vider A. L.”, unde au declarat, conform indicațiilor inculpatului, că l-ar fi cunoscut pe defunctul Melisato P..

După depunerea depozițiilor neconforme cu realitatea în cauza privind procedura succesorală deschisă la Biroul Notarilor Publici „M. C. și S. Vider A. L.” inculpatul B. M. le-a dat fiecăruia dintre cei doi inculpați câte 100 lei pentru „deranj” (vol. IX dosar de urmărire penală, declarație B. S., filele 82-84, declarație P. E., fila 85 și vol. XIX dosar de urmărire penală, declarație B. S., filele 267-271, declarație P. E., filele 274-282).

În cadrul derulării procedurii succesorale, cei doi făptuitori neidentificați, care au prezentat documentele de identitate menționate mai sus, au făcut și următoarele acte - făptuitorul care s-a prezentat sub identitatea de Melisato I. a făcut o declarație de renunțare la succesiunea tatălui, respectiv Melisato P., în favoarea fratelui său, respectiv făptuitorul care s-a prezentat sub identitatea de Melisato V..

La data de 19.12.2007, conform înțelegerii, s-a prezentat la sediul Biroului Notarilor Publici „M. C. și S. Vider A. L.” făptuitorul care s-a prezentat sub identitatea fictivă de Melisato V., unic moștenitor, după renunțarea la succesiune a persoanei care se prezentase sub identitatea fictivă de Melisato I., pentru finalizarea procedurii succesorale.

Cu această ocazie, analizând cu atenție originalul cărții de identitate a făptuitorului care se prezentase sub identitatea fictivă de Melisato V., martorul M. C. C., notar public, a constatat că persoana care s-a prezentat ca fiind Melisato V. era în vârstă de circa 40-45 de ani, iar, conform cărții de identitate, ar fi trebuit să aibă 64 de ani, ceea ce l-a determinat să verifice și celelalte documente, depuse în ziua anterioară.

Verificând telefonic la cele două birouri notariale, respectiv Biroul Notarului Public „S. T.” și Biroul Notarului Public „H. C.”, martorul M. C. C. a constatat că la numerele de înregistrare ale certificatelor de deces și de naștere se regăseau cu totul alte acte – contracte de vânzare și două traduceri și nicidecum copii legalizate (vol. IX dosar de urmărire penală, declarație martor M. C., filele 76-78).

În acel moment, martorul M. C. C. a realizat că atât inculpatul B. M., cât și persoanele cu care s-a prezentat la sediul biroului notarial, au intenționat să îl inducă în eroare prin folosirea de documente de identitate și acte false, ceea ce l-a determinat să anunțe organele de poliție. (vol. IX dosar de urmărire penală, declarație martor M. C., filele 76-78)

Până la sosirea acestora, persoana care s-a recomandat ca fiind Melisato V. a părăsit sediul biroului notarial. Imediat, însă, la sediul Biroului Notarilor Publici „M. C. și S. Vider A. L.” s-a prezentat inculpatul B. M., care i-a reproșat martorului M. C. C. că întârziase finalizarea procedurii succesorale, ocazie cu care martorul i-a adus la cunoștință faptul că actele depuse sunt false și că a anunțat organele de poliție pentru verificarea acestora, ocazie cu care inculpatul B. M. s-a arătat foarte indignat și a părăsit în grabă sediul biroului notarial. (vol. IX dosar de urmărire penală, declarație martor M. C., filele 76-78).

După câteva zile, inculpatul B. M. l-a contactat pe inculpatul B. S., căruia i-a cerut să se prezinte la Palatul de Justiție, întrucât au intervenit niște probleme.

Acesta s-a conformat și s-a prezentat la întâlnire, ocazie cu care inculpatul B. M. i-a spus că actele de identitate prezentate la Biroului Notarilor Publici „M. C. și S. Vider A. L.” sunt false și s-au demarat cercetări de către Brigada de Combatere a Criminalității Organizate G. și este posibil să fie citat pentru a da declarații cu privire la declarațiile de martor pe care el și inculpatul P. E. le-au dat în fața notarului, moment în care să fie foarte atent la ceea ce declară. (vol. IX dosar de urmărire penală, declarație B. S., filele 82-84)

Tot cu această ocazie, inculpatul B. M. l-a asigurat pe B. S. că nu vor avea probleme și că îi va angaja un alt avocat, deoarece nu mai putea să îl mai reprezinte și să îl instruiască și pe inculpatul P. E. în sensul celor arătate mai sus.

După sesizarea organelor de poliție, s-a procedat la verificarea documentelor prezentate de către inculpatul B. M. pentru dezbaterea succesiunii defunctului Melisato P. (în realitate Melissaratos P.).

Astfel, prin adresa numărul 64 din data de 01.01.2008, Biroul Notarului Public „S. T.” a comunicat că, la numerele de înregistrare ale celor două copii legalizate de pe certificatele de deces ale numiților Melisato P. și Melisato G., respectiv 15.006/2007 și 15.007/2007, figurează înregistrate alte documente legalizate, respectiv două contracte de vânzare-cumpărare. (vol. IX dosar de urmărire penală, filele 19-26)

P. aceeași adresă, biroul notarial a comunicat faptul că o persoană, care s-a prezentat sub identitatea de Melisato V., a autentificat la Biroul Notarului Public „S. T.” o procură de reprezentare în instanță, autentificată cu numărul 4726/A1/12.12.2007, prin care susnumitul, domiciliat în M., ., ., județul C., l-a împuternicit pe avocatul B. M., identificat cu CI . nr._, să-l reprezinte la Judecătoria G. în dosarul civil nr._/233/2007. (vol. IX dosar de urmărire penală, fila 26)

P. adresa din data de 21.01.2008, Biroul Notarului Public „H. C.” a comunicat că, la numerele de înregistrate ale celor două copii legalizate de pe certificatele de naștere ale numiților Melisato V. și Melisato I., respectiv 16.429 și 16.430, figurează înregistrate alte documente, respectiv două traduceri. (vol. IX dosar de urmărire penală, filele 28-32)

Au fost efectuate verificări la P. M. G. - Oficiu de Stare Civilă, care a înaintat adevăratele extrase ale documentelor (certificate de naștere și de deces) depuse la Biroul Notarilor Publici „M. C. și S. Vider A. L.” (filele 54-60 volum IX dosar de urmărire penală).

Urmare verificărilor efectuate în cauză a rezultat, în mod cert, că persoane necunoscute, cu sprijinul și coordonarea directă a inculpatului B. M., au încercat să se substituie moștenitorilor legali ai defunctului Melissaratos P. și, prin utilizarea de documente false, au încercat să obțină retrocedarea imobilului situat pe . din municipiul G..

O. de C. și P. I. G., prin adresa numărul 186/01.02.2008, a comunicat faptul că pentru imobilul din G., ., nu există înscrieri în evidențele de carte funciară, dar în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni a fost găsit litigiul numărul 55/2007 între Melisato V. cu Consiliul Local G., care are ca obiect revendicare imobiliară în dosarul civil nr._/233/2007 al Judecătoriei G., în care inculpatul B. M. l-a reprezentat pe reclamant, respectiv Melisato V., pentru imobilul din .. (vol. IX dosar de urmărire penală, fila 47)

Pe rolul Judecătoriei G., s-a aflat dosarul civil nr._/233/2007, prin care inculpatul B. M., ca reprezentant al reclamantului Melisato V., în contradictoriu cu P. municipiului G. a solicitat lăsarea în deplină proprietate și posesie a imobilul situat în municipiul G., .. (Anexa III, dosar_/233/2007, fila 2)

La dosarul cauzei, a fost depusă o procură autentificată sub numărul 4726/A1/12.12.2007 prin care Melisato V., domiciliat în M., ., ., l-a împuternicit pe inculpatul B. M., identificat cu CI . nr._/2007, să-l reprezinte la Judecătoria G. în dosarul civil nr._/233/2007. (Anexa III, dosar_/233/2007, fila 12)

Tot pe rolul Judecătoriei G., s-a aflat dosarul civil nr._/233/2007, prin care inculpatul B. M., ca reprezentant al reclamantului Melisato V., în contradictoriu cu Melisato I., a solicitat instanței de judecată, pe cale de ordonanță președințială, să constate deschisă succesiunea defunctului Melisato P., că masa succesorală este alcătuită din imobilul situat pe . și imobilul situat pe . și să se dispună ieșirea din indiviziune succesorală. (Anexa III, dosar_/233/2007, fila 2)

În acest sens, inculpatul B. M. a depus la dosarul cauzei următoarele documente:

- adresa numărul_ din data de 04.09.2007 a Primăriei municipiului G., respectiv o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale;

- un certificat de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale în cazul persoanelor fizice;

- adresa nr. 1021/10.09.2007 a Camerei Notarilor Publici G. care atesta faptul că succesiunea nu a fost dezbătută;

- un certificat de moștenitor eliberat de Biroul Notarului Public „C. M.” ;

- o copie a certificatului de deces al defunctului Melisato P., ., nr._;

- împuternicirea avocațială nr. 73/2007 a inculpatului B. M..

La data de 05.12.2007, avocatul B. M. a depus la dosarul cauzei pentru reclamantul Melisato V. o declarație în formă autentică a acestuia, autentificată de Biroul Notarului Public „Ghecenco E.” sub numărul 2914 din data de 04.12.2007, prin care reclamantul Melisato V. renunța la judecată. (Anexa III, dosar_/233/2007, filele 20-21)

În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că numiții Melisato V. și Melisato I. nu există.

La data de 16.03.2012, organele de urmărire penală au procedat la efectuarea mai multor percheziții la domiciliile și locuințele fără forme legale al membrilor grupului infracțional, inclusiv ale inculpaților V. T., zis „U.”, și V. Arthemis C., zisă „C.”. În momentul pătrunderii organelor de urmărire penală ce efectuau percheziția în locuința acesteia, V. Arthemis C. l-a contactat telefonic pe inculpatul B. M., căruia i-a adus la cunoștință acest lucru.

La ora 06:39:22, inculpatul B. M., ce utiliza postul telefonic cu numărul_, l-a contactat pe martorul B. M., ce utiliza postul telefonic cu numărul_, căruia i-a comunicat că organele de poliție efectuau percheziție la locuința inculpaților V. T. și V. Arthemis C. și că, la rândul său, fusese citat la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G., cerându-i să se deplaseze la locuința sa, sens în care este relevant următorul fragment al convorbirii:

B. M.: Ăăă... o să am nevoie de tine, azi, la opt... fără ceva, să fii la mine!

B. M.: Îhîm!

B. M.: Ăștia au făcut percheziție astăzi și la V. acasă... m-au chemat pe mine.

B. M.: Aaa!... Mdaaa!

B. M.: Nu știu... m-a sunat Cici... coincidență... nu știu ce dracu’!

B. M.: Mda! Bine. Hai că vin. (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 14)

Urmărind împiedicarea aflării adevărului, în dimineața zilei de 16.03.2012, la ora 09:27:35, inculpatul B. M. l-a contactat pe utilizatorul postului telefonic cu numărul_, identificat în persoana numitului U. S., finul de cununie al inculpatului V. T. și al inculpatei V. Arthemis C., căruia i-a comunicat că erau efectuate mai multe percheziții și că mai multe persoane fuseseră conduse de organele de urmărire penală, în vederea audierii, la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..

Cu acest prilej, inculpatul i-a solicitat interlocutorului să le ceară celor doi inculpați să nu dea niciun fel de declarații, proferând în același timp un limbaj trivial la adresa organelor de urmărire penală.

În acest sens, următorul fragment al convorbirii prezintă relevanță pentru cauză:

B. M.: M-au sunat. Dar cine era? Cine a venit? De acolo de la D.I.I.C.O.T.?

U. S.: Nu știu. Vrei să mă duc să întreb?

B. M.: Dar mai sunt acolo?

U. S.: Da.

B. M.: Dar e și T. acasă?

U. S.: Da, da, da.

B. M.: Foarte bine. O să-i ducă acolo la... făptuitori ... p...a, spune-le să nu dea nici o declarație.

U. S.: Da, da, da.

B. M.: Să nu dea absolut nici o declarație. Deci nici una, căci nu au ce declarație să dea.

U. S.: Da.

B. M.: Că nu vreau să moară ieftin. Asta să le spui, da?

U. S.: Da. Asta le zic.

B. M.: Deci să nu dea nici unul nici o declarație și hai, du-mă la judecător, du-te-n p..a mea. Trebuie să mă ducă la Înalta Curte.

U. S.: Bine.

B. M.: Și mai spune-le cum s-a dat autorizație de către Curtea de Apel când e B. implicat.

U. S.: Da, da, da.

B. M.: Da. Bine. Și du-ne la Înalta Curte că acolo suntem de competență. Du-te-n p..a mea. Hai, ia și vorbește cu ei să nu dea nici o declarație. Hai, pa.

U. S.: Bine, bine, bine. (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 21-22).

Urmărind să se intereseze îndeaproape de situația juridică a membrilor grupului infracțional al cărui lider era, la ora 12:50:02, când inculpatul B. M. a fost contactat de U. S., apropiat al inculpatului V. T. și al inculpatei V. Arthemis C. zisă „C.”, l-a întrebat cu privire la persoanele ce fuseseră conduse la sediul organului de urmărire penală în vederea audierilor.

Cu această ocazie, inculpatul B. M. a aflat de la interlocutorul să despre faptul că inculpatul V. T., inculpata V. Arthemis C. și făptuitoarea Ș. C. fuseseră citați cu mandate de aducere în vederea audierii. De asemenea, inculpatului B. M. i-a mai fost comunicat faptul că fuseseră căutați făptuitorii V. M. și V. Nicușor, care însă nu au fost găsiți de organele de urmărire penală.

Aceste aspecte rezultă din următorul fragment al convorbirii:

B. M.: Da S., unde ești?

U. S.: Acuma merg pe jos aicea prin zonă. Mă duc să iau ceva. P. I.C. F. pe aicea.

B. M.: Da ei, i-au luat pe ei?

U. S.: Da, pe toată lumea.

B. M.: Pe cine? Pe T. și pe Cici, nu?

U. S.: C., ...

B. M.: Cine-i C.

U. S.: Nevasta lui M., unchiul lui M., ...

B. M.: Ce treabă am eu cu ei? (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 25-26).

În aceeași zi, la ora 18:55:31, inculpatul B. M. a contactat-o telefonic pe inculpata V. Arthemis C., zisă „C.”, interesându-se de situația acesteia, a inculpatului V. T., precum și a celorlalți participanți la comiterea faptelor.

Pe parcursul convorbirii, inculpata i-a relatat lui B. M. că fusese audiată de organele de urmărire penală și că față de ea fusese luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.

Întrucât, V. Arthemis C., zisă „C.”, nu se putea concentra mental pentru a îi spune inculpatului B. despre învinuirea ce îi fusese adusă la cunoștință, acesta i-a spus că era cercetată cu privire la activitățile derulate în vederea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului situat în G., ., aspect ce confirmă faptul că acesta are cunoștință, pe deplin, de activitățile infracționale ale fiecărui membru al grupului infracțional pe care l-a condus.

Intuind faptul că organele de urmărire penală puteau intercepta comunicațiile sale telefonice, ca urmare a pregătirii juridice pe care o are, inculpatul B. M. i-a cerut inculpatei „să nu mai discute pe telefon”, invitând-o la locuința sa pentru a discuta detalii legate de cercetările ce se efectuau în cauză, aspecte ce rezultă din următorul fragment al convorbirii:

B. M.: Ai ieșit?

V. Arthemis C.: Da. Eu da!

B. M.: Tu! T.?

V. Arthemis C.: Nu.

B. M.: Și cine a mai ieșit?

V. Arthemis C.: C.…

B. M.: Da… ce-o vrut de la voi?

V. Arthemis C.: Aăă…

B. M.: Ce-a vrut de la voi?

V. Arthemis C.: Ei pe p…a mamii lor. Că eu le-am zis da mă eu îs prieten și cu ăla și cu ăla. Ce treabă aveți voi ce…?” Mi-a făcut încadrare bună și mie...

B. M.: Ce fel de încadrare ți-a făcut?

V. Arthemis C.: Mi-a dat interdicție din aia de a părăsi… așa…și încadrare la complice la uz de fals la …

B. M.: P…a... mă!

V. Arthemis C.: …cu c…t cu….

B. M.: Îți spun eu…cu Domnească 55, nu?

V. Arthemis C.: Da, m-a întrebat de așa ceva… da.

B. M.: Da, de Domnească 55 te-a întrebat!

V. Arthemis C.: Da…

B. M.: Da’ nu mai vorbim la telefon… Hai vino până la mine.

V. Arthemis C.: Un…? Da? Hai că…

B. M.: Pe Arcașilor. Hai vin-o încoace! (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 33-34).

În data de 16.03.2012, când a fost declanșată activitatea de punere sub învinuire a participanților la comiterea faptelor ce fac obiectul prezentei cauze, la ora 22:10:31, inculpatul B. M. l-a contactat pe inculpatul P. E., aflat în Penitenciarul de Maximă Siguranță G., și care deținea, în contra dispozițiilor legale, la locul de deținere un telefon mobil.

Cu această ocazie, inculpatul B. M. l-a întrebat pe interlocutor dacă inculpatul B. S., precum și numiții G. I. și G. P. D., toți trei cercetați pentru comiterea unor infracțiuni de înșelăciune, dăduseră declarații în fața organelor de anchetă.

Cu același prilej, inculpatul i-a comunicat lui P. E. că, la rândul său, era cercetat în aceeași cauză, exprimându-se textual „știi că ești și tu acolo cu mine”, explicându-i apoi că era vorba despre imobilul situat în G., ..

Totodată, inculpatul i-a comunicat lui P. E. că se dispusese reținerea, pentru o durată de 24 de ore, a inculpaților B. M. C., P. Elen,a zisă „L.”, și V. T. de către organele de urmărire penală, aducându-i la cunoștință și că martora O. R., avocat în cadrul Baroului G., refuzase să îi mai acorde asistență juridică.

Martora O. R. a fost o colaboratoare apropiată a inculpatului B. M., acesta solicitându-i, în mod repetat, să asiste la audieri, în calitate de avocat, diferite persoane, cu intenția clară de a cunoaște exact ce declarații au furnizat acele persoane organelor de urmărire penală, ori dacă acele persoane au furnizat declarații incriminatoare la adresa inculpatului.

În același mod, a procedat inculpatul B. M. și în prezenta cauză, apelând la martora O. R. pentru a asista, în calitate de avocat ales, diferite persoane care ar fi putut da relații cu privire la activitățile infracționale derulate de acesta.

După audierea sa, în calitate de martor, O. R. a depus, la dosarul cauzei, o înștiințare prin care a precizat faptul că renunța să mai acorde asistență juridică persoanelor față de care se efectuau cercetări în cauza cu numărul 88/D/P/2009 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..

În acest sens. următoarele fragmente ale convorbirii, prezintă relevanță pentru cauză:

B. M.: Pe B. l-a dus la D.I.I.C.O.T. după asta?

P. E.: Nu.

B. M.: Nu?

P. E.: Nu, a venit la ...

B. M.: Da e fericit?

P. E.: A venit la pușcărie.

B. M.: Da nu, dar rămâne aicea nu? Dar e fericit omul?

P. E.: Era.

B. M.: Da.

P. E.: Păi da.

B. M.: Dar M. B. ce treabă are? Mi l-a reținut.

P. E.: Ce?

B. M.: Pe M. mi l-a reținut.

P. E.: Da? Atât.

B. M.: Pe M., pe doamna L., pe M..

P. E.: Și pe M.?

B. M.: Și pe M. de la cabinet cu o treabă care nu are legătură cu nimic.

P. E.: Da. Păcat că nici la mine n-a mai venit R.. Și-a reziliat contractele.

B. M.: Da. Las-o așa. A plecat pe la București.

P. E.: Da.

B. M.: Și aia e speriată.

P. E.: Păi știu. Mi-am dat seama ce fel e. Și eu m-am ars. Mi-a dat una din oficiu și mi-a dat pe trei termen de arhivă ca să ne uităm în dosar să pună concluzii.

………………………………………………………………………………

P. E.: Că asta a cerut, avea cerere și a cerut 19.

B. M.: Cine? B.?

P. E.: B., da.

B. M.: Și i-a aprobat?

P. E.: Nu știu. A depus cerere în instanță să îi trimită de la D.I.I.C.O.T.

B. M.: Da. Vedem mâine ce o fi.

P. E.: Da eu asta nu înțeleg. Ce-i cu asta?

B. M.: Știi că ești și tu acolo cu mine.

P. E.: Păi da.

B. M.: Și T. V. e reținut.

P. E.: Și pe el l-au luat, nu?

B. M.: Da, că eu, cu tine și cu așa, fals cu Domnească 55 și v-am determinat pe voi să dați declarații, mărturie mincinoasă, de astea.

P. E.: Ce Domnească 255?

B. M.: Domnească 55. Nu știu ce cu un notariat, cu buletin, nu știu ce c...t.

P. E.: Nu știu. Asta ce a mâncat lumea, îți dai seama.

B. M.: Da. Să-l văd eu pe H. acuma...

P. E.: A dat la televizor știri cu T. și ...

B. M.: Da, păi ce treabă avea T. cu toată joaca asta? Eu nu l-am cunoscut pe T. și tu știi bine.

P. E.: Da.

B. M.: Nu-i nici o chestie. Problema este că ei fac presiuni și i-au reținut pe ăștia care nu au treabă cu nimic, bă.

P. E.: Asta e. Și ce fac cu declarațiile unor inculpați, unor...

B. M.: Nu contează. Hai să vedem.

P. E.: Adică ăsta care are 19 ani s-a dus și a mâncat c...t, are mai multă credibilitate? (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 36-38).

Întrucât activitatea membrilor grupului infracțional a fost întreruptă de notarul public, care a sesizat organelor de poliție existența documentelor falsificate, nu s-a reușit preluarea, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra imobilului din G., ., astfel că, în acest caz, nu s-a înregistrat vreo pagubă.

Pentru a reține această situație de fapt, Curtea a coroborat declarațiile inculpaților L. A. și B. S., care au recunoscut săvârșirea faptelor atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată (uzând de procedura abreviată prevăzută de dispozițiile art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior), B. S. inclusiv în declarația luată la data de 22.05.2013 (fila 1385 volum IV dosar nr._ Curtea de Apel Iași), cu probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel cum au fost analizate în prezenta hotărâre, și cum sunt enumerate în opisul aflat la volumul IX dosar de urmărire penală, precum și cu aspectele reliefate de procesele-verbale de redare aflate la volumul XVI dosar de urmărire penală.

Activitatea infracțională derulată în raport de imobilul situat în municipiul G., .. 180, județul G.

Inculpatul L. Ș., zis „B.”, a desfășurat, în intervalul cuprins între anii 2000 și 2004, activități legate de traficul de ființe umane, în urma cărora a obținut profituri materiale de aproximativ 1.070.000 euro, astfel cum s-a reținut atât de organele de urmărire penală, în rechizitoriul cu numărul 41/D/P/2005 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, cât și prin sentința penală nr. 214 pronunțată de Tribunalul G., la data de 20.04.2007, în dosarul penal nr._ (fostul dosar nr. 16/P/2005), definitivă la data de 23.06.2008, urmare a respingerii recursului, prin decizia penală nr. 2255/23.06.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală.

Anterior înființării Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (noiembrie 2004) faptele au făcut obiectul dosarului numărul 46/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul G..

O mare parte din sumele obținute de inculpatul L. Ș. din activitățile, ilegale, legate de traficul de ființe umane a fost utilizată de acesta în vederea achiziționării de imobile, autovehicule și bijuterii.

În vederea ascunderii sumelor de bani provenite din comiterea acestui gen de infracțiuni, inculpatul L. Ș., zis „B.”, a rugat mai multe persoane să achiziționeze, pe numele lor, mai multe imobile, pe care apoi să le revândă către membri de încredere ai familiei sale.

Printre aceste persoane se numără și martorul V. C. – finul de cununie al surorii inculpatului L. Ș. (numita L. G. V., zisă G. Carpazan) – martorul cumpărând, în numele său, mai multe imobile la rugămintea membrilor grupului infracțional condus de inculpatul susmenționat.

Printre aceste imobile, se numără și imobilul situat în municipiul G., .. 180, județul G.. Astfel, acționând în scopul ascunderii bunurilor achiziționate din sumele obținute din comiterea de infracțiuni, în cursul anului 2003, inculpatul L. Ș., zis „B.”, l-a contactat pe martorul V. C., solicitându-i să achiziționeze, pe numele său, imobilul situat în municipiul G., .. 180, județul G., motivându-i, cu această ocazie, că deținea prea multe imobile pe numele său și că astfel „bătea la ochi” (volumul XI dosar de urmărire penală, declarație martor V. C., filele nr. 132-160).

La rugămintea inculpatului L. Ș. și având în vedere relațiile apropiate în care se afla cu membrii familiei acestuia, martorul V. C. a acceptat propunerea inculpatului, astfel că, la data de 20.05.2003, a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare, autentificat sub numărul 2019/20.05.2003 de Biroul Notarilor Publici Asociați „C. L. B. și Z. I.”, în baza căruia martorul V. C. a devenit proprietarul imobilului din municipiul G., .. 180, județul G. (istoricul imobilului a fost comunicat de OC.P.I. G., cu adresa nr. 761/29.11.2011 – filele 57 – 61 volum XI dosar de urmărire penală).

Sumele necesare pentru achitarea taxelor notariale i-au fost date martorului V. C. de inculpatul L. Ș., care i-a spus martorului că, în scurt timp, urma să fie încheiat un nou act de vânzare cumpărare, prin care martorul să transfere dreptul de proprietate asupra imobilului către o altă persoană, considerată sigură, de către membrii grupului infracțional ce derulau activități legate de traficul de ființe umane.

La scurt timp, respectiv la data de 05.11.2003, conform indicațiilor date de inculpatul L. Ș., martorul V. C. a înstrăinat imobilul din municipiul G., .. 180, județul G., către numitul L. G. N., zis „G. C.”, fratele inculpatului L. Ș., în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 5978/05.11.2003 de Biroul Notarilor Publici Asociați „C. L. B. și Z. I.” (filele 41-42 volum XI dosar de urmărire penală).

Pe terenul situat în municipiul G., .. 180, județul G., este amplasată o hală, în care, în intervalul 2000-2004, a funcționat o societate comercială, ce avea ca obiect importul și exportul de măsline, controlată de membrii grupului infracțional condus de inculpatul L. Ș..

Având în vedere cercetările ce se efectuau în cauza cu numărul 46/P/2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul G. față de membrii grupului infracțional condus de inculpatul L. Ș., cât și faptul că, la data de 22.07.2004, organele de urmărire penală, prin Ordonanță, au dispus indisponibilizarea imobilului, în vederea aplicării măsurii de siguranță a confiscării speciale, inculpatul L. Ș. a intenționat să sustragă imobilul din G., .. 180 de la aplicarea măsurilor asiguratorii, mai ales că acesta figura ca fiind proprietatea fratelui său, numitul L. G. N..

Acționând în acest scop, inculpatul L. Ș. a decis să treacă imobilul susmenționat în proprietatea părții vătămate M. M., mama concubinei sale de la acea dată, O. Loreana (volumul XI dosar de urmărire penală, declarație partea vătămată M. M. – filele 71-75 și martor O. Loreana, filele nr. 76-79).

Conform indicațiilor date de inculpatul L. Ș., la data de 16.12.2004, partea vătămată M. M. a cumpărat, contra sumei de 10.000 lei, menționată în actul autentic, de la numitul L. G. N. terenul, în suprafață de 61,31 m², situat în G., .. 180, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 535/16.12.2004 de Biroul Notarului Public „A. P.” (filele 6-8 volum XI dosar de urmărire penală).

După emiterea rechizitoriului cu numărul 41/D/P/2005 de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală relațiile dintre inculpatul L. Ș. și martora O. Loreana, concubina acestuia din acea perioadă și fiica părții vătămate M. M., s-au depreciat.

Urmărind reintrarea imobilului din municipiul G., .. 180 în patrimoniul familiei sale, inculpatul L. Ș. a apelat la inculpatul B. M. solicitându-i, ca pentru o sumă importantă de bani, să facă demersurile pe care acesta le considera necesare în acest sens.

În ceea ce îi privește pe cei doi inculpați, se impune a fi menționat că au colaborat în același scop, inclusiv cu inculpații M. S. L. și M. C. în vederea păstrării în proprietatea membrilor familiei inculpatului L. Ș. și a imobilului din municipiul G., . ., . (faptele descrise la punctul V al prezentei hotărâri).

Inculpatul B. M. a gândit „soluționarea acestei probleme” prin redactarea, în fals, a unui antecontract de vânzare cumpărare (filele 4-5 volum XI dosar de urmărire penală), din cuprinsul căruia ar fi rezultat, în mod nereal, faptul că, la data de 10.03.2005, partea vătămată M. M. ar fi promis făptuitorului C. C. (văr primar cu inculpatul L. Ș., mamele acestora fiind surori) vânzarea imobilului situat în municipiul G., .. 180, județul G. contra sumei de_ ROL (30.000 RON), sumă pe care cea dintâi ar fi încasat-o integral la data la care se pretindea că s-ar fi încheiat antecontractul, document fals pe care ulterior urma să-l folosească în fața Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare.

În același antecontract, trebuia menționat faptul că actul autentic de vânzare cumpărare urma să fie încheiat ulterior, precum și faptul că în cazul nerespectării, de către una dintre părți, a obligațiilor contractuale competența de a soluționa litigiul ar fi revenit Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., litigiul urmând a fi soluționat de un arbitru unic. Aceste clauze erau necesare pentru a se putea urma procedura în fața Curții de Arbitraj, în fața căreia reclamantul își desemna arbitrul, mai ales că acesta era o persoană controlată de membrii grupului infracțional.

Este de menționat faptul că din grupul infracțional, al cărui lider era inculpatul B. M., făcea parte și inculpata L. A., care deținea și calitatea de arbitru în cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., precum și inculpata B. M. C., avocat în cadrul Baroului G., concubina, din acea perioadă, a inculpatului B. M. și colaboratoare apropiată a acestuia, în plan profesional.

Având în vedere această situație și acționând în vederea păstrării în proprietatea și folosul inculpatului L. Ș., zis B.”, a bunurilor dobândite de acesta ca urmare a comiterii infracțiunilor ce intră în sfera traficului de ființe umane, inculpatul B. M. s-a preocupat de redactarea, la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”, a antecontractului pretins încheiat la data de 10.03.2005, în care a inserat aspectele menționate mai sus (filele 4-5 volum XI dosar de urmărire penală).

La data 20.07.2006, a fost depusă la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G. o cerere prin care se solicita pronunțarea unei hotărâri care să constate dreptul de proprietate al făptuitorului C. C. asupra imobilului situat în G., .. 180 (volumul XI dosar de urmărire penală, anexa V, dosar Curtea de Arbitraj d.p.l. C.C.I.A. G., filele 1-13).

Conform modului de acțiune gândit de inculpatul B. M., a fost desemnată, prin cerere, drept arbitru unic, inculpata L. A., fiind depus cu această ocazie, în original, antecontractul de vânzare cumpărare, pretins a fi încheiat la data de 10.03.2005, între partea vătămată M. M. și făptuitorul C. C..

P. actul anterior menționat se promitea vânzarea-cumpărarea imobilului situat în municipiul G., .. 180, contra sumei de_ ROL (30.000 RON), menționându-se că prețul ar fi fost achitat integral de către cumpărător și că, în formă autentică, contractul va fi semnat de părți la data de 20.09.2005.

Cererea formulată, înregistrată sub numărul 642/20.07.2006, a fost semnată de primire de martorul L. N., președintele Camerei de Comerț și Industrie G., acesta stabilind primul termen de judecată la data de 01.08.2006.

La data de 21.07.2006, inculpata L. A. a fost de acord să arbitreze cauza, depunând în acest sens angajamentul specific.

Pentru beneficiarul-cumpărător C. C. a depus împuternicire avocațială, în fața Curții de Arbitraj, inculpata B. M., concubina, din acea perioadă, a inculpatului B. M. și membră a grupului infracțional condus de acesta, pentru partea vătămată M. M., promitentă-vânzătoare, nefiind depusă vreo împuternicire avocațială.

S-a menționat însă, pe cererea introductivă, faptul că (pentru M. M.) acțiunea și termenul în cunoștință de 01.08.2006 ar fi fost primite de numitul M. M., la data de 01.08.2006, fără însă a fi precizată calitatea acestei persoane.

Având în vedere înțelegerea existentă în cadrul grupului infracțional nu s-au emis citații nici către făptuitorul C. C. și nici către partea vătămată M. M., inculpata L. A. prevalându-se, la judecarea cererii, de faptul că părțile ar fi avut termenul de judecată în cunoștință, întrucât acesta le-ar fi fost comunicat prin intermediul inculpatei B. M. și respectiv numitului M. M..

Delegația avocațială a inculpatei B. M. nu a fost semnată de făptuitorul C. C..

În aceste condiții, respectiv controlarea de către membrii grupului infracțional condus de inculpatul B. M. a tuturor factorilor care erau necesari pentru a influența pronunțarea hotărârii arbitrale, respectiv - necunoașterea existenței acțiunii pe rolul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G. de către partea vătămată M. M.; un membru al grupului infracțional (inculpata B. M.) care să acorde asistență juridică formal pentru făptuitorul C. C., dar care în realitate reprezenta interesele membrilor grupului infracțional; un arbitru unic (inculpata L. A.), membru al grupului infracțional, care acționa în conformitate cu interesele acestuia -, erau create toate premisele favorabile pronunțării unei hotărâri arbitrale care să fie în acord cu scopul grupului infracțional din care aceștia făceau parte.

Practic, prin intermediul membrilor grupului infracțional, al cărui lider era, inculpatul B. M. dorea să controleze, integral, modul de pronunțare a hotărârii arbitrale.

La dosarul Curții de Arbitraj nu există nicio dovadă din care să rezulte că numita M. M. avea cunoștință de existența cauzei pe rol și nici vreo dovadă a faptului că acesteia i-ar fi fost comunicată hotărârea arbitrală din data de 01.08.2006 (volumul XI dosar de urmărire penală, declarație M. M., filele nr. 70-75).

La data de 01.08.2006, inculpata L. A., în calitate de arbitru unic, acționând în vederea realizării scopului grupului infracțional din care făcea parte, a procedat la judecarea cauzei, sens în care a admis cererea formulată de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare și a pronunțat hotărârea nr. 75/2006, în dosarul nr. 75/2006, prin care a admis acțiunea arbitrală formulată de făptuitorul C. C. și a constatat perfectată vânzarea cumpărarea încheiată între acesta și partea vătămată M. M., privind imobilul situat în municipiul G., .. 180, contra sumei de 30.000 RON.

Deși avea această obligație, inculpata L. A. nu a consemnat hotărârea pronunțată (minuta) în cadrul dosarului și nici nu a motivat ea însăși hotărârea pronunțată.

Conform modului de acțiune stabilit în cadrul grupului infracțional organizat și a înțelegerii existente între membrii acestuia, inculpata L. A. a discutat cu inculpatul B. M., fiind de acord ca hotărârea arbitrală, in extenso, să fie redactată și imprimată la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”.

A doua zi, respectiv în data de 02.08.2006, inculpatul B. M. a contactat-o pe inculpata L. A., căreia i-a înmânat mai multe exemplare ale hotărârii arbitrale nr. 75/2006 care fuseseră redactate și imprimate, în format de hârtie, la cabinetul acestuia, pe care inculpata L. A. doar le-a semnat la rubrica „arbitru unic”, făcând și demersurile necesare pentru ștampilarea acesteia (volumul XX dosar de urmărire penală, declarație inculpat L. A., filele nr. 440-445).

În conținutul hotărârii s-a consemnat, în mod nereal, faptul că procedura de citare ar fi fost îndeplinită, nefiind menționate vreun fel de apărări ale părții vătămate M. M. în fața Curții de Arbitraj.

Cu toate că nu avea calitatea de reprezentant al vreuneia din părți, inculpatul B. M. a ridicat un exemplar al hotărârii arbitrale nr. 75/2006 punând mențiunea „Am primit un exemplar 02.08.2006” și semnând, personal, pe exemplarul de hotărâre rămas la dosarul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G..

În dosarul nr. 75/2006 al Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., a fost emisă de către inculpata L. A. o adresă către făptuitorul C. C. prin care se adeverea faptul că hotărârea arbitrală nr. 75/01.08.2006 era irevocabilă, prin neexercitarea, de către partea vătămată M. M. căreia i-ar fi fost comunicată hotărârea, a acțiunii în anulare.

La dosarul Curții de Arbitraj nu există nicio dovadă că hotărârea arbitrală nr. 75/01.08.2006 ar fi fost comunicată părții vătămate M. M., ori că aceasta ar fi avut cunoștință de conținutul hotărârii (volumul XI dosar de urmărire penală, declarație martor M. M., filele nr. 70-75).

Întrucât instanțele de judecată făceau verificări suplimentare în cazul investirii cu formulă executorie a hotărârilor arbitrale, inculpatul B. M. s-a decis să obțină o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract de vânzare cumpărare între partea vătămată M. M. și făptuitorul C. C. prin utilizarea, însă, a aceluiași antecontract de vânzare cumpărare falsificat, pretins încheiat la data de 10.03.2005.

Acțiunea formulată, în numele făptuitorului C. C., a fost introdusă la data de 12.01.2007, fiind constituit dosarul nr._ Judecătoria G. (fila 13 volum XI dosar de urmărire penală). C. C. a fost, inițial, asistat de inculpatul B. M., care a fost substituit, la primul termen de judecată din data de 28.02.2007, de avocat Berghiș B. V. (fila 16 volum XI dosar de urmărire penală), iar, la termenele de judecată din data de 09.05.2007 și 30.05.2007, de inculpata B. M., cu delegație de substituire (filele 27 și 30 volum XI dosar de urmărire penală).

În mod voit eronat, a fost trecut, în acțiunea de chemare în judecată, faptul că partea vătămată M. M. ar fi locuit în G., ., nr. 3, ., în condițiile în care aceasta locuia în G., ., .>

În acest mod, se urmărea ca partea vătămată M. M. să nu aibă cunoștință despre existența, pe rolul instanței de judecată ,a litigiului cu făptuitorul C. C., litigiu asupra imobilului situat în municipiul G., .. 180 și realizarea procedurii de citare doar „prin afișare”.
Partea vătămată a fost citată însă la adresa din municipiul G., ., ., județul G., cu începere de la termenul de judecată din 25.04.2007, urmare a diligenței instanței de judecată, care a constatat că adresa în discuție era trecută în antecontractul de vânzare cumpărare, pretins încheiat la data de 10.03.2005 între numita M. M. și C. C. (fila 24 volum XI dosar de urmărire penală).
Pentru a se obține pronunțarea unei hotărâri favorabile membrilor grupului infracțional, s-a utilizat antecontractul de vânzare cumpărare, pretins încheiat la data de 10.03.2005 între numita M. M. și C. C., prin care se promitea vânzarea-cumpărarea imobilului situat în municipiul G., .. 180, contra sumei de_ ROL (30.000 RON), menționându-se că prețul ar fi fost achitat integral de către cumpărător.
Acest document a fost depus la dosarul cauzei la data de 04.04.2007 de către inculpatul B. M. și semnat „conform cu originalul” de acest inculpat, în calitatea sa de apărător ales al făptuitorului C. C..
La același termen de judecată a fost încuviințată, la cererea inculpatului B. M., administrarea, în favoarea dovedirii cererii formulată de făptuitorul C. C., a probei cu înscrisuri, respectiv un extras de carte funciară și a probei testimoniale, cu un martor. Întrucât nu a fost menționat numele martorului, s-a pus în vedere inculpatului B. M. ca, în termen de 5 zile, să indice numele și adresa martorului (fila 20 volum XI dosar de urmărire penală).
Inculpatul B. M. a luat legătura cu membrii familiei inculpatului L. Ș., cărora le-a cerut să găsească o persoană care să fie de acord să participe în proces, în calitate de martor, și care să susțină aspectele nereale conținute în antecontractul de vânzare cumpărare, întocmit în fals.
La termenul de judecată din data de 25.04.2007, în fața instanței de judecată, s-a prezentat inculpatul A. Nicușor, în calitate de martor propus de făptuitorul C. C., prin intermediul inculpatului B. M., în calitate de avocat ales, însă nu s-a procedat la audierea acestuia, nefiind îndeplinită procedura de citare cu partea vătămată M. M. (fila 24 volum XI dosar de urmărire penală).
Cu toate că procedura de citare cu partea vătămată M. M. a fost realizată „prin afișare”, inclusiv la domiciliu real al părții vătămate, la termenul de judecată din data de 30.05.2007, s-a procedat la audierea, în calitate de martor, a inculpatului A. Nicușor, în cauza cu numărul_ a Judecătoriei G. (fila 21 volum XI dosar de urmărire penală).
Cu această ocazie, inculpatul A. Nicușor a declarat, în mod mincinos, faptul că este prieten cu făptuitorul C. C. și că acesta ar fi vrut să încheie un contract de vânzare cumpărare pentru imobilul situat în municipiul G., .. 180, sens în care a fost încheiat un antecontract, ocazie cu care făptuitorul ar fi plătit și suma de_ ROL (30.000 RON). A mai arătat martorul, în mod mincinos, că, ulterior, făptuitorul C. C. ar fi căutat-o, în mod repetat, pe partea vătămată M. M., însă aceasta nu s-a prezentat în fața notarului.
La audierea martorului a participat, în calitate de apărător al făptuitorului C. C., inculpata B. M., în substituirea inculpatului B. M. (anexa V, volumul XI dosar de urmărire penală, dosare nr._ ;_ ; _ ;_ ).
Fiind audiat de procuror, la data de 29.11.2011, cu ocazia punerii sale sub învinuire, inculpatul A. Nicușor a declarat că a început să lucreze ca șofer pentru inculpații M. C. și M. S. L., de la începutul anului 2007 (filele 293-303 volum XIX dosar de urmărire penală).
În cursul lunii mai 2007, a fost abordat de inculpata M. C., care i-a cerut să meargă la Judecătoria G., unde trebuia să declare, în mod mincinos, că făptuitorul C. C. ar fi plătit o sumă de bani unei femei, pentru achiziționarea unui teren situat pe . municipiul G..
În cursul lunii mai 2007, inculpatul A. Nicușor a fost condus la Judecătoria G. de numita M. C.. Pe holul instanței, s-a întâlnit cu numitul C. C. și cu inculpatul B. M..
Inculpatul B. M., făptuitorul C. C. și inculpata M. C. s-au strâns în jurul inculpatului A. Nicușor, explicându-i ce trebuia să declare în fața instanței de judecată. Cu această ocazie, inculpatul B. M. i-a explicat că urmau să fie chemați pe rând de instanța de judecată.
Fiind audiat de către instanța de judecată, inculpatul A. Nicușor a făcut declarația mincinoasă, astfel cum i s-a cerut de către cei doi inculpați și făptuitorul menționați mai sus (volumul XI dosar de urmărire penală, fila 21).
A. Nicușor a mai arătat că nu a fost de față la încheierea vreunui antecontract de vânzare-cumpărare pentru hala situată pe .. 180, și nici nu ar fi fost de față când C. C. i-ar fi dat bani lui M. M..
Cu toate că partea vătămată M. M. nu a fost prezentă la vreun termen de judecată în cauza cu numărul_, instanța de judecată a trecut la judecarea cauzei sens în care prin sentința civilă numărul 6963 pronunțată de Judecătoria G. la data de 26.09.2007 (filele 36-37 volum XI dosar de urmărire penală) a fost admisă acțiunea civilă, având ca obiect acțiune în constatare, formulată de făptuitorul C. C. în contradictoriu cu partea vătămată M. M., și a fost constatată perfectată vânzarea cumpărarea imobilului situat în G., .. 180 format din teren în suprafață totală de 61,33 m² (suprafața real măsurată fiind de 62,16 m²) și construcției edificată pe acesta în suprafață de 61,33 m² (suprafața real măsurată fiind de 62,16 m²), imobil cu numărul cadastral provizoriu 7030, astfel cum este înscris în Cartea Funciară nr. 17.185, vânzare care ar fi intervenit între M. M. și C. C..
P. decizia civilă numărul 434/12.06.2008, pronunțată de Tribunalul G., în dosarul cu numărul_, s-a dispus respingerea, ca tardiv introdus, a recursului declarat de partea vătămată M. M. împotriva sentinței civile nr. 6963 pronunțată de Judecătoria G. la data 26.09.2007.
La judecarea recursului, făptuitorul C. C. a fost asistat de inculpatul B. M., în calitate de apărător ales, care a fost substituit de avocat M. B. S. (colaborator apropiat).
La data de 06.11.2007, făptuitorul C. C. a formulat o cerere de eliberare a sentinței civile nr. 6963 pronunțată de Judecătoria G. la data 26.09.2007 în dosarul nr._, cererea fiind scrisă de inculpata B. M..
La data de 05.02.2008, inculpatul B. M. a formulat o cerere prin care a solicitat instanței eliberarea unei copii după documentația cadastrală aflată la dosarul cauzei, cerere ce a fost aprobată de judecătorul de serviciu, precum și o cerere de studiu a dosarului.
Având în vedere că instanța de judecată a pronunțat o hotărâre judecătorească favorabilă membrilor grupului infracțional, în baza documentelor false puse la dispoziție de aceștia, se putea proceda la „ștergerea urmelor” în sensul înstrăinării imobilului, în mod repetat, către diferite persoane de încredere, în scopul păstrării acestuia în sfera de posesie a membrilor familiei inculpatului L. Ș., zis „B.”.
Astfel acționând conform indicațiilor inculpatului L. Ș., la data de 17.12.2007, făptuitorul C. C., vărul primar al inculpatului, a vândut, contra sumei de 36.000 lei, imobilul din G., .. 180, martorului C. R. S., în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 11.753/17.12.2007 de Biroul Notarial „C. și Asociații” (filele 43-44 volum XI dosar de urmărire penală).
Ulterior, la data de 15.02.2008, a fost încheiat contractul autentificat sub numărul 1.301 de Biroul Notarial „C. și Asociații” (filele 45-48 volum XI dosar de urmărire penală), prin care martorul C. R. S. vindea imobilul din municipiul G., .. 180, județul G. către făptuitorul B. L., prieten din copilărie și coleg de școală generală al inculpatului L. Ș. pentru suma de 63.000 lei (volumul XI dosar de urmărire penală, declarație martor C. R. S., filele nr. 81-91).
În fine, la data de 01.02.2011, a fost încheiat contractul autentificat sub numărul 194 de Biroul Notarului Public G. M. B. (filele 45-48 volum XI dosar de urmărire penală), prin care B. L. vindea imobilul către M. V., concubina inculpatului L. Ș., la prețul de 36.933 lei.
Fiind audiat, la data de 06.12.2011, în prezența avocatului ales C. R., făptuitorul C. C. (filele 125 și 130-131 volum XI dosar de urmărire penală) a declarat, în mod mincinos, că, la rugămintea inculpatului L. Ș., i-ar fi împrumutat părții vătămate M. M. o sumă de bani și că pentru a i se garanta restituirea sumei de bani aceasta ar fi încheiat un antecontract de vânzare cumpărare a imobilului situat în G., .. 180.
Făptuitorul a arătat și că ar fi cunoscut-o pe partea vătămată M. M. în cursul anului 2006. Or, în atare condiții este imposibil ca făptuitorul să fi încheiat antecontractul de vânzare cumpărare cu partea vătămată M. M. în cursul anului 2005.
La data de 06.12.2011, martorul C. R. S. (filele 81-91 volum XI dosar de urmărire penală) – aflat în Italia – a expediat, prin fax, către S. T. G. din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism o declarație prin care arată că a fost contactat de inculpata M. C. – cumnata inculpatului L. Ș. – care i-a cerut să treacă pe numele său imobilul din G., .. 180.
La data de 20.12.2011, martorul C. R. S. a expediat, prin fax, o nouă declarație în care a precizat că inculpata M. C., soția inculpatului M. S. L., zis „L. Carpazan”, l-a contactat, în cursul anului 2007, solicitându-i să fie de acord să treacă pe numele său un imobil, respectiv imobilul situat în G., .. 180.
Prețul menționat în acte a fost fictiv, nefiind predată vreo sumă de bani, nici la cumpărare (de la C. C.) și nici la vânzarea către B. L., toate taxele notariale fiind plătite de către inculpata M. C..
La data de 06.12.2011, a fost audiat, în cauză, martorul C. V. (fila 90 volum XI dosar de urmărire penală) – tatăl martorului C. R. S. – care a precizat că fiul său nu avea posibilitatea materială să achiziționeze imobilul din G., .. 180, întrucât, în cursul anului 2007, acesta lucra, în calitate de agent de pază, cu un salariu fix de 600 lei/lună.
La data de 12.11.2011, făptuitorul B. L., asistat de avocatul ales C. R., a refuzat să dea declarații în cauză (fila 161 volum XI dosar de urmărire penală).
Fiind audiată, la data de 27.01.2012, M. V. (filele 350 – 355 volum XIX dosar de urmărire penală) a precizat că a închiriat respectivul imobil, din luna octombrie 2011, către . G., în baza contractului de închiriere înregistrat la Administrația Finanțelor Publice G., sub numărul 81.146/10.10.2011 (fila 111 volum XI dosar de urmărire penală).
A fost audiat în cauză, în calitate de martor, R. L. (filele 108-110 volum XI dosar de urmărire penală), administratorul . G., care a precizat că, pentru a închiria spațiul, a apelat postul telefonic cu numărul_, la care i-a răspuns „C.”, respectiv inculpata M. C., cumnata inculpatului L. Ș..
Cu aceasta a stabilit cuantumul chiriei la suma de 300 lei, la data de 10.10.2011 fiind perfectat contractul de închiriere. Martorul a recunoscut-o din planșa fotografică pe inculpata M. C..
La încheierea contractului a participat efectiv, din partea . G., martorul D. F. (filele 105-107 volum XI dosar de urmărire penală), care i-a înmânat ștampila unității numitei M. V., care i-a restituit-o, după întocmirea contractului de închiriere.
Martora B. A. (filele 102-104 volum XI dosar de urmărire penală), angajată în calitate de agent de vânzări la ., a precizat că martorul R. L. i-a spus că, în jurul datei de 15, a fiecărei luni, trebuia să achite chiria spațiului comercial situat în G., .. 180 unei persoane de sex femeiesc pe nume „C.”. Conform indicațiilor, în fiecare lună, aceasta achita suma de 300 lei inculpatei M. C., pe care a recunoscut-o din planșa fotografică prezentată.
În cauză a fost audiat, în calitate de martor, S. M. (filele 108-110 volum XI dosar de urmărire penală), care a precizat că, în anul 2009, a găsit un anunț privind închirierea unui spațiu comercial în G., .. 180, motiv pentru care a apelat postul telefonic menționat în anunț. La apelul telefonic a răspuns „L.”, respectiv inculpatul M. S. L., zis „L. Carpazan”, soțul inculpatei M. C..
Martorul s-a întâlnit cu inculpata cu care a încheiat contractul de închiriere, plătindu-i acesteia chiria la începutul fiecărei luni.
La data de 31.01.2011, a fost audiat în cauză, în calitate de martor, C. R., avocatul făptuitorilor B. L. și C. C., care a precizat că i-a asistat pe cei doi, în calitate de apărător ales, la rugămintea inculpatului B. M., care i-a prezentat pe aceștia.
Cu ocazia unei întâlniri, avocatul B. M. i-a spus martorului C. R. că le recomandase celor doi (făptuitorilor C. C. și B. L.) să nu declare nimic cu ocazia audierilor ce urmau să fie efectuate la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S. T. G. (volumul XI dosar de urmărire penală, declarație martor C. R., filele 112-115).
După audieri, realizând faptul că dosarul avea legătură directă cu inculpatul B. M., martorul C. R. l-a contactat pe acesta telefonic, reproșându-i faptul că nu fusese pus în temă cu privire la acest aspect.
Inculpatul B. M. a recunoscut că este un dosar care îl privește, interesându-se totodată de atitudinea adoptată, cu ocazia audierilor, de făptuitorii B. L. și C. C..
Convorbirile telefonice dintre martorul C. R. și inculpatul B. M. sunt confirmate de listingul convorbirilor telefonice, atașat la dosarul cauzei (filele 116-117 volum XI dosar de urmărire penală), din care rezultă că au purtat discuții telefonice în zilele audierii numiților B. L. și C. C., atât anterior, cât și ulterior, efectuării actelor procedurale.
Astfel, cu titlu exemplificativ, se impune a se menționa că, în perioada 03.12._11, între inculpatul B. M. și martorul C. R. s-au purtat 12 convorbiri telefonice. În ziua de 06.12.2011, dată la care a fost audiat făptuitorul C. C., între inculpatul B. M. și martorul C. R., s-au purtat 5 (cinci) convorbiri telefonice.
Partea vătămată M. M. nu și-a recunoscut semnătura de pe antecontractul de vânzare cumpărare, depus la instanțe de judecată și la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., aflând că nu mai este proprietara imobilului la începutul anului 2008. Aceasta a declarat că nu îl cunoaște și nu l-a văzut vreodată pe numitul C. C..
În data de 16.03.2012, când a fost declanșată activitatea de punere sub învinuire a participanților la comiterea faptelor ce face obiectul prezentei cauze, în timp ce inculpații L. Ș. zis „B.”, M. S. L. zis „L. Carpazan” și M. C. erau audiați la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G., fără a avea posibilitatea de a lua legătura cu membrii familiei, la ora 22:19:42, inculpatul B. M. a fost contactat de o persoană de sex femeiesc, identificată în persoana numitei Ș. G., zisă „G. Carpazan”, membră a familiei celor trei, care s-a interesat de situația juridică a acestora.
Inculpatul B. M. i-a comunicat interlocutoarei faptul că inculpații L. Ș. zis „B.”, M. S. L. zis „L. Carpazan” și M. C. erau cercetați în legătură cu imobilele situate în municipiul G., . ., .>județ G., imobil scos de sub sechestru în mod fraudulos, prin utilizarea unei hotărâri judecătorești falsificate și vândut ulterior părții vătămate S. I. și respectiv în municipiul G., .. 180, județul G..
Cu aceeași ocazie, inculpatul B. M. s-a arătat interesat și de situația făptuitorului C. C., față de care se efectuau cercetări în raportat la imobilul din G., .. 180, precum și de inculpatul A. Nicușor (fost șofer al inculpatului M. S. L.), cercetat și ulterior trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Aceste aspecte relevă, încă odată, faptul că inculpatul B. M. cunoștea, în mod precis, participația fiecărui membru al grupului infracțional la comiterea faptelor reținute în sarcină, mai ales că inculpatul, de fiecare dată când a avut posibilitatea, i-a sfătuit pe membrii grupului infracțional să nu facă niciun fel de declarații în fața organelor de urmărire penală.
În acest sens, următorul fragment al convorbirii, prezintă relevanță pentru cauză:
Ș. G.: Alo, bună M., G..
B. M.: Da G..
Ș. G.: Ia spune. Care e treaba?
B. M.: Păi nu știu nimic eu încă, că sunt mulți încă acolo.
Ș. G.: Da, dar unde sunt ei? La județ?
B. M.: Nu știu nimic. Sunt la D.I.I.C.O.T. acolo pe B..
Ș. G.: Păi și ce face cu ei M., că eu nu știu nimic?
B. M.: Păi, da cine știe. Ce eu am fost acolo? Pot eu să intru să întreb ceva? Când eu am secretara, mi-a reținut secretara, mi-a reținut pe M., adică...l-a reținut și pe băiatul meu, consilierul meu,...
Ș. G.: Dar care e statul, învinuit...?
B. M.: Nu-i nimic, învinuit, învinuită ar fi. Învinuită că p..a a făcut, că n-a făcut nimic fata. Bă, nimic n-a făcut. Da Bidigă? Ce știi de el?
Ș. G.: Păi nici el nu este.
B. M.: S-a dus să se predea?
Ș. G.: Păi da.
B. M.: S-a dus acolo.
Ș. G.: Da.
B. M.: Deci nu-mi vine să cred. Nu-mi vine să cred. Pune și tu un avocat. Trimite un avocat. Nu știu pe cine să trimiți. Trimite un avocat. Nu pot să sun eu după un avocat.
Ș. G.: Da, N. V.?
B. M.: Cine?
Ș. G.: N. V..
B. M.: Nu știu cine e ăsta. Trimite un avocat acolo.
Ș. G.: Și L. e tot învinuit?
B. M.: Cine? Da mă, toți sunt învinuiți. De aiurea sunt învinuiți. Pe nimic sunt învinuiți. Cu sechestru că l-au indus în eroare pe S. ăla.
Ș. G.: Deci sunt învinuiți toți.
B. M.: Da. Inclusiv eu. Și cu C. 180. Ce p…a mea e C. 180, că habar nu am fraților? Da ia vezi pe C., l-au luat și pe el?
Ș. G.: Nu.
B. M.: Nu l-au luat, nu?
Ș. G.: Nu.
B. M.: Dar martorul ăla? Șoferul ăla spune că eu l-am instigat să dea declarații mincinoase.
Ș. G.: Da trebuie să-l ia și pe C.?
B. M.: Nu, dacă nu l-a luat n-o să-l mai ia. Da sună după un avocat G. și trimite-le un avocat. Trimite un avocat și vorbim mai încolo. Că nu mă culc. Vorbim mai încolo. Mă suni. Pa! (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 39-40).
În dimineața zilei de 17.03.2012, la ora 03:19:17, inculpatul B. M. a fost contactat de numita Ș. G., care s-a interesat, din nou, de situația juridică a inculpaților L. Ș., zis „B.”, M. S. L. zis „L. Carpazan” și M. C..
Urmărind ca inculpații anterior menționați să nu facă referire la contribuția sa la comiterea faptelor, în cadrul grupului infracțional, inculpatul B. M. a sfătuit-o pe interlocutoare să angajeze pentru cei trei inculpați apărători aleși, indicându-i anumiți avocați, considerați convenabili.
Din conținutul convorbirii rezultă faptul că inculpatul B. M. cunoștea exact situația juridică a fiecărui inculpat, precum și numele avocaților care le asigura asistență juridică acestora. În acest sens, este relevant următorul fragment al convorbirii:
Ș. G.: Ia zi, M.!
B. M.: Păi ce! L-a reținut pe Bidigă și pe L. și nu știu cu C. ce este.
Ș. G.: Deci, i-au reținut pe ei, nu?
B. M.: Da. C. a ieșit?
Ș. G.: Nu.
B. M.: Înseamnă că a reținut-o și pe ea.
Ș. G.: Aha.
B. M.: Vorbește mâine și caută-i avocat! Și...
Ș. G.: Pe cine să pun? Pe cine să pun?
B. M.: Caută-l pe D.! Pe C.. Pe...pe...D.. Sau pe C.. Caută avocat bun! H. e la Iași. Are gura umflată.
Ș. G.: Aha.
B. M.: Caută-i un avocat bun!
Ș. G.: Deci nu le mai dă drumul la ăștia.
B. M.: Ei nu le dă drumul! N-are de ce să nu le dea drumul. Da’ găsește un avocat bun!
Ș. G.: Cine mai... Spune...
B. M.: Păi cine? P. este deja luat. H. are probleme. H. are probleme, nu poate să vorbească. Pe B. caută-l!
Ș. G.: Da.
B. M.: Ia-l pe B., da’ sună-l dimineață la opt!
Ș. G.: Da.
B. M.: Da? Sau dacă nu, C. S..
Ș. G.: Cum? C.?
B. M.: C. S., F. S., unul din ăștia.
Ș. G.: Da.
B. M.: Da? Ia și dă-le avocat!
Ș. G.: Și cât îmi ia ăștia? Că nici bani n-am.
B. M.: Habar n-am. Vorbește cu ei și...vezi după aia! Vorbește cu C. S. sau F. S.! Nu sunt scumpi ăștia. Hai! Ne-auzim dimineață la opt!
Ș. G.: Da.
B. M.: Hai! (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 42).
După arestarea sa preventivă, inculpatul B. M. a continuat să îl contacteze pe inculpatul L. Ș., aflat în arestul I.P.J. G., și să se intereseze de declarațiile pe care acesta le-a făcut în fața organelor de urmărire penală, precum și despre conținutul declarațiilor date de ceilalți membri ai grupului infracțional, membri ai familiei inculpatului L. Ș..
Astfel, inculpatul B. M. i-a remis inculpatului L. Ș. printr-un procedeu cunoscut în limbajul penitenciar drept „caleașcă” un bilet, prin care îl întreba pe inculpatul L. Ș. despre conținutul declarațiilor acestuia, precum și ale inculpaților B. B. A. și M. C..
P. același bilet, inculpatul B. M. îi comunica inculpatului L. Ș. că va continua să susțină că nu are cunoștință despre faptele comise în legătură cu imobilul din G., .. 180, menționând în cuprinsul înscrisului că „Despre C. nu știu nimic” (filele 672-673 volum XX dosar de urmărire penală).
Pentru a reține această situație de fapt, Curtea a coroborat declarațiile inculpaților L. A., L. Ș. și M. C., care au recunoscut în integralitate faptele, astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, uzând de procedura abreviată prevăzută de dispozițiile art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior, cu: probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel cum au fost analizate în prezenta hotărâre, enumerate în opisul aflat la volumul XI dosar de urmărire penală; aspectele reliefate de procesele-verbale de redare aflate la volumul XVI dosar de urmărire penală; mijloacele de probă, la care s-a făcut referire în analiza efectuată, aflate la volumele XIX și XX dosar de urmărire penală.
Față de argumentele expuse la momentul la care a analizat soluția de disjungere a cauzei, și luând în considerare caracterul irevocabil al declarației de recunoaștere a faptelor, după încuviințarea de către instanță a cererilor de judecare în procedură abreviată, Curtea arată că nu poate da eficiență atitudinii procesuale de negare totală sau parțială a activității infracționale manifestată ulterior, cu precădere după punerea în aplicare a dispozițiilor art. 46 Cod de procedură penală, de către inculpații M. C. și L. Ș. (de exemplu, în declarațiile din fața instanței de judecată din 30.10.2014, inculpații au arătat că nu cunosc nimic în legătură cu imobilul din municipiul G., .. 180, județul G.; de asemenea, inculpata M. C. a declarat că nu l-a determinat pe inculpatul A. Nicușor să facă vreo declarație).
Deși inculpata M. C. a susținut că nu cunoștea nimic în legătură cu imobilul din municipiul G., .. 180, județul G., martorul O. A. a arătat că, anterior a îi solicita intabularea hotărârii judecătorești privind ridicarea măsurii sechestrului asigurător asupra imobilului din municipiul G., .. 9, . G., inculpata M. C. l-a întrebat care sunt prețurile la terenuri, deoarece are și intenționează să vândă un teren situat pe .>(filele 329-330 volum XII dosar de urmărire penală).
Mai mult decât atât, săvârșirea faptelor de către inculpați reiese, dincolo de orice dubiu, din materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, astfel cum a fost analizat, însușit de către L. A., L. Ș. și M. C., care au solicitat judecarea cauzei în baza sa.
Deși, pe parcursul judecării cauzei, inculpatul L. Ș. a arătat că va propune probe pentru a își demonstra nevinovăția, fiecare dintre cei trei inculpați nu a solicitat decât administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere.
Partea vătămată M. M., care a suferit un prejudiciu de 10.000 lei (prețul plătit la încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 535/16.12.2004 de Biroul Notarului Public A. P.) a arătat, în cursul urmăririi penale, că nu se consideră parte civilă și nu are pretenții civile în cauză (vol. XI dosar de urmărire penală, filele 9-11 și 70-75).
O. Loreana, fiica părții vătămate M. M. – decedată, (fila 478 volum II dosar Curtea de Apel Iași) a arătat, la termenul de judecată din 13 februarie 2013, că se constituie parte civilă în cauză, urmând a preciza, la termenul de judecată următor, cuantumul acestora (fila 574 volum II dosar Curtea de Apel Iași). La termenul de judecată din 6 martie 2013, O. Loreana a indicat că va preciza ulterior dacă va formula pretenții civile în cauză (fila 719 volum II dosar Curtea de Apel Iași), fără a se constitui însă parte civilă în cauză ulterior.
F. T. (filele 197-200 vol. XI dosar de urmărire penală) s-a constituit parte civilă, în cursul urmăririi penale, cu suma de 200.000 lei reprezentând contravaloarea terenului amplasat în municipiul G., .. 180, județul G. și a halei metalice pe care a ridicat-o pe terenul respectiv.
Urmează ca situația acestuia să fie analizată de instanța învestită cu soluționarea acțiunii civile în integralitate, inclusiv prin raportare la contractul de partaj încheiat cu N. V. E. și N. Grigoriov-G., autentificat sub nr. 2723 din 19 iulie 2001, de BNP C. L. B. și Z. V. I. (filele 235-236 volum XI dosar de urmărire penală) și contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu B. I., autentificat sub nr. 473 din 30 ianuarie 2002, autentificat de BNP C. L. B. și Z. V. I. (filele 240-241 volum XI dosar de urmărire penală).
Activitatea infracțională derulată în raport de imobilul situat în municipiul G., . ., .
Inculpatul B. M. a orientat activitățile ilicite ale membrilor grupului infracțional pe care îl conducea și coordona și spre activitățile de spălare a unor sume de bani provenite din activități legate de traficul de ființe umane, în sensul că a coordonat scoaterea de sub sechestru a unui imobil, dobândit în mod vădit ca urmare a comiterii unor astfel de fapte penale, atât prin utilizarea unei hotărâri judecătorești falsificate, cât și prin obținerea unei hotărâri arbitrale, cu conținut nereal, de la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G. (anexa VI, volumul XII dosar de urmărire penală, dosar Curtea de Arbitraj d.p.l. C.C.I.A. G., filele 1-21).
Inculpatul L. Ș., zis „B.”, a fost cercetat în cauza cu numărul 41/D/P/2005 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală sub aspectul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și constituire a unui grup infracțional organizat, fiind trimis în judecată, pentru comiterea acestor fapte, prin rechizitoriul, cu același număr, din data de 30.12.2004.
Anterior înființării Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (noiembrie 2004), faptele au făcut obiectul dosarului numărul 46/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul G..
În această cauză, la data de 22.07.2004, organele de urmărire penală, prin Ordonanță, au dispus indisponibilizarea, în vederea aplicării măsurii de siguranță a confiscării speciale, a imobilului situat în municipiul G., . ., .>județ G., proprietate a inculpatului L. Ș., zis „B.” (volumul XII dosar de urmărire penală, Ordonanță și proces verbal de aplicare a sechestrului, filele 41-49).
La luarea măsurii asiguratorii, s-a avut în vedere faptul că imobilul a fost dobândit de inculpatul L. Ș. ca urmare a exploatării unor tinere, inclusiv minore, pe teritoriul Spaniei, prin obligarea acestora la practicarea prostituției, toate sumele obținute de acestea fiind însușite în quasitotalitatea lor de grupul infracțional constituit și coordonat în acest scop de inculpatul susmenționat.
Un exemplar al ordonanței de aplicare a măsurii asiguratorii a fost comunicat Judecătoriei G. – Biroul de Carte Funciară.
Sechestrul a fost aplicat la data de 29.07.2004 de către lucrătorii din cadrul C.Z.C.C.O.O.A. G. (actualmente Brigada de Combatere a Criminalității Organizate G.), în prezența inculpatei (din cauza respectivă) O. Loreana (care la acea dată era concubina inculpatului L. Ș.) și a avocatului ales al acesteia, C. S., sens în care a fost încheiat proces verbal, care a fost atașat la dosarul cauzei.
La data de 03.08.2004, prin încheierea numărul 7605/2004, pronunțată în dosarul nr. 7605/2004, a fost admisă cererea cu privire la imobilul susmenționat, proprietate a inculpatului L. Ș. și, în baza art. 166 alin. 3 Cod procedură penală anterior, s-a dispus notarea sechestrului asigurator și a inscripției ipotecare (fila 50 volum XII dosar de urmărire penală).
Cauza în care a fost trimis în judecată, printre alții, inculpatul L. Ș. a făcut obiectul dosarului nr. 16/P/2005 al Tribunalului G..
În urma verificărilor efectuate în cauza susmenționată a Tribunalului G., s-a stabilit că inculpatul B. M. și martora G. C. au acordat asistență juridică numiților Ș. D. (cumnatul inculpatului L. Ș.), Ș. G. (sora inculpatului L. Ș.) și L. G. N. (fratele inculpatului L. Ș.) în baza împuternicirii avocațiale datată 20.07.2004 (volumul XII dosar de urmărire penală, anexa VI, împuternicire avocațială, fila nr. 16).
Inculpatul B. M. i-a asistat pe susnumiții și la termenul de judecată din data de 21.07.2004, când s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, inclusiv față de inculpatul L. Ș..
Analizând modul de desfășurare a procesului penal în care era implicat, inclusiv probatoriile administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecării cauzei, inculpatul L. Ș. a anticipat faptul că urma să se pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să fie condamnat pentru faptele reținute în sarcină și prin care, implicit, având în vedere și dispozițiile Legii nr. 678/2001, să se dispună confiscarea sumelor obținute, în mod ilegal, din activitățile legate de traficul de ființe umane, sens în care urmau a fi menținute măsurile asiguratorii dispuse în cauză.
Având în vedere aceste circumstanțe și intenționând să mențină în proprietatea sa ori a membrilor familiei sale o parte a imobilelor asupra cărora se instituiseră măsuri asiguratorii, inculpatul L. Ș., zis „B.”, a luat hotărârea de a apela la inculpatul B. M., căruia i-a cerut „ajutorul” în soluționarea acestei probleme, având în vedere că, în mediul infracțional în care se afla deținut, circulau diferite zvonuri cu privire la „succesele” repurtate de inculpatul B. M. în obținerea, în mod ilegal, a dreptului de proprietate asupra unor imobile de pe raza municipiului G..
Inculpatul B. M. a gândit „soluționarea acestei probleme” prin redactarea, în fals, a unui antecontract de vânzare cumpărare, din cuprinsul căruia ar fi rezultat, în mod nereal, faptul că, la data de 02.12.2003, inculpatul L. Ș. ar fi promis făptuitorului T. A. vânzarea imobilului situat în municipiul G., .. C. Levaditti), nr. 9, . contra sumei de 25.000 USD, sumă pe care cel dintâi ar fi încasat-o integral la data la care se pretindea că s-ar fi încheiat antecontractul, document fals pe care, ulterior, urma să-l folosească în fața Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., în vederea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare (volumul XII, anexa VI, dosar Curtea de Arbitraj d.p.l. C.C.I.A. G., filele 1-21).
În același antecontract, trebuia menționat faptul că actul autentic de vânzare cumpărare urma să fie încheiat ulterior, precum și faptul că, în cazul nerespectării de către una dintre părți a obligațiilor contractuale, competența de a soluționa litigiul ar fi revenit Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., litigiul urmând a fi soluționat de un arbitru unic.
Aceste clauze erau necesare pentru a se putea urma procedura în fața Curții de Arbitraj, în fața căreia reclamantul își desemna arbitrul, mai ales că acesta era o persoană controlată de membrii grupului infracțional. Din grupul infracțional, al cărui lider era inculpatul B. M., făcea parte și inculpata L. A., care deținea și calitatea de arbitru în cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., precum și inculpata B. M. C., avocat în cadrul Baroului de Avocați G., concubina din acea perioadă a inculpatului B. M. și colaboratoare apropiată a acestuia, în plan profesional.
Având în vedere această situație și acționând în vederea păstrării în proprietatea și folosul inculpatului L. Ș., zis B.”, a bunurilor dobândite de acesta ca urmare a comiterii infracțiunilor ce intră în sfera traficului de ființe umane, inculpatul B. M. s-a preocupat de redactarea, la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.”, a antecontractului pretins încheiat la data de 02.12.2003, în care a inserat aspectele menționate mai sus.
La data de 25.05.2006, a fost depusă la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G. o cerere, prin care se solicita pronunțarea unei hotărâri care să constate dreptul de proprietate al făptuitorului T. A. M. asupra imobilului situat în municipiul G., .. C. Levaditti), nr. 9, ..
Conform modului de acțiune gândit de inculpatul B. M. (întâlnit și în situația celorlalte două dosare arbitrale), a fost desemnată, prin cerere, drept arbitru unic, inculpata L. A., fiind depus cu această ocazie, în original, antecontractul de vânzare cumpărare, pretins încheiat la data de 02.12.2003 între inculpatul L. Ș. și făptuitorul T. A. M., prin care se promitea vânzarea-cumpărarea imobilului situat în municipiul G., .. C. Levaditti), nr. 9, . de 25.000 USD, menționându-se că prețul ar fi fost achitat integral de către cumpărător.
Cererea formulată, înregistrată sub numărul 528/25.05.2006, a fost semnată de primire de martorul L. N., președintele Camerei de Comerț și Industrie G., acesta stabilind primul termen de judecată la data de 29.06.2006.
La aceeași dată, inculpata L. A. a fost de acord să arbitreze cauza, depunând în acest sens angajamentul specific (volumul XX dosar de urmărire penală, declarație inculpat L. A., filele nr. 440-445).
Pentru făptuitorul T. A. M. a depus împuternicire avocațială, în fața Curții de Arbitraj, inculpata B. M., care era concubina, din acea perioadă, a inculpatului B. M. și membră a grupului infracțional condus de acesta, iar pentru inculpatul L. Ș. a depus împuternicire avocațială inculpatul B. M..
Citațiile emise de Curtea de Arbitraj către făptuitorul T. A. M. și L. Ș. s-au întors cu mențiunile: „retur destinatar necunoscut la adresă, necunoscut la apelul factorilor” în cazul făptuitorului T. A. M. și „avizat lipsă domiciliu” în cazul inculpatului L. Ș..
Se impune a se menționa că adresa făptuitorului T. A. M. a fost, în mod intenționat, greșit menționată în cererea adresată Curții de Arbitraj, respectiv a fost indicată adresa din G., ., nr. 2, . în care, în mod corect, adresa acestuia este în G., ., nr. 2, . scopul ca acesta din urmă să nu afle despre existența, pe rol, a litigiului cu inculpatul L. Ș., situație în care, neavând cunoștință despre manoperele dolosive ale inculpaților, ar fi putut sesiza organele în drept ori ar fi putut sesiza conducerea Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G. (volumul XII, anexa VI, dosar Curtea de Arbitraj d.p.l. C.C.I.A. G., filele 1-21).
De asemenea, s-a menționat, în mod eronat, faptul că inculpatul L. Ș. locuia în G., .. 1, . în care acesta se afla arestat în Penitenciarul G., aspect cunoscut de avocatul B. M., care a participat efectiv, în calitate de avocat, la soluționarea cererii de arestare preventivă a acestuia la data de 21.07.2004.
Pe parcursul soluționării cererii, avocatul B. M. nu a menționat vreodată, în fața Curții de Arbitraj, că inculpatul L. Ș. s-ar afla deținut în Penitenciarul G., delegația depusă de acesta neavând număr, fiind însă semnată pentru rubrica „client” și fiind menționat numărul contractului, respectiv nr. 95 din 01.06.2006.
Delegația avocațială a inculpatei B. M. nu a fost semnată de făptuitorul T. A. M..
În aceste condiții, respectiv controlarea de către membrii grupului infracțional condus de inculpatul B. M. a tuturor factorilor care erau necesari pentru a influența pronunțarea hotărârii arbitrale, respectiv - lipsa de procedură cu făptuitorul T. A. M.; un membru al grupului infracțional care să acorde asistență juridică formal pentru făptuitorul T. A. M., dar care în realitate reprezenta interesele membrilor grupului infracțional (inculpata B. M.); inculpatul B. M. care acorda asistență juridică inculpatului L. Ș., zis „B.”, și un arbitru unic (inculpata L. A.), membru al grupului infracțional, care acționa în conformitate cu interesele acestuia, erau create toate premisele favorabile pronunțării unei hotărâri arbitrale care să fie în acord cu scopul grupului infracțional din care aceștia făceau parte.
Practic, prin intermediul membrilor grupului infracțional, al cărui lider era, inculpatul B. M. dorea să controleze, integral, modul de pronunțare a hotărârii arbitrale.
A fost stabilit ca și termen de judecare a cauzei data de 06.07.2006, termen care a fost comunicat printr-o notă telefonică inculpatei B. M. C., care ar fi trebuit să apere interesele făptuitorului T. A. M..
Cu toate că procedura de citare cu făptuitorul T. A. M. și cu inculpatul L. Ș., zis „B.”, nu a fost îndeplinită, la data de 06.07.2006, inculpata L. A., în calitate de arbitru unic, acționând în vederea realizării scopului grupului infracțional din care făcea parte, a procedat la judecarea cauzei, sens în care a admis cererea formulată de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare cumpărare și a pronunțat hotărârea nr. 62/2006, în dosarul nr. 62/2006, prin care a admis acțiunea arbitrală formulată de făptuitorul T. M. A. și a constatat perfectată vânzarea cumpărarea încheiată între acesta și inculpatul L. Ș., privind imobilul situat în municipiul G., .. C. Levaditti), nr. 9, . de 25.000 USD.
Inculpata L. A. a consemnat hotărârea pronunțată (minuta) pe verso celei de-a doua file a cererii formulată în numele făptuitorului T. A. M., însă nu a motivat ea însăși hotărârea pronunțată.
Astfel, după ședința de judecată, inculpata L. A. a discutat cu inculpatul B. M. fiind de acord ca hotărârea arbitrală, in extenso, să fie redactată și imprimată la sediul Cabinetului Individual de Avocatură „B. M.” (volumul XX dosar de urmărire penală, declarație inculpat L. A., filele nr. 440-445).
După un timp, inculpatul B. M. a contactat-o pe inculpata L. A., căreia i-a înmânat mai multe exemplare ale hotărârii arbitrale nr. 62/2006, care fuseseră redactate și imprimate, în format de hârtie, la cabinetul acestuia, pe care inculpata doar le-a semnat la rubrica „arbitru unic”, făcând și demersurile necesare pentru ștampilarea acesteia.
În conținutul hotărârii s-a consemnat, în mod nereal, faptul că procedura de citare ar fi fost îndeplinită, precum și faptul că, în calitate de apărător ales al pârâtului L. Ș., inculpatul B. M. a pus concluzii prin care a lăsat la aprecierea instanței modul în care Curtea de Arbitraj pronunța hotărârea arbitrală.
La data de 20.07.2006, avocatul B. M. a ridicat, pentru făptuitorul T. A. M., hotărârea arbitrală, iar pentru pârâtul L. Ș. aceasta a fost ridicată de avocatul B. M., ambii semnând pentru acest lucru pe exemplarul de hotărâre rămas la dosarul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G..
Acționând în același scop, făptuitorul T. A. M. s-a prezentat la O. de C. și P. I. G. unde a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului din G., .. C. Levaditti), nr. 9, . care l-ar fi obținut în baza hotărârii arbitrale nr. 62/2006, sens în care a formulat cererea de înscriere înregistrată sub numărul 27.153/21.09.2006.
Luându-se în discuție cererea, la data de 21.09.2006, prin încheierea nr._ emisă de O. de C. și P. I. G., s-a dispus respingerea cererii formulată de T. A. M. pentru înscrierea dreptului de proprietate, cu notarea respingerii în cartea funciară.
În motivarea încheierii, s-a arătat că arbitrul, la cererea cumpărătorului de bună credință, ar fi trebuit să solicite Biroului de Carte Funciară un extras de informare pentru a se verifica dacă imobilul este sau nu liber de sarcini.
Împotriva acestei încheieri a fost formulat recurs, în numele făptuitorului T. M. A., fiind menționată, de asemenea, în mod eronat adresa acestuia, respectiv G., ., nr. 2, ., . în care, în mod corect adresa corectă a acestuia este în G., ., nr. 2, ., .> Cauza a făcut obiectul dosarului numărul_ al Judecătoriei G., în care, la termenul de judecată din data de 29.01.2007, a fost depusă împuternicire avocațială de martora R. C. Aluna, în calitate de avocat ales pentru făptuitorul T. A. M. și de inculpatul B. M., pentru inculpatul L. Ș..
Martora R. C. Aluna a fost, inclusiv în perioada în care au fost comise faptele ce fac obiectul prezentei cauze, respectiv în perioada cuprinsă între anii 2006 și 2010, o colaboratore apropiată, pe linie profesională, a inculpatului B. M..
Ca și în precedenta cauză, respectiv cea aflată pe rolul Curții de Arbitraj, s-a menționat în mod eronat faptul că inculpatul L. Ș. locuia în G., .. 1, . în care acesta se afla arestat în Penitenciarul G., aspect cunoscut de avocatul B. M., care a participat efectiv, în calitate de avocat la soluționarea cererii de arestare preventivă a acestuia la data de 21.07.2004.
P. sentința civilă nr. 25/CC/16.04.2007 s-a dispus respingerea plângerii formulată în contradictoriu cu L. Ș..
Urmărind ridicarea sechestrului asigurat aplicat pe imobilul situat în municipiul G., .. C. Levaditti), nr. 9, ., inculpatul B. M. a decis continuarea activităților infracționale, sens în care l-a contactat pe făptuitorul T. A. M., pe care, prin mijloace nestabilite până la acest moment, l-a determinat să accepte să se prezinte în fața instanței de judecată, în cursul judecării cauzei penale nr. 16/P/2005, aflată pe rolul Tribunalului G., în care erau cercetați membrii grupului infracțional condus de inculpatul L. Ș. și să susțină că ar fi cumpărat de la acesta, în cursul anului 2003, imobilul susmenționat, sens în care ar fi fost încheiat un antecontract de vânzare cumpărare.
Ca atare, la data de 06.11.2006, dată la care judecată în cauza civilă cu numărul_ a Judecătoriei G. nu era finalizată, făptuitorul T. A. M., asistat de inculpatul B. M., în calitate de avocat ales, a depus la Tribunalul G., în cursul judecării dosarului penal nr. 16/P/2005, o plângere împotriva sechestrului asigurator, instituit la data de 27.07.2004, menționând că ar fi încheiat un antecontract de vânzare cumpărare cu inculpatul L. Ș., cu privire la imobilul situat în municipiul G., .. C. Levaditti), nr. 9, ., județul G. și că, referitor la acest imobil, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G. ar fi pronunțat hotărârea nr. 62/2006, în dosarul nr. 62/2006, prin care a admis acțiunea arbitrală formulată de T. M. A. și a constatat perfectată vânzarea cumpărarea încheiată între acesta și numitul L. Ș., privind imobilul susmenționat.
Se impune a se remarca că, de această dată, făptuitorul T. A. M. a fost asistat de inculpatul B. M., în calitate de avocat ales, în condițiile în care, formal, în fața Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., inculpatul B. M. a reprezentat interese pretins contrare acestuia, respectiv cele ale inculpatului L. Ș., zis „B.”.
În aceste circumstanțe, se impune concluzia că inculpatul B. M., alături de inculpații B. M. C., L. A. și L. Ș. au acționat doar în vederea îndeplinirii scopului grupului infracțional din care făceau parte, care consta, în cazul acestei fapte, în păstrarea în proprietatea inculpatului L. Ș. a imobilului situat în municipiul G., .. C. Levaditti), nr. 9, ., județul G..
Întrucât instanța de judecată a prorogat discuția cu privire la cererea formulată de făptuitorul T. A. M., la data de 06.11.2006, în dosarul penal nr. 16/P/2005, inculpatul B. M. s-a decis să utilizeze o cale pentru „soluționarea mai rapidă a problemei”, sens în care a hotărât să utilizeze un alt mod de operare, respectiv confecționarea și utilizarea unei sentințe falsificate, în baza căreia autoritățile specializate, respectiv O. de C. și P. I. G., să facă mențiuni cu privire la pretinsa ridicare a sechestrului asigurator instituit de organele de urmărire penală asupra imobilului situat în G., .. C. Levaditti), nr. 9, ..
Ca și în cazurile similare, inculpatul B. M. a apelat, în acest scop, la inculpatul T. P., zis „T.”, căruia i-a solicitat să întocmească, în fals, o sentință judecătorească, care să conțină mențiunile solicitate de cel dintâi.
Inițial, inculpatul T. P. s-a ocupat de redactarea sentinței penale numărul 29/CC/09.04.2007, pretins pronunțată în dosarul numărul_ al Judecătoriei G., pe un sistem de calcul (filele 54-55 volum XII dosar de urmărire penală).
P. sentința falsificată, se admitea „plângerea formulată de petentul L. Ș.” și se dispunea „ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit asupra imobilelor situate în: G. .. C8, ., ., .>
Caracterul evident fals al acesteia se desprinde încă din practicaua încheierii, în care se menționează că petentul L. Ș. a răspuns personal, în condițiile în care se afla în stare de arest.
În cuprinsul hotărârii judecătorești falsificate, se menționa că inculpatul L. Ș. ar fi dobândit cele două imobile anterior comiterii faptelor ce fac obiectul cauzei penale în care acesta era cercetat, precum și faptul că sumele folosite pentru achiziționarea acestora ar fi avut o proveniență legală. De asemenea, se menționa faptul că, în cauza penală în care inculpatul L. Ș. era cercetat pentru comiterea infracțiunilor legate de traficul de ființe umane, nu ar fi existat un prejudiciu.
Se impune a se menționa că numărul sentinței penale, respectiv 29/CC/09.04.2007, a fost menționat pe sentința penală falsificată, avându-se în vedere și numărul sentinței civile 25/CC/16.04.2007 prin care s-a dispus respingerea plângerii formulată în contradictoriu cu L. Ș. și O. pentru C. și P. I. G., în dosarul civil numărul_ al Judecătoriei G..
După redactarea în fals a sentinței penale numărul 29/CC/09.04.2007, inculpatul T. P. i-a remis acest înscris inculpatului B. M..
Urmărind finalizarea activităților infracționale și obținerea folosului acestora, inculpatul B. M. l-a contactat pe inculpatul L. Ș., în unitatea de deținere, și i-a spus că reușise să facă rost de mijlocul necesar pentru ridicarea măsurii asiguratorii aplicată asupra imobilului din G., fapt pentru care i-a solicitat achitarea sumei de 10.000 euro.
Întrucât inculpatul L. Ș. nu deținea suma solicitată de inculpatul B. M., acesta din urmă i-a solicitat să îi lase o garanție că îi va remite această sumă, motiv pentru care cel dintâi a luat legătura cu membrii familiei sale, care i-au înmânat liderului grupului infracțional – inculpatul B. M. - un lanț din aur, cu greutatea de aproximativ 200 de grame.
Ulterior, inculpatul L. Ș. i-a achitat, prin intermediul membrilor familiei sale, inculpatului B. M. suma de 10.000 euro solicitată, însă acesta din urmă nu i-a mai restituit celui dintâi lanțul din aur, lăsat drept garanției pentru plata solicitată (volumul XX dosar de urmărire penală, declarație inculpat L. Ș., filele nr. 664-672).
Hotărârea judecătorească falsificată a fost remisă inculpatei M. C. - cumnata inculpatului L. Ș. și soția inculpatului M. S. L..
Inculpata M. C. a încercat să obțină legalizarea acesteia, sens în care l-a contactat pe martorul O. A., care în acea perioadă lucra ca agent imobiliar la agenția Procasa (volumul XII dosar de urmărire penală, declarație martor O. A., filele nr. 328-334).
Inculpata M. C. i-a înmânat martorului sentința penală falsificată, nr. 29/CC/09.04.2007, cerându-i să se ocupe de intabularea acesteia, urmând ca, ulterior, imobilul să fie vândut prin intermediul agenției imobiliare susmenționate.
Martorul a observat conținutul hotărârii judecătorești, după care s-a deplasat cu copia acesteia la arhiva Judecătoriei G., unde a contactat-o pe martora D. C., grefier, căreia i-a solicitat legalizarea documentului.
În urma verificărilor efectuate, martora D. C. a constatat că sentința penală înmânată de martorul O. A. este falsă, lucru pe care l-a comunicat acestuia.
Martorul s-a panicat și a părăsit arhiva, lăsând hotărârea judecătorească la martora D. C. (volumul XII dosar de urmărire penală, declarație martor D. C., filele nr. 321-327).
Ulterior, martorul O. A. a contactat-o telefonic pe inculpata M. C., căreia i-a reproșat faptul că îi dăduse o hotărâre judecătorească falsă, cerându-i ca, pe viitor, să nu îi mai creeze astfel de probleme.
Martorul O. A. a recunoscut-o din fotografie pe M. C., cumnata inculpatului L. Ș. (fila 330 volum XII dosar de urmărire penală).
Având în vedere aceste aspecte, inculpatul B. M. l-a contactat pe inculpatul T. P., zis „T.”, solicitându-i să se ocupe de aplicarea, în fals, a ștampilelor aplicate în mod obișnuit de instanțele de judecată.
Acționând conform indicațiilor inculpatului B. M., inculpatul T. P. zis „T.” a aplicat, pe sentința penală, prin lipire, un timbru judiciar cu valoarea de 0,15 lei emis de Ministerul Justiției, a scanat ștampila rotundă ce conține pe lângă stema statului mențiunile „ROMÂNIA JUDECĂTORIA G. 2 ”, ștampila poligonală ce conține mențiunile „ROMÂNIA - GREFA JUDECĂTORIEI G. - JUDEȚUL G. - Prezenta copie fiind conform cu originala ei aflat la dosar nr..19.se legalizează de noi anulîndu-se timbrele legale – GREFIR ȘEF”, precum și ștampila text ce conținea mențiunea ilizibilă a aplicării timbrului judiciar, după care, prin utilizarea unor programe software, a aplicat aceste ștampile pe sentința creată pe sistemul de calcul, după cum urmează:
- ștampila rotundă ce conține, pe lângă stema statului, mențiunile „ROMÂNIA JUDECĂTORIA G. 2 ” pe prima pagină a sentinței penale în partea din dreapta sus și pe a doua pagină în partea dreaptă - sus, în partea dreaptă în zona mediană, în partea dreaptă – jos (peste timbrul judiciar cu valoarea de 0,15 lei emis de Ministerul Justiției), în partea stângă a paginii în zona mediană și în partea stângă jos;
- ștampila poligonală ce conține mențiunile „ROMÂNIA - GREFA JUDECĂTORIEI G. - JUDEȚUL G. - Prezenta copie fiind conform cu originala ei aflat la dosar nr..19.se legalizează de noi anulîndu-se timbrele legale – GREFIR ȘEF” pe pagina a doua a sentinței penale falsificate în partea dreaptă – în zona mediană, aceasta suprapunându-se pe jumătate cu ștampila rotundă despre care s-a făcut vorbire anterior;
- ștampila text ce conținea mențiunea ilizibilă a aplicării timbrului judiciar, pe pagina a doua a sentinței penale, în partea stângă jos, aceasta suprapunându-se parțial cu ștampila rotundă, menționată anterior.
După realizarea acestui segment din activitatea infracțională, inculpatul T. P. i-a înmânat hotărârea judecătorească, astfel confecționată, inculpatului B. M. care a contactat-o pe inculpata P. E., zisă „D. L.”, secretarea Cabinetului de Avocatură „B. M.”, care avea rolul de a aplica, pe hotărârile judecătorești confecționate în fals, mențiunile legate de pretinsa rămânere definitivă a acestora și de pretinsa achitare a taxelor de timbru.
Astfel, sentința penală poartă mențiunile „11.05.2007 Achitat tt” și „11.05.2007 Definitivă și irevocabilă prin neapelare” (în condițiile în care se indica drept cale de atac – recursul) care au fost efectuate de inculpata P. E., zisă „D. L.”, secretara inculpatului B. M..
P. expertiză grafoscopică (filele 279-294 volum XII dosar de urmărire penală raport de expertiză grafoscopică nr._/16.11.2011) s-a stabilit că imaginea scrisului olograf reprezentând mențiunile existente pe pagina a doua a copiei sentinței penale nr. 29/CC/09.04.2007, pretins pronunțată în dosarul nr._, redă un scris executat de inculpata P. E. (punctul 2 al concluziilor).
De asemenea, s-a stabilit, prin expertiză grafoscopică (filele 299 – 313 volum XII dosar de urmărire penală raport de expertiză nr._/05.12.2011) că impresiunile de ștampilă aflate pe sentința penală nr. 29/CC/09.04.2007 au modele comune cu cele ale impresiunilor aflate pe celelalte trei sentințe expertizate, menționate în cuprinsul raportului de expertiză, care mai arată și faptul că ștampilele aplicate pe sentințele în litigiu sunt reproduceri ale unui singur model pentru fiecare dintre cele trei genuri de ștampilă (rotundă, poligonală și text), realizarea acestora fiind făcută prin mijloace computerizate și imprimare cu jet de cerneală.
În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că sentința penală numărul 29/CC/09.04.2007 nu există, iar în dosarul nr._ s-a pronunțat sentința civilă nr. 7270/2006, ce are ca obiect o acțiune în pretenții formulată de Asociația de Proprietari nr. 514 G. în contradictoriu cu numitul Tăbârcea D. (fila 31 volum XII dosar de urmărire penală).
Ulterior, inculpatul B. M. a înmânat hotărârea judecătorească, astfel falsificată, inculpatului L. Ș., care, la rândul său, a înmânat-o inculpaților M. S. L. și M. C. pentru ca aceștia, prin utilizarea sentinței penale, să facă demersurile necesare pentru radierea din registrele deținute de O. Județean de C. și P. I. G. a măsurii sechestrului asigurator.
În acest scop, a fost folosită procura autentificată în data de 27.04.2006, sub numărul 1993/27.04.2006 de Biroul Notarului Public „C. și Asociații”, prin care inculpatul L. Ș. îl împuternicea pe inculpatul M. S. L. (fratele său) să „vândă oricui va crede de cuviință, la prețul pe care îl va considera ca fiindu-i favorabil imobilul situat în G., . ., . ” (volumul XII dosar de urmărire penală, copie procura autentificată sub numărul 1993 din 27.04.2006 de Biroul Notarului Public „C. și Asociații”, filele 65-66).
În baza procurii, la data de 10.09.2007, inculpatul M. S. L., zis „L. Carpazan”, a solicitat Oficiului de C. și P. I. G. radierea sechestrului asigurator pentru imobilul susmenționat, sens în care a întocmit cererea de înscriere de mențiuni, înregistrată sub numărul 30.265/10.09.2007, fiind menționat faptul că se solicita efectuarea acestei operațiuni în baza sentinței penale numărul 29/CC/09.04.2007, pronunțată de Judecătoria G..
În baza sentinței penale, depusă de inculpatul M. S. L., la data de 11.09.2007, prin încheierea nr. 30.265 emisă de O. de C. și P. I. G. s-a dispus radierea sechestrului asigurator și a inscripției ipotecare asupra imobilului, aspect ce a fost consemnat în Cartea Funciară (volum XII dosar de urmărire penală – fila 51).
La emiterea încheierii a participat, în calitate de registrator, martora J. Krampulz R. care a precizat că s-a adoptat această soluție întrucât sentința penală nr. 29/CC/09.04.2007 purta mențiunile „definitivă și irevocabilă”, neputând face verificări dacă aceasta este sau nu reală. Aceste aspecte sunt susținute și de declarația martorului B. G., registrator la O. de C. și P. I. (volumul XII dosar de urmărire penală, declarație martor J. Krampulz R., filele nr. 338-343; declarație martor B. G., filele nr. 344-348).
Ca urmare a radierii din Cartea Funciară a mențiunilor referitoare la existența sechestrului asigurator și a inscripției ipotecare asupra imobilului, instituite prin ordonanța organelor de urmărire penală, se putea proceda la următorul pas din activitatea infracțională, respectiv valorificarea imobilului din municipiul G. .. C8, .>
În acest sens, inculpatul M. S. L. a contactat lucrătorii agenției imobiliare aparținând . SRL G. pentru a face publicitatea necesară vânzării acestui imobil.
Anunțurile publicate, în presa locală, de lucrătorii agenției imobiliare susmenționate au ajuns la cunoștința numiților S. I. și S. M., care s-au prezentat la sediul agenției imobiliare, unde li s-a comunicat de lucrătorii acesteia, că, de fapt, inculpatul L. Ș., proprietarul imobilului, s-ar afla plecat în străinătate și că fusese împuternicit, pentru vânzarea acestuia, inculpatul M. S. L..
Împreună cu reprezentantul agenției imobiliare, partea vătămată S. I. s-a deplasat la imobilul situat în municipiul G. .. C8, ., unde inculpata M. C. le-a deschis ușa pentru a se putea viziona apartamentul, comunicând, totodată, că prețul de vânzare a apartamentului era de 120.000 lei, inculpata solicitând plata unui avans în cuantum de 1.000 lei.
Ca urmare a faptului că partea vătămată S. I. a fost de acord să cumpere imobilul oferit spre vânzare, acesta s-a deplasat, împreună cu inculpata M. C., la sediul agenției imobiliare, unde a fost întocmit un precontract de vânzare cumpărare (fila 319 volum XII dosar de urmărire penală), prin care se menționa că prețul de vânzare a imobilului era de 120.000 lei și în care se menționa că fusese remis un avans în cuantum de 500 lei.
Acest precontract a fost semnat, la rubrica „vânzători”, de inculpata M. C., deși, în conținutul actului, se menționa că, la încheierea acestuia, ar fi participat inculpatul M. S. L..
Conform înțelegerii, la data de 25.09.2007, S. I. și S. M. s-au deplasat la Biroul Notarului Public „C. și Asociații”, împreună cu inculpata M. C., unde s-au întâlnit cu inculpatul M. S. L., fiind realizată vânzarea cumpărarea.
Cu această ocazie a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare, autentificat sub numărul 9124/25.09.2007 (filele 74-75 volum XII dosar de urmărire penală), în baza căruia inculpatul L. Ș., prin intermediul inculpatului M. S. L., în calitate de procurist, a vândut, contra sumei consemnată de 63.000 lei, imobilul situat în municipiul G., . ., . părții vătămate S. I. (volumul XII dosar de urmărire penală, declarație parte vătămată S. I., filele nr. 314-320).
În realitate, imobilul a fost vândut contra sumei de 120.000 lei.
La data de 20.04.2007, Tribunalul G. a pronunțat sentința penală nr. 214 în dosarul penal nr._ (fostul dosar nr. 16/P/2005) (filele 191-259 volum XII dosar de urmărire penală) prin care s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului L. Ș. pentru faptele ce au făcut obiectul cauzei, precum și confiscarea, în folosul statului, a imobilului situat în G., .. 9, ..
Totodată, s-a dispus respingerea cererii formulată de numitul T. M. A. conform art. 168 Cod procedură penală anterior, de ridicare a sechestrului aplicat asupra imobilului susmenționat, (pagina 135 din hotărârea judecătorească), motivarea soluției instanței, cu privire la acest din urmă aspect, fiind făcută la pagina 122 din sentința penală (verso fila 251 volum XII dosar de urmărire penală).
La data de 24.06.2009, s-a pronunțat încheierea nr. 8725/2009 de către O. de C. și P. I., prin care s-a dispus respingerea cererii înaintată de Tribunalul G. prin care se solicita notarea în Cartea Funciară a dispozițiilor sentinței penale nr. 214 pronunțată în dosarul penal nr._ (fostul dosar nr. 16/P/2005) (fila 262 volum XII dosar de urmărire penală).
În luna mai 2008, partea vătămată S. I. a fost înștiințată de reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală că imobilul ar fi fost confiscat în folosul statului.
S. I. s-a întâlnit, după un timp, cu inculpata M. C., pe holul Palatului de Justiție, însă aceasta a refuzat să îi dea lămuriri cu privire la incidentul legat de imobil (verso fila 315 volum XII dosar de urmărire penală).
La data de 22.08.2011, inculpatul L. Ș. a fost vizitat, în Penitenciarul G., de inculpatul B. M., care a depus la unitatea de deținere, în acest sens, delegația nr. 90, în baza contractului de asistență juridică nr. 90/22.08.2011.
Cu această ocazie, inculpatul B. M. i-a comunicat inculpatului L. Ș. faptul că, în comisia specializată ce analiza întrunirea condițiilor cu privire la liberarea sa condiționată, se dispusese amânare pentru o durată de șase luni a formulării propunerii ce urma să fie înaintată instanței de judecată, ca urmare a intervenției făcute de procurorul de caz și respectiv de unul dintre lucrătorii de poliție delegat să efectueze activități de urmărire penală în cauză.
În acest mod, inculpatul B. M. intenționa să îl determine pe inculpatul L. Ș., zis „B.”, să achieseze la o . plângeri formulate de liderul grupului infracțional la Direcția Națională Anticorupție – S. T. G. împotriva procurorului de caz și a lucrătorilor de poliție delegați să efectueze activități de urmărire penală în cauză.
Cu același prilej, inculpatul B. M. l-a instruit pe inculpatul L. Ș. ca, în cursul audierilor, ce urmau să aibă loc la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G., să susțină, în mod nereal, că hotărârea judecătorească falsificată i-ar fi fost înmânată de numitul I. M. – în prezent decedat – fost lider al unui grup infracțional organizat ce a acționat pe raza municipiului G..
Aceste susțineri false pe care inculpatul L. Ș., zis „B.”, trebuia să le facă în fața organelor de urmărire penală, inculpatul B. M. urmărea să le coroboreze cu alte susțineri pe care acesta din urmă le făcuse în cadrul unui denunț adresat către Direcția Națională Anticorupție – S. T. G. împotriva procurorului de caz și a lucrătorilor de poliție delegați să efectueze activități de urmărire penală în cauză.
Acționând conform indicațiilor date de liderul grupului infracțional, inculpatul L. Ș., zis „B.”, a redactat un înscris olograf (volumul XVII dosar de urmărire penală, filele 181-182), pe care l-a remis membrilor familiei sale, cu ocazia unei vizite primite în Penitenciarul G., prin care îi instruia pe aceștia cu privire la susținerile pe care trebuiau să le facă cu ocazia audierii lor de către organele de urmărire penală, respectiv să nu facă niciun fel de declarații și doar să spună că nu aveau cunoștință despre faptul că hotărârea judecătorească utilizată pentru radierea măsurii asiguratorii era falsă și să „o dea pe el” (volumul XX dosar de urmărire penală, declarație inculpat L. Ș., filele nr. 664-672).
Totodată, inculpatul L. Ș. îi cerea inculpatei M. C. să îl contacteze pe inculpatul B. M., căruia să îi comunice că nu intenționa să declare în fața organelor de urmărire penală, cu ocazia audierilor care aveau să urmeze, condițiile concrete în care fuseseră comise faptele, cerându-i ca, în schimb, inculpatul B. M. să îi restituie lanțul din aur pe care i-l lăsase drept garanție pentru plata sumei pretinsă de acesta din urmă.
În cuprinsul înscrisului, inculpatul L. Ș. i-a cerut inculpatei M. C. să îi comunice inculpatului B. M. că va continua să susțină, cu ocazia audierilor, faptul că primise hotărârea judecătorească falsificată de la numitul I. M., astfel cum îi indicase inculpatul B. M. cu ocazia vizitei pe care acesta din urmă i-o făcuse, în calitate de avocat ales, la data de 22.08.2011, în Penitenciarul G..
Acest înscris a fost găsit și ridicat de organele de urmărire penală cu ocazia percheziției efectuate, în data de 16.03.2012, la locuința inculpaților M. C. și M. S. L. (volumul XVII dosar de urmărire penală, filele 181-182).
În data de 16.03.2012, când a fost declanșată activitatea de punere sub învinuire a participanților la comiterea faptelor ce face obiectul prezentei cauze, inculpatul L. Ș. l-a contactat telefonic pe inculpatul B. M., comunicându-i faptul că fuseseră conduși la sediul organului de urmărire penală inculpații M. S. L., zis „L. Carpazan”, și soția acestuia M. C., fratele și respectiv cumnata inculpatului L. Ș..
Pe parcursul convorbirii, inculpatul L. Ș. s-a arătat foarte nervos, comunicându-i inculpatului B. M. că urma să-l „distrugă” în cazul în care se luau măsuri preventive față de fratele și cumnata sa. De asemenea, interlocutorul i-a solicitat inculpatului B. M. să le angajeze celor doi inculpați un avocat care să îi asiste pe parcursul efectuării cercetărilor.
În acest sens, următorul fragment al convorbirii prezintă relevanță pentru cauză:
L. Ș.: Ce faci mă, M.?
B. M.: Bine. V-a luat la D.I.I.C.O.T.?
L. Ș.: La D.I.I.C.O.T.? Vezi că i-a arestat pe L. și pe C.. Te distrug. Ești nebun la cap?
B. M.: Auzi, tu ești nebun? Mi i-a luat pe toți, numai eu. Și eu mă duc acum la D.I.I.C.O.T. I-a luat pe doamna L., pe M., mi-a luat pe toți de la cabinetul parlamentar, pe toți de la cabinetul de avocatură mi i-a luat și mă duc acum.
L. Ș.: Vezi, du-te și pune avocat lui L..
B. M.: Acuma mă duc, acuma. Nu pot să sun eu. Vorbește tu cu un avocat, nu știu cu cine să vorbești. Eu știu că sunt acolo, i-a luat pe toți, sunt 20 de oameni luați. Eu mă duc acuma.
L. Ș.: Da unde?
B. M.: La D.I.I.C.O.T. A luat și din București. A strâns mai multă lume. Sunt 20. Tu nu înțelegi că e doamna L., e M. de la cabinetul parlamentar, e M. de la cabinetul de avocatură, e secretara, ... Toată lumea e luată. Eu sunt singurul rămas. Mă duc și eu acuma acolo. Și știam. M-am gândit că o să o ia și pe L. și pe C.. Și ce treabă au L. și C.. L. și cu C. ce au de zis. S_ zică adevărul și atâta. Dar, hai să vedem ce avocat să găsim să trimiți. Nici nu știu pe cine să trimiți.
L. Ș.: Păi cauți tu frate. Eu nu știu, eu nu...
B. M.: Mă duc acum în Tribunal. Mă duc eu acum și ...
L. Ș.: Hai du-te repede și sună-mă pe numărul ăsta și să le punem un avocat să aibă grijă de ei.
B. M.: Hai, hai. (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 23)
După aducerea la cunoștință a învinuirii și audierea sa de către procurorii de caz, la ora 12:48:06, inculpatul B. M. l-a contactat telefonic pe inculpatul L. Ș., ce utiliza postul telefonic cu numărul_, reproșându-i acestuia că făcuse declarații defavorabile cu ocazia audierii sale.
Întrucât coinculpatul a negat faptul că dăduse declarații în cauză, inculpatul B. M. i-a cerut „să lase tot” și să se întâlnească la restaurantul „Pescarul” de pe raza municipiului G. pentru a discuta în legătură cu situația în care erau implicați.
Anterior, inculpatul L. Ș. l-a contactat telefonic pe liderul grupului infracțional, inculpatul B. M., pentru a îi cere să angajeze un avocat care să le acorde asistență juridică inculpaților M. S. L., zis „L. Carpazan”, și M. C. fratele și respectiv cumnata celui dintâi.
În acest sens, următorul fragment al convorbirii prezintă relevanță pentru cauză:
L. Ș.: Pot să vorbesc cu tine undeva?
B. M.: Da.
L. Ș.: Tu unde ești?
B. M.: Eu acuma am plecat de la D.I.I.C.O.T., acolo unde ai dat tu declarație.
L. Ș.: Acolo unde m-au luat ăia, nu?
B. M.: Unde ai dat declarație. Ai fost dimineață?
L. Ș.: N-am fost dimineață mă, ce ai?
B. M.: Da când ai fost? Că mi-au zis oamenii că ai fost și ai dat declarație cu lux de amănunte.(n.n. vorbește cu altcineva - Vreau să vorbesc cu G.)
L. Ș.: Băi nu, eu așa am zis?
B. M.: Da. Stai o secundă, stai o secundă (n.n. vorbește cu altcineva).
L. Ș.: Băi, vezi că vorbește nașpa.
B. M.: Nu mă interesează. Hai vino undeva, vino pe Faleză la Pescarul.
L. Ș.: Băi, da ți-am zis de-atuncea că, de atunci de când cu tribunalul.
B. M.: Mi-au spus că ai spus în declarație că am instigat lumea, nu știu ce ziceau ei.
L. Ș.: Băi, merg eu acuma acolo personal.
B. M.: Nu, băi, nu măi, măi, măi. Calm. Vino la Pescarul!
L. Ș.: Eu nu îmi aduc aminte să fi vorbit. Mă duc personal la D.I.I.C.O.T.
B. M.: Băi. vino la Pescarul. Hai vino la Pescarul. Vino la Pescarul în față. Da, că eu sunt cu Capu’, cu tot Rachiu, cu C..
L. Ș.: Băi frate.
B. M.: Hai vino în față la Pescarul. Lasă tot și vino.
L. Ș.: Hai că vin. (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 24-25)
Cei doi s-au întâlnit în incinta unui restaurant, ocazie cu care inculpatul B. M. l-a asigurat pe inculpatul L. Ș. că „îi va scoate pe toți”, întrucât acesta din urmă, inculpatul M. S. L. și inculpata M. C. nu „ar fi avut nici o treabă” în realizarea activităților infracționale.
Cu același prilej, inculpatul B. M. i-a solicitat inculpatului L. Ș. să stea ascuns și să nu răspundă citațiilor organelor de urmărire penală până „va rezolva el situația creată”.
Întrucât inculpații L. Ș. zis „B.”, M. S. L. zis „L. Carpazan” și M. C. erau audiați la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G., fără a avea posibilitatea de a lua legătura cu membrii familiei, în data de 16.03.2012, la ora 22:19:42, inculpatul B. M. a fost contactat de o persoană de sex femeiesc, identificată ca fiind Ș. G., membră a familiei celor trei, care s-a interesat de situația juridică a acestora.
Inculpatul B. M. i-a comunicat interlocutoarei faptul că inculpații L. Ș. zis „B.”, M. S. L. zis „L. Carpazan” și M. C. erau cercetați în legătură cu imobilul situat în G., . ., . de sub sechestru în mod fraudulos, prin utilizarea unei hotărâri judecătorești falsificate și vândut ulterior părții vătămate S. I. și respectiv în G., .. 180.
Aceste aspecte relevă, încă odată, fără putință de tăgadă, faptul că inculpatul B. M. cunoștea, în mod precis, participația fiecărui membru al grupului infracțional la comiterea faptelor reținute în sarcină, mai ales că acesta, de fiecare dată când a avut posibilitatea i-a sfătuit pe membrii grupului infracțional să nu facă niciun fel de declarații în fața organelor de urmărire penală.
În acest sens, următorul fragment al convorbirii prezintă relevanță pentru cauză:
B. M.: Nu știu cine e ăsta. Trimite un avocat acolo.
Ș. G.: Și L. e tot învinuit?
B. M.: Cine? Da mă, toți sunt învinuiți. De aiurea sunt învinuiți. Pe nimic sunt învinuiți. Cu sechestru că l-au indus în eroare pe S. ăla.
Ș. G.: Deci sunt învinuiți toți. (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 39)
În dimineața zilei de 17.03.2012, la ora 02:26:38, inculpatul B. M. a fost contactat de o rudă a inculpaților L. Ș. zis „B.”, M. S. L. zis „L. Carpazan” și M. C., care l-a întrebat dacă angajase un avocat ales pentru aceștia.
Cu acest prilej, inculpatul l-a sfătuit să angajeze, pentru inculpații susmenționați, anumiți avocați din cadrul Baroului de Avocați G., indicându-i în acest sens numele acestora, întrucât față de aceștia se formulase propunere de arestare preventivă către Curtea de Apel G..
În acest sens, următorul fragment al convorbirii prezintă relevanță:
B. M.: I-a trimis avocat lu’ L.?
C.: Ăă, am plecat de-acolo noi.
B. M.: Da’ ce avocat le-au pus?
C.: Nu le pune nici un avocat.
B. M.: Să le pună avocat că e reținut.
C.: E reținut?
B. M.: Da, e reținut și mâine dimineață îi duce la arestare.
C.: Băi!...
B. M.: Nasol! La Curtea de Apel.
C.: Îs băieții care-i știu eu, nu?
B. M.: Da, da, da...
C.: Băi, frate...
B. M.: Da, acuma i-a reținut.
C.: Câte, cât, câte zile?
B. M.: 24 de ore, atât. Până mâine la 12.
C.: D. 24 de ore poate să le...
B. M.: Îi duce mâine. Îi duce mâine la judecător, la Curtea de Apel. Luați și cu G. și vorbiți cu un avocat!
C.: Trebuie să începem de-acuma, oare?
B. M.: Nu. Ei, la ora asta! Mâine dimineață la șapte jumate. Vorbiți și căutați-l pe C.!
C.: Pe C.. Băiatul ăla blonduț?
B. M.: Nu. Vedeți că-i un om...un om la 60 de ani.
C.: Băi, frate, auzi...
B. M.: Da.
C.: Înseamnă că le dă mâine...
B. M.: H.. H., H. e la Iași.
C.: Îl știu.
B. M.: Hai! Când se trezește G....
C.: ...decât eu și cu G.. N-are decât...
B. M.: Mâine dimineață vorbiți cu...cu H.! Vedeți că el nu poate să vină. H....era avocatul lui L., lu’...
C.: Îl știu, îl știu, îl știu. Îl știu și pe L., și pe H.. Da.
B. M.: Hai! Când se trezește G., vorbim. Vorbim dimineață la opt. Hai! Pa!
C.: Bine, șefu’. (vol. XVI dosar de urmărire penală, proces-verbal de redare ordonanță provizorie 17/.-12, 40-41).
După arestarea sa preventivă, inculpatul B. M. a continuat să îl contacteze pe inculpatul L. Ș. și să se intereseze de declarațiile pe care acesta le-a făcut în fața organelor de urmărire penală, precum și despre conținutul declarațiilor date de ceilalți membri ai grupului infracțional, membri ai familiei inculpatului L. Ș..
Astfel, inculpatul B. M. i-a remis inculpatului L. Ș. printr-un procedeu cunoscut în limbajul penitenciar drept „caleașcă” un bilet prin care îl întreba pe inculpatul L. Ș. despre conținutul declarațiilor acestuia, precum și ale inculpaților B. B. A. și M. C..
P. același bilet, inculpatul B. M. îi comunica inculpatului L. Ș. că va continua să susțină versiunea potrivit căreia avea cunoștință despre faptul că hotărârile judecătorești falsificate i-ar fi fost remise de numitul I. M..
De asemenea, inculpatul B. M. îl punea la curent pe inculpatul L. Ș. cu privire la declarațiile date în fața organelor de urmărire penală de inculpații P. E., L. A. și V. T., zis „U.”.
Acest bilet a fost predat organelor de urmărire penală de inculpatul L. Ș. cu ocazia audierii sale ( filele 672-673 volum XX dosar de urmărire penală).
Pentru a reține această situație de fapt, Curtea a coroborat declarațiile inculpaților L. A., L. Ș., M. C. și M. S. - L., care au recunoscut în integralitate faptele, astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, uzând de procedura abreviată prevăzută de dispozițiile art. 320 indice 1 Cod de procedură penală anterior, cu: probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel cum au fost analizate în prezenta hotărâre, enumerate în opisul aflat la volumul XII dosar de urmărire penală; aspectele reliefate de procesele-verbale de redare aflate la volumul XVI dosar de urmărire penală; mijloacele de probă, la care s-a făcut referire în analiza efectuată, aflate la volumele XVII, XIX și XX dosar de urmărire penală.
Față de argumentele expuse la momentul la care a analizat soluția de disjungere a cauzei, și luând în considerare caracterul irevocabil al declarației de recunoaștere a faptelor, după încuviințarea de către instanță a cererilor de judecare în procedură abreviată, Curtea arată că nu poate da eficiență atitudinii procesuale de negare totală sau parțială a activității infracționale manifestată ulterior de către inculpații L. Ș., M. C. și M. S.-L., cu precădere după punerea în aplicare a dispozițiilor art. 46 Cod de procedură penală.
Inculpații L. Ș., M. C. și M. S. – L. au arătat că au considerat ca fiind legală sentința penală nr. 29/CC/09.04.2007, pretins pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei G., pretinzând că nu aveau cum să își dea seama că este falsă, având în vedere și nivelul lor de instruire.
Caracterul fals al sentinței penale nr. 29/CC/09.04.2007, extrem de facil de depistat chiar și de către cei trei inculpați, se desprinde încă din practicaua hotărârii (fila 30 volum XII dosar de urmărire penală), sentința având doar două pagini, în care se menționează că L. Ș. a fost citat la domiciliu (municipiul G., .. 1, ., județul G.) și a fost prezent personal în fața instanței, deși, la momentul respectiv, inculpatul L. Ș. era arestat preventiv. Mai mult decât atât, știa că nu fusese niciodată prezent la soluționarea cauzei respective, care era una fictivă.
Totodată, având în vedere relațiile de rudenie și de afinitate existente între cei trei inculpați aceștia cunoșteau faptul că imobilul din municipiul G., . ., . fusese indisponibilizat de organele judiciare.
De asemenea, biletul ridicat de organele de urmărire penală, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la inculpații M. C. și M. S.-L. (filele 181-182 volum XVII dosar de urmărire penală), conține instrucțiunile pe care inculpatul L. Ș. le dă inculpaților M. pentru evitarea angajării răspunderii penale – în cazul în care iese rău, voi să o dați pe mine, că ați făcut legal tot; iar apartamentul a mers avocata lui și l-a scos de sub sechestru, nu tu sau L.; iar tu ai scos hârtiile pentru vânzare, nicidecum ai mai făcut altceva sau L..
Totodată, săvârșirea faptelor de către inculpați reiese, dincolo de orice dubiu, din materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, astfel cum a fost analizat, însușit de către inculpații L. A., L. Ș., M. C. și M. S. - L., care au solicitat judecarea cauzei în baza sa. Deși, pe parcursul judecării cauzei, inculpatul L. Ș. a arătat că va propune probe pentru a își demonstra nevinovăția, fiecare dintre cei patru inculpați nu a solicitat decât administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere.
Partea vătămată S. I., care a fost indusă în eroare cu ocazia achiziționării imobilului din municipiul G., . ., ., în modalitatea anterior descrisă, s-a constituit, în cursul urmăririi penale, parte civilă în procesul penal cu suma de 120.000 lei reprezentând suma achitată membrilor grupului infracțional pentru cumpărarea acestui imobil, precum și cu suma de 40.000 lei reprezentând îmbunătățirile aduse imobilului, după cumpărarea acestuia (declarații parte vătămată vol. XII dosar de urmărire penală, filele 314-319).
În cursul judecății, S. I. a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 154.051 lei reprezentând - 120.000 lei prețul apartamentului, 31.530 lei cheltuieli, îmbunătățiri și amenajări și 2.521 lei cheltuieli cu taxe și comisioane.
A precizat că se consideră cumpărător de bună – credință și dorește a rămâne proprietar al apartamentului situat în G., . ., . (filele 91-92 volum I dosar Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penalăși filele 142-144 și 146-213 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași, precum și fila 41 volum IX dosar nr._ * Curtea de Apel Iași – declarație parte vătămată, termen de judecată din 14 noiembrie 2014.).
Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice – Biroul Valorificare Bunuri, a precizat că a fost pus în imposibilitatea de a pune în executare dispozițiile sentinței penale numărul 214/20.04.2007, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul numărul_ (fost 16/P/2005), referitoare la confiscarea imobilului situat în municipiul G., . ., ., județul G., și luarea măsurilor legale pentru ca D.G.F.P. G. – Biroul Valorificări Bunuri să poată pune în aplicare sentința penală nr. 214/2007 privind valorificarea imobilului menționat, însă nu a formulat pretenții civile în cauză (adrese vol. XII dosar de urmărire penală, filele 15-17).
S. I. (fila 315 volum XII dosar de urmărire penală) a precizat că, la data de 15 mai 2008, a primit o înștiințare de la ANAF G., potrivit căreia apartamentul în care locuiește este proprietatea statului român. Imediat, s-a prezentat la această instituție pentru a se lămuri în legătură cu situația creată. I s-a comunicat că apartamentul pe care îl cumpărase, în septembrie 2007 și care aparținuse lui L. Ș., fusese sechestrat de organele judiciare, în cursul anului 2004, printr-o Ordonanță a Parchetului G.. Cei de la ANAF, după ce i-au studiat documentele, au constatat că sunt în regulă și nu vor pune în executare sentința Tribunalului G.. În luna mai 2010, a primit citație de la Tribunalul G., prin care era chemat în calitate de intimat, într-un proces pe care Tribunalul G. l-a intentat O.C.P.I. G..
Astfel, în dosarul nr._/233/2010, având ca obiect – plângere împotriva încheierii de carte funciară (art. 52 alin. 2 din Legea nr. 7/1996) și ca părți – Tribunalul G., O.C.P.I. G., S. I., S. M. și L. Ș., la data de 01.02.2012, Tribunalul Prahova a admis apelul declarat de S. I. și S. M. împotriva sentinței civile pronunțată de Judecătoria G., prin care se stabilise că O.C.P.I. G. trebuie să înscrie și să noteze în cartea funciară nr._ a municipiului G. sentința penală nr. 214/2007 pronunțată de Tribunalul G. (prin care apartamentul fusese confiscat și trecut în proprietatea statului) și a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de Tribunalul G..
Curtea arată și că, în dosarul nr._/233/2010, aflat pe rolul Judecătoriei G., având ca obiect – anulare act și ca părți – Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. G. (reclamat), S. I. și L. Ș. (pârâți), la data de 27.04.2012, în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 2 Cod de procedură civilă anterior, s-a dispus suspendarea judecării cauzei.
Din perspectiva Curții, în speță, nu s-a invocat și nici ar exista indicii în sensul că S. I. nu ar fi fost de bună credință la încheierea contractului, aceasta efectuând diligențele obișnuite cu ocazia cumpărării unui imobil, contractul încheindu-se, la un notar public, în baza unor acte originale, fiind verificată, totodată, la solicitarea părții vătămate procura prin care L. Ș. îl împuternicea pe fratele său, M. S.-L., să vândă apartamentul.
Sub un alt aspect, S. I. stăpânește neîntrerupt apartamentul până în prezent. Eventuala anulare a contractului de vânzare cumpărare ar echivala cu o nouă sancțiune, cu un nou prejudiciu nemeritat pentru S. I..
Buna-credință a părții vătămate S. I. a fost, de altfel, constată și prin decizia civilă pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._/233/2010 (atașată constituirii ca și parte civilă - filele 91-92 volum I dosar Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penalăși filele 142-144 și 146-213 volum I dosar Curtea de Apel Iași).
Prejudiciul este, astfel, localizat în patrimoniul Statului român care se află în imposibilitatea punerii în executare a dispozițiilor sentinței penale nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G., definitivă la data de 23.06.2008, urmare a respingerii recursului, prin decizia penală nr. 2255/23.06.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, privind confiscarea imobilului situat în municipiul G., . ., ., județul G. și constă în contravaloarea apartamentului în discuție.
C. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR. LEGEA PENALĂ MAI FAVORABILĂ.
Conform art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Curtea constată că de la data sesizării instanței și până in prezent normele de drept penal material au fost modificate, prin . Noului Cod Penal la data de 01.02.2014.
În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, instanța apreciază că, in cauză, nu pot fi combinate dispozițiile din legile succesive considerate mai favorabile cu privire la fiecare instituție aplicabilă, fiind posibilă doar aplicarea globală a fiecăreia dintre legile in vigoare și stabilirea, în urma acestei operațiuni, a acelei dintre cele două legi care permite o soluție mai favorabilă situației fiecărui inculpat, in raport de instituțiile concret aplicabile in cauză.
O combinare a dispozițiilor din mai multe legi succesive contravine atât principiului separației puterilor in stat (subrogând judecătorul puterii legiuitoare care a înțeles să adopte o lege în ansamblul său, subordonând modalitatea de reglementare unor obiective finale de politică penală), dar și principiului egalității în fața legii (prin stabilirea unei situații mai bune inculpaților care sunt judecați în această perioadă și în raport de cei care au săvârșit faptele anterior intrării în vigoare a legii noi și au fost deja condamnați definitiv anterior acestui moment și față de cei care au săvârșit faptele integral după . legii noi).
Această interpretare corespunde jurisprudenței Curții Constituționale cu privire la crearea unei ”lex tertia”, jurisprudență care se regăsește in considerentele mai multor decizii in care Curtea a analizat constituționalitatea unor dispoziții legale noi, de natură a crea o situație mai favorabilă.
Astfel, în considerentele Deciziei nr. 1740/08.11.2011, Curtea Constituțională a precizat ” Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, este de observat că aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze”. ”Determinarea caracterului "mai favorabil" are în vedere o . elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cat și condițiile referitoare la pedeapsă. Cu privire la aceasta din urmă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora în mod concret.”
De altfel, în Decizia nr. 265/06.05.2014, s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr._, iar Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, reținând în considerente că interpretarea potrivit căreia legea penală mai favorabilă presupune aplicarea instituțiilor autonome mai favorabile, este de natură să înfrângă exigențele constituționale, deoarece, în caz contrar, s-ar rupe legătura organică dintre instituțiile de drept penal aparținând fiecărei legi succesive, cu consecința directă a schimbării conținutului și sensului actelor normative adoptate de către legiuitor.
Este evident însă că această jurisprudență a instanței de contencios constituțional permite aplicarea principiilor menționate pentru fiecare dintre inculpații trimiși in judecată în parte, situația concretă a fiecăruia dintre aceștia putând conduce la identificarea, în mod global evident, a legii penale mai favorabile.
În situația în care legea nouă aduce mai multe modificări în afara limitelor de pedeapsă (elementul inițial în raport de care se stabilește care dintre cele două legi este mai favorabilă), Curtea urmează să stabilească legea penală mai favorabilă în raport de modificările aplicabile relevante în cauză care conduc la o situație juridică concretă favorabilă inculpatului, cu luarea in considerare a tuturor acestor elemente, incluzând aici evident și dispozițiile legale privind modalitatea executării pedepsei, prescripția răspunderii penale, precum și alte dispoziții legale relevante.
C.1. În ceea ce privește modificările legislative intervenite cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la acuzațiile aduse inculpaților L. A., L. Ș., M. C. și M. S. L., se constată următoarele:
Conform art. 126 pct. 1 și 2 și art. 247 din Legea nr. 187/2012, referitor la Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, art. 2 din legea specială a fost modificat în sensul că noțiunea de grup infracțional organizat este definită de art. 367 alin. (6) Cod penal, iar infracțiunea gravă este infracțiunea pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii al cărei maxim special este de cel puțin 4 ani, precum și următoarele infracțiuni: supunerea la muncă forțată sau obligatorie, prevăzută la art. 212 din Codul penal; divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută la art. 304 din Codul penal; ștergerea sau modificarea marcajelor de pe arme letale, prevăzută la art. 344 din Codul penal; infracțiuni privind concurența neloială; infracțiuni de corupție, infracțiunile asimilate acestora, precum și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene; infracțiuni privind traficul de droguri; infracțiuni privind regimul juridic al precursorilor de droguri; infracțiuni privind nerespectarea dispozițiilor privind introducerea în țară de deșeuri și reziduuri și infracțiuni privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Art. 7 a fost abrogat.
Abrogarea art. 7 din lege nu echivalează, însă, cu o dezincriminare a faptei, operând de fapt o preluare a normei de incriminare în dispozițiile art. 367 alin. 1 Cod penal, text care a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, atât sub aspectul conținutului constitutiv al infracțiunii, cât și al formei de vinovăție cerută de lege, astfel cum a fost reglementată în legea specială veche.
În art. 7 din Legea nr. 39/2003 era incriminată inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 5 și 20 ani închisoare și interzicerea unor drepturi. În alin. (2) se prevedea că pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat. A.. (3) al articolului prevedea că, dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracțiuni.
În art. 367 alin. (1) Cod penal este incriminată, sub denumirea marginală de „Constituire a unui grup infracțional organizat”, fapta de inițiere sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 1 și 5 ani închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi.
(...) În alin. (3) al articolului se prevede că în situațiile în care faptele de la alin. (1) și (2) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică regulile de la concursul de infracțiuni. (....). P. grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni (alin. 6).
Din analiza comparativă a celor două texte de lege sub aspectul acuzațiilor aduse inculpaților L. A., L. Ș., M. C. și M. S. – L., se constată că sub aspectul elementului material al laturii obiective și sub aspectul formei de vinovăție cerute de lege nu sunt diferențe între textul art. 7 din legea specială anterioară și cel al art. 367 alin. 1 Cod penal. Definiția dată grupului infracțional organizat din noul Cod penal înlătură cerința privitoare la scopul constituirii grupului - obținerii direct sau indirect a unui beneficiu financiar sau material -, fiind suficientă constituirea unui grup organizat doar în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni; prin urmare, nici sub acest aspect nu se poate aprecia că noua dispoziție legală a eliminat vreun element de care depinde caracterul penal al faptei ori forma de vinovăție; dimpotrivă, a lărgit sfera noțiunii grupului infracțional organizat.
Curtea arată că nu pot fi primite susținerile apărătorului ales al inculpatului M. S.-L. privind achitarea acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cât timp în scopul grupului infracțional organizat a intrat comiterea de infracțiuni grave – infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave (art. 2 lit. b pct. 5 din Legea nr. 39/2003, forma în vigoare anterior datei de 01.02.2014) și infracțiunea de spălare de bani (art. 2 lit. b pct. 14 din Legea nr. 39/2003, forma în vigoare anterior datei de 01.02.2014). Pentru a fi angajată răspunderea penală a inculpatului, nu se impunea ca M. S.-L. să săvârșească el însuși infracțiunile grave, care au intrat în scopul grupului infracțional organizat.
În ceea ce privește legislația în vigoare, maximul special al pedepsei închisorii este mai mare de 4 ani atât în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal (5 ani închisoare), cât și în ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 (10 ani închisoare).
În dezacord cu susținerile apărătorilor aleși ai inculpatei L. A., Curtea arată că limita minimă de pedeapsă pentru infracțiunea prevăzută în art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 este de 5 (cinci) ani închisoare (redusă cu o treime – 3 ani și 4 luni de închisoare), cât timp infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat este infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, pentru care art. 215 alin. 5 Cod penal 1969 prevede o limită minimă de 10 ani de închisoare (redusă cu o treime – 6 ani și 8 luni de închisoare) și pedeapsa interzicerii unor drepturi, limită minimă superioară celei prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
În jurisprudență (decizia nr. 2325 din 02.07.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, disponibilă pe www.scj.ro), s-a arătat că limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor pentru infracțiunea prevăzută în art. 7 din Legea nr. 39/2003 sunt cuprinse între 5 și 20 de ani închisoare.
Însă, aplicarea prevederilor statuate în alin. 1 al art. 7 nu poate fi independentă, ci în strânsă corelație cu cele prevăzute în alin. 2, care limitează pedeapsa aplicată în concret pentru infracțiunea prevăzută în art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 prin raportare la regimul sancționator prevăzut de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat.
Acest tratament sancționator vizează ambele limite ale textului de lege incriminator al infracțiunii scop și nu numai limita maximă a pedepsei, în condițiile în care legiuitorul folosește termenul de „sancțiune prevăzută de lege”, ceea ce implică atât limita maximă, dar și limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat.
Dacă legiuitorul ar fi intenționat să limiteze doar maximul pedepsei ce poate fi aplicată pentru infracțiunea prevăzută în art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, ar fi precizat în mod expres acest lucru. În lipsa unei dispoziții exprese a legii, o interpretare contrară ar excede dispozițiilor legale menționate. Or, „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” (unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem).
C.2. Referitor la infracțiunea de spălare a banilor prevăzută în art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 (anterior art. 23 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, fără a fi necesară, din punctul de vedere al instanței, o schimbare de încadrare juridică în acest sens), Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 111 pct. 2 și art. 247 din Legea nr. 187/2012, textul art. 29 alin. 1 lit. a) prevede că, constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani fapta de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile sa se sustragă de la urmărire, judecata sau executarea pedepsei, fără a se aduce modificări privind conținutul constitutiv al infracțiunii care să atragă incidența în cauză a dispozițiilor prevăzute în art. 3 din Legea nr. 187/2012 (fapta comisă sub imperiul legii vechi să nu mai constituie infracțiune sub imperiul legii noi datorită lipsei unui element constitutiv ori a formei de vinovăție cerută de lege).
Astfel, la data de 1 februarie 2014 când au fost modificate dispozițiile art. 29 alin. 1 lit. a) din legea specială, noua incriminare prevede aceleași elemente constitutive ale laturii obiective, ca modalități alternative de comitere faptei, deci și modalitatea ascunderii sau a disimulării originii ilicite a imobilului situat în municipiul G., .. 180, județul G., cunoscând că provine din săvârșirea de infracțiuni legate de traficul de persoane și în scopul sustragerii bunului de la executarea măsurii de siguranță a confiscării speciale, reținută în sarcina inculpaților L. Ș. și M. C. (pentru aceasta, forma de participație penală a complicității prevăzută de art. 26 Cod penal 1969/art. 48 noul Cod penal și pentru ambii inculpați – forma continuată de săvârșire a infracțiunii).
C.3. Situația infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal 1969 imputată inculpaților L. A. (forma de participație penală a complicității prevăzută de art. 26 Cod penal 1969/art. 48 noul Cod penal), L. Ș. (forma de participație penală a instigării prevăzută de art. 25 Cod penal 1969/art. 47 noul Cod penal), M. C. și M. S. L., precum și a infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal 1969 imputată inculpatului D. F..
Art. 215 Cod penal 1969 incrimina infracțiunea de înșelăciune, constând în inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, faptă pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 12 ani. Înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni (alin. 2). Inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate (alin. 3).
Art. 244 alin. 1 noul Cod penal, incriminează infracțiunea de înșelăciune constând în inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, care se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Potrivit alin. 2, înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. Conform alin. 3, împăcarea înlătură răspunderea penală.
Varianta tip a infracțiunii de înșelăciune, precum și varianta calificată prevăzută de alin. 2, sunt preluate într-o formulare identică de noul Cod penal.
Varianta asimilată prevăzute de alin. 3 nu mai este prevăzută de noul Cod penal. Astfel, inducerea în eroare cu prilejul încheierii sau menținerii unui contract, dacă este produs un prejudiciu, va constitui infracțiunea de înșelăciune în forma tip sau agravată (spre exemplu, în cazul folosirii unor mijloace frauduloase).
S-a arătat că, în materie contractuală, sfera de incidență a incriminării se lărgește, ținând cont de faptul că nu se mai cere ca inducerea în eroare să fi fost de așa manieră încât să reprezinte un element determinant în încheierea sau executarea contractului (V. C., Infracțiunile contra patrimoniului în Noul Cod penal – principalele modificări față de reglementarea actuală, în Curierul Judiciar, nr. 7/2013, pag. 401 citat în M. U., V. C., Noul Cod penal. Codul penal anterior. Prezentare comparativă. Observații. Ghid de aplicare. Legea penală mai favorabilă, Editura Hamangiu, București, 2014, pagina 332).
Spre deosebire de Codul penal din 1969, în cazul infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 244 noul Cod penal, împăcarea părților înlătură răspunderea penală, împăcare care însă nu a intervenit în cauza penală de față.
C.4. În ceea ce privește modificările legislative intervenite cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzute în art. 288 alin. 1 Cod penal 1969 raportat la acuzațiile aduse inculpatului D. F. (forma de participație penală a instigării prevăzută de art. 25 Cod penal 1969/art. 47 noul Cod penal) se constată că incriminarea este preluată de art. 320 alin. 1 noul Cod penal, fiind modificate numai limitele de pedeapsă
Minimul special al pedepsei închisorii a fost majorat la 6 luni, maximul special fiind același, respectiv 3 ani de închisoare.
C.5. Referitor la infracțiunea de fals intelectual prevăzute de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969 raportat la acuzațiile aduse inculpaților L. A. și M. S. – L. (în cazul acestuia, participație improprie - art. 31 alin. 2 Cod penal 1969/art. 52 alin. 2 noul Cod penal) se constată că, în cazul legii noi (art. 321 alin. 1 Cod penal), subiect activ al infracțiunii de fals intelectual poate fi numai funcționarul public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fără a se aduce modificări privind conținutul constitutiv al infracțiunii care să atragă incidența în cauză a dispozițiilor prevăzute în art. 3 din Legea nr. 187/2012.
Minimul special al pedepsei închisorii a fost majorat la 1 an, maximul special fiind același, respectiv 5 ani de închisoare.
Curtea arată că, în privința inculpatei L. A., se impune a fi reținută o infracțiune unică de fals intelectual, în formă continuată, având în vedere faptul că hotărârile arbitrale nr. 59/23.05.2006, nr. 62/06.07.2006 și nr. 75/01.08.2006 au fost întocmite în baza unei rezoluții infracționale unice, într-un interval scurt de timp.
C.6. În cazul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzute de art. 290 alin. 1 Cod penal 1969 raportat la acuzațiile aduse inculpatului L. Ș. se constată că, în cazul legii noi (art. 322 alin. 1 Cod penal), spre deosebire de vechea reglementare, care incrimina, în mod explicit, doar falsul material în înscrisuri sub semnătură privată (falsificare prin alterare sau prin contrafacere), acoperă și ipotezele de fals intelectual comise în înscrisuri sub semnătură privată.
Această modificare este, așa cum subliniază și doctrina judiciară (a se vedea, în acest sens, S. B., D. A. Ș., G. Zlati - Noul Cod penal. Partea specială. Analize, explicații, comentarii. Perspectiva clujeană, Editura Universul Juridic, București, 2014, pagina 546), cea mai importantă schimbare adusă de legiuitor în materia falsurilor, ea marcând o lărgire a sferei de incriminare, extrem de importantă din perspectiva practicii judiciare. Sancționarea explicită a falsului intelectual în înscrisuri sub semnătură privată răspunde, astfel, tendinței întâlnite în ultimii ani în practica judiciară de a integra în norma anterioară ipotezele de falsificare intelectuală a unor înscrisuri sub semnătură privată (prin atestarea unor împrejurări nereale sau omisiunea de a consemna împrejurări adevărate).
Minimul special al pedepsei închisorii a fost majorat la 6 luni, iar maximul special la 3 ani de închisoare.
C.7. În ceea ce privește modificările legislative intervenite cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prevăzute în art. 291 alin. 1 teza I Cod penal 1969 raportat la acuzațiile aduse inculpatului M. S.-L. și inculpatului D. F., precum și ale infracțiunii de fals în declarații prevăzute în art. 292 alin. 1 Cod penal 1969 raportat la acuzațiile aduse inculpatului D. F. se constată că incriminările sunt preluate de art. 323 noul Cod penal, respectiv art. 326 noul Cod penal, fără a se aduce modificări privind conținutul constitutiv al infracțiunii care să atragă incidența în cauză a dispozițiilor prevăzute în art. 3 din Legea nr. 187/2012 și nici modificări ale limitelor de pedeapsă.
C.8. Referitor la infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzute în art. 260 alin. 1 Cod penal 1969 raportat la acuzațiile aduse inculpaților M. C. (forma de participație penală a instigăriiprevăzută de art. 25 Cod penal 1969/art. 47 noul Cod penal) și B. S., se constată că, în cazul formei tip, art. 273 alin. 1 noul Cod penal aduce anumite modificări terminologice, făcând trimitere la orice altă procedură în loc de orice altă cauză, înlăturând din enumerare cauzele disciplinare. Modificarea nu va determina schimbări în aplicarea incriminării, doctrina fiind majoritară și în vechea reglementare, în sensul că infracțiunea de mărturie mincinoasă poate fi săvârșită și cu privire la proceduri care nu prezintă caracter judiciar (spre exemplu, procedura succesorală notarială).
În ceea ce privește cauza de nepedepsire prevăzută de alin. 3 incidentă în cauzele penale, spre deosebire de Codul penal 1969, legea nouă prevede trei momente alternative înaintea cărora este necesară retragerea mărturiei, respectiv reținerea, arestarea sau punerea în mișcare a acțiunii penale ca urmare a mărturiei mincinoase. În celelalte tipuri de cauze, retragerea mărturiei trebuie să se fi realizat înainte de a se pronunțat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluție, ca urmare a mărturiei mincinoase. Dacă retragerea intervine după aceste momente, noul Cod penal nu mai reține cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 260 alin. 3 Cod penal 1969.
Sub aspect sancționator, în cazul formei tip este prevăzută posibilitatea aplicării amenzii penale, alternativ sau alături de pedeapsa închisorii, în acest ultim caz dacă făptuitorul a urmărit obținerea unui folos patrimonial, conform art. 62 noul Cod penal.
C.9. Aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește concursul de infracțiuni, forma continuată de săvârșire a faptelor și starea de recidivă postexecutorie (care urmează a fi reținută în privința inculpaților M. C. și M. S.-L.).
a. Conform art. 34 alin. 1 lit. b) din Cod penal 1969, în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte, și, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani, sporul de pedeapsă fiind facultativ.
Conform art. 39 alin. 1 lit. b) noul Cod penal, în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte, și când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, instituindu-se, așadar, un spor fix și obligatoriu de pedeapsă.
b. Regimul sancționator al recidivei postexecutorii este modificat, noul Cod penal stabilind că limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea care constituie cel de-al doilea termen al recidivei se majorează în mod obligatoriu cu jumătate.
c. Art. 41 din Codul penal 1969 prevedea că infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, iar art. 42 Cod penal 1969 că infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, la care se poate adăuga un spor, potrivit dispozițiilor art. 34 sau, după caz, art. 40^1 alin. 1 (spor facultativ, maxim 5 ani, conform art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal din 1969).
Potrivit art. 35 alin. 1 noul Cod penal, infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.
Art. 238 din Legea nr. 187/2012 stabilește că în aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal, condiția unității subiectului pasiv se consideră îndeplinită și atunci când:
a) bunurile ce constituie obiectul infracțiunii se află în coproprietatea mai multor persoane;
b) infracțiunea a adus atingere unor subiecți pasivi secundari diferiți, dar subiectul pasiv principal este unic."
Art. 36 alin. 1 noul Cod penal prevede că infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.
C.10. Noul Cod penal restrânge efectele circumstanțelor atenuante, în sensul că, în prezența acestora, nu mai este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special, efectul lor fiind limitat la reducerea limitelor legale de pedeapsă cu 1/3 (art. 76 alin. 1). Din această perspectivă, nu încape nicio îndoială că legea mai favorabilă sub aspectul efectelor circumstanțelor atenuante este Codul penal 1969.
În condițiile în care legea nouă modifică atât limitele de pedeapsă prevăzute de norma de incriminare, cât și întinderea efectelor circumstanțelor atenuante, se pune problema modului în care se va face aplicarea dispozițiilor privind legea penală mai favorabilă.
Curtea arată că nu suntem în prezența unor instituții susceptibile de a funcționa autonom, astfel că aplicarea legii penale mai favorabile nu se va face în doi pași, ci pe baza criteriului aprecierii globale.
Astfel, nu va fi posibilă aplicarea separată a dispozițiilor din legile succesive privind încadrarea juridică a faptei și reținerea circumstanțelor atenuante. În practică, s-a decis că, în acest caz, circumstanțele atenuante sunt obligatoriu de reținut conform legii determinate ca fiind mai favorabilă.
Totuși susținerea trebuie nuanțată, în sensul că va fi considerată mai favorabilă legea care în ansamblu conduce la o situație mai avantajoasă pentru inculpat și nu, în mod necesar, legea mai favorabilă prin prisma pedepsei din norma de incriminare.
Dacă se alege mai întâi legea mai favorabilă doar în raport de pedeapsa principală, iar apoi se aplică automat aceeași lege în privința atenuantei, este posibil să se ajungă la aplicarea unei pedepse mai severe decât în situația în care s-ar fi pornit de la legea care prevede pedeapsa principală mai mare.
Nu va fi posibilă nici alegerea legii mai favorabile sub aspectul pedepsei din norma de incriminare și aplicarea ulterioară la aceasta a efectului circumstanței atenuante prevăzut de cealaltă lege, mai favorabilă sub acest aspect, întrucât cele două instituții nu funcționează autonom. În fine, nu vor putea fi reținute circumstanțele atenuante dintr-o lege și să li se atribuie efectele prevăzute de cealaltă lege.
C.11. Prescripția răspunderii penale
Termenele de prescripție a răspunderii penale prevăzute de art. 122 alin. 1 Cod penal 1969 rămân neschimbate în noul Cod penal (art. 154 alin. 1), excepție făcând infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, dar nu mai mult de 20 de ani, pentru care termenul de prescripție va fi de 10 ani potrivit noului Cod penal, iar nu de 15 ani, precum în Codul penal 1969.
O altă diferență, însă doar la nivel formal, al sediului normativ și al sistematizării reglementării, o constituie tratarea în cadrul normei privind întreruperea cursului prescripției a prescripției speciale care, în reglementarea veche, era tratată distinct, în art. 124 Cod penal 1969, articol care are un conținut identic cu art. 155 alin. 4 noul Cod penal.
Diferența majoră constă în faptul că în perioada desfășurării activității infracționale, 2006-2008, prescripția specială a răspunderii penale opera, oricâte întreruperi ar fi intervenit, dacă termeul de prescriăție prevăzut în art. 122 era depășit cu încă jumătate, în timp ce legislația actuală prevede depășirea cu încă o dată a termenelor prevăzute de art. 154 noul Cod penal.
Cu privire la incidența prescripției speciale a răspunderii penale, Curtea arată că:
-în privința inculpatei L. A.
Sub aspectul legii vechi, se constată că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) și alin. 2 teza ultimă Cod penal 1969, pentru infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.
Ultimul act material a fost săvârșit la data de 01.08.2006.Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 6 luni la 5 ani, prin urmare, termenul special de prescripție - de 5 ani plus 2 ani și 6 luni, în total, 7 ani și 6 luni, este împlinit la data pronunțării prezentei hotărâri.
Sub aspectul legii noi, se constată că, pentru niciuna dintre faptele supuse concursului, nu a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.
-în privința inculpatului L. Ș.
Sub aspectul legii vechi, se constată că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal 1969.
Fapta a fost săvârșită înainte de 25 mai 2006, la o dată care nu a putut fi stabilită cu exactitate.Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 luni la 2 ani, prin urmare, termenul special de prescripție - de 5 ani plus 2 ani și 6 luni, în total, 7 ani și 6 luni, este împlinit la data pronunțării prezentei hotărâri.
Sub aspectul legii noi, se constată că, pentru niciuna dintre faptele supuse concursului nu a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.
-în privința inculpatei M. C.
Sub aspectul legii vechi, se constată că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal 1969.
Fapta a fost săvârșită în 30 mai 2007.Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani, prin urmare, termenul special de prescripție de 5 ani plus 2 ani și 6 luni, în total, 7 ani și 6 luni, este împlinit la data pronunțării prezentei hotărâri.
Sub aspectul legii noi, se constată că, pentru niciuna dintre faptele supuse concursului nu a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.
-în privința inculpatului M. S. – L.
Sub aspectul legii vechi, se constată că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal 1969 (săvârșită la data de 11.09.2007 și pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani) și pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 teza I Cod penal (săvârșită la data de 10.09.2007 și pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani).
Termenul special de prescripție de 5 ani plus 2 ani și 6 luni, în total, 7 ani și 6 luni, este împlinit la data pronunțării prezentei hotărâri pentru fiecare dintre cele două infracțiuni.
Sub aspectul legii noi, se constată că, pentru niciuna dintre faptele supuse concursului nu a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.
-în privința inculpatului D. F.
Sub aspectul legii vechi, se constată că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal 1969 (săvârșită în cursul anului 2007 și pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani), pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Cod penal (săvârșită la data de 05.09.2007 și pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani) și pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 292 alin. 1 Cod penal (săvârșită la data de 05.09.2007 și pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă).
Termenul special de prescripție este de 5 ani plus 2 ani și 6 luni, în total, 7 ani și 6 luni, împlinit la data pronunțării prezentei hotărâri pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni.
Sub aspectul legii noi, se constată că, pentru niciuna dintre faptele supuse concursului nu a intervenit prescripția specială a răspunderii penale.
-în privința inculpatului B. S.
Sub aspectul legii vechi, se constată că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969 și alin. 2 teza ultimă Cod penal 1969, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.
Săvârșirea infracțiunii s-a epuizat la data de 18.12.2007.Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani, prin urmare, termenul special de prescripție de 5 ani plus 2 ani și 6 luni, în total, 7 ani și 6 luni, este împlinit la data pronunțării prezentei hotărâri.
Sub aspectul legii noi, se constată că nu a intervenit prescripția specială a răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în formă continuată.
In concreto, legea penală anterioară este mai favorabilă pentru fiecare dintre inculpații cărora li s-a încuviințat judecarea cauzei în procedură abreviată față de următoarele motive:
-inculpata L. A. – se vor reține, în favoarea acesteia, circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a) și alin. 2 Cod penal 1969, care nu își mai găsesc corespondent în reglementarea actuală, pedepsele urmând a fi astfel coborâte sub minimul special prevăzut de legea veche, redus cu o treime, și, totodată, urmând a fi situate între limitele speciale prevăzute de legea nouă, reduse cu o treime; tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni (cumul juridic cu spor facultativ, față de cumul juridic cu spor fix și obligatoriu în codificarea actuală), și în condițiile în care inculpatei nu îi va fi aplicat un spor de pedeapsă; prescripția specială a răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată;
-inculpatul L. Ș. – prescripția specială a răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată; fiecare dintre cele trei pedepse urmează a fi orientată, în general, spre minimul special prevăzut de legea veche, redus cu o treime; tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni (cumul juridic cu spor facultativ, față de cumul juridic cu spor fix și obligatoriu în codificarea actuală), în condițiile în care deși inculpatului îi va fi aplicat un spor de pedeapsă, cuantumul acestuia va fi inferior celui care ar fi stabilit, prin aplicarea dispozițiilor actualei codificări;
-inculpata M. C. – prescripția specială a răspunderii penale pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă; fiecare dintre cele trei pedepse urmează a fi orientată spre minimul special prevăzut de legea veche, redus cu o treime, urmând a fi situate, totodată, între limitele speciale prevăzute de legea nouă, reduse cu o treime, conform art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, și apoi majorate cu jumătate, conform art. 43 alin. 5 noul Cod penal (regim sancționator mai aspru al recidivei postexecutorie în codificarea actuală); tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni (cumul juridic cu spor facultativ, față de cumul juridic cu spor fix și obligatoriu în codificarea actuală), în condițiile în care deși inculpatei îi va fi aplicat un spor de pedeapsă, cuantumul acestuia va fi inferior celui care are fi stabilit prin aplicarea dispozițiilor actualei codificări;
-inculpatul M. S.-L. – prescripția specială a răspunderii penale pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual și pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, așadar pentru două dintre cele patru infracțiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată; fiecare dintre cele două pedepse urmează a fi aplicate la minimul special prevăzut de legea veche, redus cu o treime, urmând a fi situate, totodată, între limitele speciale prevăzute de legea nouă, reduse cu o treime, conform art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, și apoi majorate cu jumătate, conform art. 43 alin. 5 noul Cod penal (regim sancționator mai aspru al recidivei postexecutorie în codificarea actuală); tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni (cumul juridic cu spor facultativ, față de cumul juridic cu spor fix și obligatoriu în codificarea actuală), în condițiile în care inculpatului nu îi va fi aplicat un spor de pedeapsă;
-inculpatul D. F. – prescripția specială a răspunderii penale pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals și pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, așadar pentru trei dintre cele patru infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată; faptul că nu se va mai reține existența unui concurs de infracțiuni; pedeapsa pentru infracțiunea de înșelăciune urmează a fi aplicată la minimul special prevăzut de legea veche, redus cu o treime, urmând a fi situată, totodată, între limitele speciale prevăzute de legea nouă, reduse cu o treime;
-inculpatul B. S. - prescripția specială a răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în formă continuată.
În ceea ce privește ipoteza dacă reținerea dispozițiilor art. 5 Noul Cod penal necesită, prin ea însăși, schimbarea încadrării juridice, Tribunalul face referire la sentința penală nr. 1570/2003 a Curții Supreme de Justiție, în care s-a stabilit că aplicarea art. 13 Cod penal din 1969 (actual art. 5) este o operațiune care prin ea însăși nu presupune și nu implică schimbarea încadrării juridice (L. M., L. R., L. S., R. B., Codul de procedură penală, Editura C.H. B., București, 2008, pagina 950).
ÎN D.
1.L. A.
Fapta inculpatei L. A. care, în anul 2006, a constituit un grup infracțional organizat, împreună cu inculpații B. M., P. E. și T. P., grup la care au aderat și alte persoane, printre care și inculpata B. M. C., în vedere obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prin dobândire în mod fraudulos a proprietății unui număr de 3 (trei) imobile pe raza municipiului G., prin intermediul unor persoane interpuse, folosindu-se de diverse înscrisuri sub semnătură privată și oficiale falsificate, inclusiv hotărâri judecătorești, ori prin obținerea de hotărâri arbitrale ori judecătorești neconforme cu realitatea faptică și juridică, prejudiciul cauzat, prin activitatea inculpatei, fiind de 10.000 lei, la care se adaugă contravaloarea apartamentelor situate în municipiul G., ., . și municipiul G., . stradă B.), nr. 9, ., județul G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Fapta inculpatei L. A. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, prin acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anului 2006, a întocmit: hotărârea arbitrală nr. 59/23.05.2006, ce conținea mențiuni false, prin care se constata, în mod fraudulos, dreptul de proprietate al făptuitorului M. M. Gigel asupra imobilului situat în municipiul G., ., .; a întocmit hotărârea arbitrală nr. 62/06.07.2006, ce conținea mențiuni false, prin care se constata, în mod fraudulos, dreptul de proprietate al făptuitorului T. A. M. asupra imobilului situat în municipiul G. . ., ., județul G. și a întocmit hotărârea arbitrală nr. 75/01.08.2006, ce conținea mențiuni false, prin care se constata, în mod fraudulos, dreptul de proprietate al făptuitorului C. C. asupra imobilului situat în municipiul G., .. 180, județul G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.
Fapta inculpatei L. A. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, în cursul anului 2006, l-a ajutat, cu intenție, pe inculpatul B. M., prin emiterea hotărârii arbitrale nr. 59/23.05.2006, hotărâre prin care făptuitorul M. M. Gigel a dobândit, în mod fraudulos, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul G., ., .. 58, județul G., ulterior fiind indusă în eroare numita B. A., cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului respectiv contra sumei de 70.000 lei, imobil înstrăinat ulterior numitei R. P., fiind cauzat astfel un prejudiciu Primăriei municipiului G., constând în contravaloarea apartamentului în discuție, întrunește elementele constitutive ale complicității la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969.
Faptele au fost comise, înainte de a fi intervenit o hotărâre definitivă de condamnare pentru vreuna dintre ele, în condițiile concursului ideal și real de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) și b) Cod penal 1969.
2.L. Ș.
Fapta inculpatului L. Ș. care, în luna septembrie 2007, a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații B. M., P. E., T. P. și L. A., în vedere obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de înșelăciune și spălare de bani, ce a condus la dobândirea, în mod fraudulos, a proprietății a 2 (două) imobile situate pe raza municipiului G., folosindu-se de diverse înscrisuri sub semnătură privată și oficiale falsificate, inclusiv hotărâri judecătorești, ori prin obținerea de hotărâri arbitrale ori judecătorești, neconforme cu realitatea faptică și juridică, prejudiciul cauzat, prin activitatea inculpatului, fiind de 10.000 lei, la care se adaugă contravaloarea apartamentului situat în municipiul G., . stradă B.), nr. 9, ., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Fapta inculpatului L. Ș. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, prin diferite acțiuni, desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a înstrăinat, în mod repetat, prin intermediul unor interpuși, imobilul situat în municipiul G., .. 180, județul G., cunoscând că provine din săvârșirea de infracțiuni legate de traficul de persoane, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestui bun și în scopul de a sustrage bunul de la executarea măsurii de siguranță a confiscării speciale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzute de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.
Fapta inculpatului L. Ș. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, i-a determinat, cu intenție, pe inculpații M. S. L. și M. C. să inducă în eroare, asupra calității de liber de sarcini a imobilului vândut, prin utilizare de mijloace frauduloase – încheiere de carte funciară obținută în baza unei hotărâri judecătorești false, pe partea vătămată S. I., cu ocazia încheierii, la data de 25.09.2007, contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 9124 de B.N.P. „C. și Asociații”, producând un prejudiciu în patrimoniul Statului român, care se află în imposibilitatea punerii în executare a dispozițiilor sentinței penale nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G. privind confiscarea imobilului situat în municipiul G., . ., ., județul G. și care constă în contravaloarea apartamentului în discuție, întrunește elementele constitutive ale instigării la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969.
Fapta inculpatului L. Ș. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a falsificat, prin plăsmuire, antecontractul de vânzare-cumpărare, pretins încheiat la data de 02.12.2003, cu făptuitorul T. A. M., prin care se promitea vânzarea -cumpărarea imobilului situat în municipiul G., .. C. Levaditti), nr. 9, ., județul G., care a fost, ulterior, utilizat la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal 1969.
Faptele au fost comise, înainte de a fi intervenit o hotărâre definitivă de condamnare pentru vreuna dintre ele, în condițiile concursului ideal și real de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) și b) Cod penal 1969.
3.M. C.
Fapta inculpatei M. C. care, în luna septembrie 2007, a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații B. M., P. E., T. P. și L. A., în vedere obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de înșelăciune și spălare de bani, ce a condus la dobândirea, în mod fraudulos, a proprietății a 2 (două) imobile situate pe raza municipiului G., folosindu-se de diverse înscrisuri sub semnătură privată și oficiale falsificate, inclusiv hotărâri judecătorești, ori prin obținerea de hotărâri arbitrale ori judecătorești, neconforme cu realitatea faptică și juridică, prejudiciul cauzat, prin activitatea inculpatei, fiind de 10.000 lei, la care se adaugă contravaloarea apartamentului situat în municipiul G., . stradă B.), nr. 9, ., județul G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Fapta inculpatei M. C. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, prin diferite acțiuni, desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a ajutat, cu intenție, pe inculpatul L. Ș. să schimbe și să transfere, în mod repetat, proprietatea asupra imobilului situat în municipiul G., .. 180, județul G., cunoscând că provine din săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, în scopul ascunderii provenienței ilicite a acestuia și în scopul de a îl ajuta să sustragă bunul de la măsura de siguranță a confiscării speciale, întrunește elementele constitutive ale complicității la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prevăzute de art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.
Fapta inculpatei M. C. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a indus în eroare, asupra calității de liber de sarcini a imobilului vândut, prin utilizare de mijloace frauduloase – încheiere de carte funciară obținută în baza unei hotărâri judecătorești false, pe partea vătămată S. I., cu ocazia încheierii, la data de 25.09.2007, contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 9124 de B.N.P. „C. și Asociații”, producând un prejudiciu în patrimoniul Statului român, care se află în imposibilitatea punerii în executare a dispozițiilor sentinței penale nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G. privind confiscarea imobilului situat în municipiul G., . ., . și care constă în contravaloarea apartamentului în discuție, întrunește elementele constitutive infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969.
Fapta inculpatei M. C. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, l-a determinat, cu intenție, pe inculpatul A. Nicușor să facă declarații neconforme cu realitatea, cu ocazia audierii acestuia, la data de 30.05.2007, în calitate de martor, în dosarul civil nr._ al Judecătoriei G., cu privire la aspectele esențiale ale cauzei asupra cărora acesta a fost întrebat, întrunește elementele constitutive ale instigării la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal 1969.
Faptele au fost comise, înainte de a fi intervenit o hotărâre definitivă de condamnare pentru vreuna dintre ele, în condițiile concursului ideal și real de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) și b) Cod penal 1969.
Curtea apreciază că se impune reținerea stării de recidivă postexecutorie în privința inculpatei M. C..
Din fișa de cazier judiciar a inculpatei M. C. (filele 27-28 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași), reiese că ultima condamnare definitivă, înainte de săvârșirea faptelor din prezenta cauză, este reprezentată de sentința penală nr. 1756 pronunțată la data de 26.06.2001 de către Judecătoria G., în dosarul nr. 1367/2000 (filele 101-120 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași), definitivă prin decizia penală nr. 973/15.10.2003 pronunțată de Curtea de Apel G..
A fost aplicată o pedeapsă de 2 (doi) ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.
A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2297/2001 din 22.10.2003, confirmat de Penitenciarul G. prin adresa nr._ din 24.05.2004, potrivit căreia condamnata a început executarea pedepsei la 19.05.2004. P. sentința penală nr. 1620/12.07.2005 a Judecătoriei G., M. C. a fost liberată condiționat la data de 19.07.2005, având un rest neexecutat de 303 zile de închisoare.
Față de data săvârșirii faptelor din prezenta cauză, reiese necesitatea reținerii stării de recidivă postexecutorie, întrucât deși, la data săvârșirii faptelor, pedeapsa de 2 ani a fost executată, nu s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească.
4.M. S.-L.
Fapta inculpatului M. S. L. care, în luna septembrie 2007, a aderat la grupul infracțional organizat constituit de către inculpații B. M., P. E., T. P. și L. A., în vedere obținerii de importante beneficii materiale prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, ce a condus la dobândirea, în mod fraudulos, a proprietății unui imobil situat în municipiul G., . ., ., județul G., folosindu-se de diverse înscrisuri sub semnătură privată și oficiale falsificate, inclusiv hotărâri judecătorești, ori prin obținerea de hotărâri arbitrale ori judecătorești, neconforme cu realitatea faptică și juridică, prejudiciul cauzat, prin activitatea inculpatului, constând în contravaloarea apartamentului anterior menționat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
Fapta inculpatului M. S. L. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a indus în eroare, asupra calității de liber de sarcini a imobilului vândut, prin utilizare de mijloace frauduloase – încheiere de carte funciară obținută în baza unei hotărâri judecătorești false, pe partea vătămată S. I., cu ocazia încheierii, la data de 25.09.2007, contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 9124 de B.N.P. „C. și Asociații”, producând un prejudiciu în patrimoniul Statului român, care se află în imposibilitatea punerii în executare a dispozițiilor sentinței penale nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G. privind confiscarea imobilului situat în municipiul G., . ., ., județul G. și care constă în contravaloarea apartamentului în discuție, întrunește elementele constitutive infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969.
Fapta inculpatului M. S. L. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a determinat, cu intenție, un lucrător al Oficiului de C. și P. I., numita J. Krampulz R., să radieze, în mod nelegal, din cartea funciară, fără vinovăție, la data de 11.09.2007, sechestrul asigurator instituit de P. de pe lângă Tribunalul G. asupra imobilului din municipiul G., . stradă B.), nr. 9, ., întrunește elementele constitutive ale participației improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal 1969.
Fapta inculpatului M. S. L. care, acționând în cadrul grupului infracțional organizat, a utilizat, cu intenție, la data de 10.09.2007, sentința penală falsificată nr. 29/CC/09.04.2007, pretins emisă de Judecătoria G., la O. de C. și P. I. G., în vederea radierii sechestrului asigurator, legal aplicat asupra imobilului din municipiul G., . ., ., județul G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 alin. 1 tz. I Cod penal 1969.
Faptele au fost comise, înainte de a fi intervenit o hotărâre definitivă de condamnare pentru vreuna dintre ele, în condițiile concursului ideal și real de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) și b) Cod penal 1969.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului M. S.-L. (filele 30-31 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași), reiese că ultima condamnare definitivă, înainte de săvârșirea faptelor din prezenta cauză este reprezentată de sentința penală nr. 219 pronunțată la data de 28.01.2004 de către Judecătoria G., în dosarul nr. 2933/2003 (filele 93-100 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași), definitivă prin decizia penală nr. 348/15.04.2004 pronunțată de Tribunalul G..
A fost stabilită o pedeapsă rezultantă de 4 (patru) ani și 2 (două) luni de închisoare, în urma unei operațiuni de contopire pedepse, realizată în baza art. 449 Cod de procedură penală anterior.
A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 265/2004 din 07.05.2004, confirmat de Penitenciarul G. prin adresa nr._/2004, potrivit căreia condamnatul a început executarea pedepsei la 28.08.2003, expirând la 04.09.2007 (fiind deduse 53 zile arest preventiv). P. sentința penală nr. 1012/03.04.2006 a Judecătoriei G., M. S.-L. fost liberată condiționat, având un rest neexecutat de 504 zile de închisoare.
Față de data săvârșirii faptelor din prezenta cauză (pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 este indicată luna septembrie, iar celelalte trei infracțiunii au fost săvârșite în perioada 10.09.2007 – 25.09.2007; pe cale de consecință, se impune ca dubiul cu privire la data aderării - înainte sau după 04.09.2007 - să profite inculpatului), reiese necesitatea reținerii stării de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969, întrucât deși pedeapsa de 4 ani și 2 luni de închisoare a fost executată, nu s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească.
Curtea arată că nu pot fi primite susținerile apărătorilor inculpaților M. C., M. S.-L. și L. Ș. cu privire la necesitatea pronunțării unei soluții de achitare în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de înșelăciune descrisă la punctul V al prezentei hotărâri, în legătură cu imobilul din municipiul G., . stradă B.), nr. 9, ., întrucât există un prejudiciu, care este localizat în patrimoniul Statului român, care se află în imposibilitatea punerii în executare a dispozițiilor sentinței penale nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G. privind confiscarea imobilului anterior menționat.
În situația în care instanța învestită cu soluționarea acțiunii civile ar considera că partea vătămată S. I. nu a acționat ca și un cumpărător de bună-credință, ar exista, de asemenea, un prejudiciu,localizat în patrimoniul acesteia.
Chiar și în situația în care fapta de inducere și/sau menținere în eroare nu ar fi dus la producerea unei pagube, s-ar fi impus reținerea unei tentative la infracțiunea de înșelăciune, iar nu pronunțarea unei soluții de achitare. (a se vedea, în acest sens, Curtea Supremă de Justiție, Secția penală, decizia nr. 3841/2001 în Dreptul nr. 2/2003, pagina 257 citată de Kuglay în G. Bodoroncea, V. C., Kuglay I., L. L.V., M. T., N. I., V. F.-M., Codul penal. Comentariu pe articole, Editura CH B., București, 2014, pagina 523).
Nu pot fi reținute nici apărările inculpatului L. Ș., potrivit cărora nu avea posibilitatea de a adera la un grup infracțional organizat, fiind în stare de privare de libertate. Inculpatul L. Ș., deși privat de libertate, a intrat în contact fie personal la locul de deținere fie prin intermediul convorbirilor telefonice sau al unor înscrisuri cu ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat.
De altfel, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, se impune a se arăta că inculpatul L. Ș. este trimis în judecată, alături de inculpații C. G. și M. C. (dosar nr._ Tribunalul G.), aflându-se la acest moment sub măsura preventivă a controlului judiciar, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal și pentru instigare la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 47 Cod penal 1969 raportat la art. 185 alin. 1 si 2 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse în cursul procesului penal de organele judiciare, constând în introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele S., dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool.
Curtea arată și că împrejurarea că imobilul din municipiul G., .. 180, județul G. nu a fost niciodată, în acte, proprietate a inculpatului L. Ș. nu prezintă relevanță și nu poate conduce la o soluție de achitare în ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002.
Imobilul a fost achiziționat din sumele de bani obținute ca urmare a activității infracționale desfășurate în perioada 2002-2004 și pentru care inculpatul L. Ș. a și fost condamnat prin sentința penală nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G., definitivă la data de 23.06.2008, urmare a respingerii recursului, prin decizia penală nr. 2255/23.06.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, alături de alte bunuri mobile și imobile a căror confiscare s-a dispus prin hotărârea judecătorească anterior menționată.
În motivarea sentinței penale anterior menționate (filele 175-180 volum I dosar nr._ Curtea de Apel Iași), s-a arătat, printre altele, că din probatoriile administrate în cauză rezultă că, în mod deosebit, inculpații Ș. G. V. (sora inculpatului L. Ș.), Ș. D. (cumnatul inculpatului L. Ș.), L. T., L. Ș. și O. Loreana au tras foloase din exploatarea tinerelor prin practicarea prostituției, banii astfel obținuți fiind investiți în bunuri mobile sau imobile atât pe numele lor, cât și pe numele altor persoane, prieteni sau membrilor de familie și că susținerile inculpatului L. Ș. că banii au fost obținuți din firma din Spania sunt combătute de relațiile obținute din această țară.
Se arată că se mai impune a fi menționat că inculpații au dobândit mai multe imobile decât cele indisponibilizate, astfel cum reiese din actele obținute de la notarii publici.
Relevante, sub aspectul faptului că s-a urmărit ascunderea adevăratului proprietar al imobilului anterior menționat sunt și declarațiile lui F. T. și V. C..
V. C. (filele 133-134 volum XI dosar de urmărire penală) a arătat că, în mai 2003, L. Ș. l-a rugat să treacă, pe numele său, imobilul respectiv, deoarece, la acea dată, avea pe numele său prea multe imobile. Martorul a arătat că din câte îmi aduc aminte, L. Ș. mi-a spus că, în scurt timp, va trebui să trec imobilul respectiv de pe numele meu pe numele unei cunoștințe de-a lui, care se numește G. V.. Deoarece în acea perioadă lucram ca șofer, L. Ș. mi-a cerut să-i fac o procură acelui G. V. ca să poată înstrăina imobilului respectiv. Nu a mai fost nevoie ca terenul să se vândă prin intermediul lui G. V., căruia eu îi și făcusem procură, deoarece eu nu am mai plecat din țară în perioada respectivă. La scurt timp, eu am trecut terenul pe numele lui L. G. N., fratele lui L. Ș..
Arăt că tranzacțiile au fost fictive, în sensul că eu nu am fost proprietarul real al acelui imobil, nu am dat bani cu ocazia vânzării. Practic, imobilul respectiv a fost și a rămas în proprietatea lui L. Ș..
Revin și arăt că în momentul în care L. Ș. a cumpărat imobilul respectiv de la familia B., l-a trecut direct pe numele meu. El a fost persoana care a plătit soților B. prețul imobilului respectiv și practic proprietarul real al acestuia, iar eu am figurat fictiv în contractul de vânzare-cumpărare.
Curtea arată că Ș. G. V. a apelat, conform susținerilor martorului, la V. C. și pentru a trece, pe numele acestuia, apartamentul situat în municipiul G., micro 39, ., județul G. (fila 147 volum XI dosar de urmărire penală).
L. G. N. a arătat că l-a împrumutat pe F. T. cu suma de 3000 de euro (filele 194-196 volum XI dosar de urmărire penală), fiind pus drept garanție terenul din municipiul G., .. 180, județul G.. Au fost întocmite acte la notar (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1659/23.04.2002 de BNP C. L.-B. și Z. I. – fila 59 volum XI dosar de urmărire penală. Curtea arată și că au avut calitatea de cumpărători L. G. N., fratele inculpatului L. Ș., și M. M., mama numitei O. Loreana, concubina inculpatului L. Ș., la acel moment), soția numitului F. T. venind însoțită de B. I., care era proprietar al terenului. A indicat că le-a comunicat celor doi că, în situația în care într-o lună, banii nu îi vor fi restituiți terenul va rămâne în proprietatea sa. A devenit proprietar al terenului, în baza actelor întocmite, teren care a rămas în proprietatea lui, întrucât banii nu au fost restituiți.
F. T. (filele 197-203 volum XI dosar de urmărire penală), a indicat următoarele: în anul 2002-2003, nu mai rețin exact data, m-am împrumutat de la B. I. din G. cu suma de 1000 dolari, pe care am hotărât să îi restitui în șase luni. Pentru a avea garanția că îi restitui banii, B. I. mi-a spus să mergem la notar și să facem un act, în cazul în care nu îi voi restitui banii el să devină proprietar al terenului din G., .. 180, județul G. (Curtea arată că a fost întocmit contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 473/30.01.2002, de BNP C. L.-B. și Z. I. – fila 59 volum XI dosar de urmărire penală).
Eu fiind plecat în Spania și negăsind de muncă, am fost sunat de B. I. sau l-am sunat eu, nu mai rețin exact, iar acesta mi-a reproșat faptul că am întârziat să îi restitui suma, pe care o stabilisem să i-o dau lunar.
De teamă să nu pierd terenul, l-am întrebat pe nepotul meu D. V., dacă are să îmi împrumute niște bani. Acesta a spus că nu are, dar o să vorbească cu L. Ș., zis B., care se află în Spania să mă împrumut de la acesta cu niște bani.
M-am întâlnit cu L. Ș. și i-am spus să mă împrumute cu 3000 de dolari, pentru a nu îmi pierde terenul, urmând să îi restitui ulterior, fără a stabili un termen. L. Ș. mi-a dat cei 3000 de dolari, de față fiind și D. V., dar mi-a spus că actele de pe terenul din .. 180, să i le dea B. I. fratelui lui Bidigă pe nume L. G., zis C., care se afla în țară.
Eu am fost de acord cu propunerea lui L. Ș., zis B..
În acest sens, L. Ș. l-a sunat pe fratele său, L. G. N., să îi dea nepotului meu, D. S., suma de 3000 de dolari, să meargă să îi plătească lui B. I. datoria. În prezența nepotului meu D. S., B. I. i-a dat lui L. G. N. actele încheiate între mine și el, pe terenul din .. 180, conform înțelegerii cu L. Ș..
Lunar, eu dădeam o dobândă în Spania, respectiv 300 de dolari pe lună, iar după trei luni, am trimis nepotului meu D. S. suma de 3000 de dolari, pentru a îi da lui L. G. N. și a îmi lua înapoi actele pe teren. Nepotul meu, ulterior, mi-a spus că L. G. N. nu mai vrea să-mi dea actele pe teren. În acest sens, am vorbit cu L. Ș., dar a început să mă amenințe atât pe mine, cât și pe familia mea… După ce am insistat de câteva ori să-mi dea actele, fiindu-mi teamă pentru mine și familia mea, am renunțat să mai insist.
După ce L. Ș. a fost arestat, am luat legătura cu fratele acestuia M. L., zis L. Carpezan, să-mi dea actele, dar nu s-a rezolvat nimic.
Martorul D. S. (fila 215 volum XI dosar de urmărire penală) a arătat că F. T., unchiul său, aflat în Spania, i-a trimis suma de 3.000 de dolari pentru a o remite lui L. G. N., sumă reprezentând o datorie pe care F. T. o avea către inculpatul L. Ș., urmând a primi în schimb actele unchiului său pe terenul situat în .. 180. L. G. N. nu i-a restituit actele, motivând că nu are posibilitatea de a face acest lucru, fără permisiunea lui L. Ș.. Unchiul său i-a comunicat că va discuta cu L. Ș.. Când s-a întors din Italia, F. T. a discutat cu L. Ș. și L. G. N., pentru a își lua terenul, întrucât și-a plătit datoria, însă a fost amenințat.
Martorul D. V.-G. (fila 218 volum XI dosar de urmărire penală) a indicat că, în anul 2002, se afla în Spania, împreună cu F. T. și L. Ș.. L. Ș. l-a împrumutat pe F. T. cu suma de 3000 euro, primind în schimb acte pe terenul situat în .. 180. Când F. T. a dorit să restituie suma de 3000 euro, banii fiind trimiși prin D. S., L. G. N. nu a dorit să accepte, fără a vorbi cu L. Ș., care însă nu a mai răspuns la telefon.
5.D. F.
Fapta inculpatului D. F. care a afirmat, în mod mincinos, în fața notarului public, din cadrul Biroului Notarial „C. & Asociații” G., că a dobândit imobilul din municipiul G., ., județul G. în baza unei hotărâri judecătorești, cu ocazia întocmirii procurii autentificate cu numărul 8247/A1 din data de 05.09.2007, act prin care o împuternicea pe martora M. I. să vândă imobilul respectiv, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 292 alin. 1 Cod penal.
Fapta inculpatului D. F. care, în cursul anului 2007, l-a determinat, cu intenție, pe inculpatul T. P. să falsifice, prin plăsmuirea documentului și a ștampilelor de pe acesta, sentința civilă nr. 1020/06.04.2006, pretins emisă de Judecătoria G., prin care se constituia dreptul de proprietate al inculpatului asupra imobilului situat în municipiul G., ., județul G. întrunește elementele constitutive ale instigării la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal 1969.
Fapta inculpatului D. F. care, la data de 05.09.2007, a utilizat o sentință civilă falsificată, respectiv sentința civilă nr. 1020/06.04.2006, pretins emisă de Judecătoria G., cu ocazia întocmirii la Biroul Notarial „C. & Asociații” G. a procurii autentificate cu numărul 8247/A1 din data de 05.09.2007, act prin care o împuternicea pe martora M. I. să vândă imobilul din municipiul G., ., județul G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 Cod penal 1969.
Fapta inculpatului D. F. care, ulterior datei de 05.09.2007, prin intermediul martorei M. I., pe care o împuternicise în acest sens, a vândut imobilul din municipiul G., ., județul G., părții vătămate G. M., cauzându-i acestuia un prejudiciu în cuantum de 70.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal 1969.
În situația în care instanța învestită cu soluționarea acțiunii civile ar considera că partea vătămată G. M. a acționat ca și un cumpărător de bună-credință și nu ar proceda la desființarea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între D. F., prin procurist M. I., și G. M., contract autentificat sub nr. 9119/25.09.2007, ar exista, în continuare un prejudiciu, constând în contravaloarea imobilului anterior menționat, prejudiciu care ar fi localizat în patrimoniul Primăriei municipiului G..
Faptele au fost comise, înainte de a fi intervenit o hotărâre definitivă de condamnare pentru vreuna dintre ele, în condițiile concursului real și ideal de infracțiuni, prevăzut de art. 33 lit. a) și b) Cod penal 1969.
6.B. S.
Fapta inculpatului B. S. care, la data de 18.12.2007, a făcut, personal, afirmații mincinoase referitor la împrejurările esențiale ale cauzei, cu ocazia audierii, în calitate de martor, în procedura succesorală notarială deschisă la notarul public M. C. C., asupra moștenirii lăsată de defunctul Melisato P., incluzând imobilul din municipiul G., ., județul G. și care, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a determinat pe inculpatul P. E. să facă afirmații mincinoase, în aceeași cauză, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prevăzută de art. 260 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.
D.INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR
1. Determinarea scopurilor pedepselor este importantă în activitatea de individualizare judiciară, întrucât numai astfel se poate aprecia în ce măsură sunt relevante anumite realități de fapt și modalitatea de evaluare a acestora.
Individualizarea pedepselor, în cauză, va avea ca scop determinarea aplicării unor pedepse juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și a nevoii de reeducare a tuturor inculpaților.
În consecința celor expuse, Curtea va avea în vedere prin conformare deplină la dispozițiile art. 52 Cod penal 969 că pedepsele ce se vor aplica tuturor inculpaților vor trebui să fie apte să constituie, pe de o parte, reale măsuri de constrângere și reeducare a inculpaților, cât și să asigure prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de același gen, precum cele din această speță.
Toate aceste aspecte vor fi reflectate în considerentele hotărârii judecătorești prin analiza cumulativă a criteriilor de individualizare și coroborarea probelor care furnizează informațiile despre fiecare inculpat, precum și indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării acestora, prin caracterul retributiv al pedepselor aplicate și așteptările societății față de actul de justiție sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate.
2.Stabilirea și analiza criteriilor de individualizare judiciară a pedepselor va fi desfășurată în speță prin evaluarea acelor circumstanțe concrete ale faptelor care au importanță pentru stabilirea genului și duratei sau cuantumului pedepsei.
Analiza criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal din 1969 ce este obligatorie trebuie făcută cumulativ; având în vedere faptul că primele două criterii – dispozițiile părții generale ale Codului penal și limitele de pedeapsă fixate în partea specială a acestuia – vizează legalitatea operațiunilor de individualizare judiciară, sunt prioritare celelalte criterii și anume gravitatea faptei săvârșite, persoana inculpaților și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Analiza ultimelor trei criterii generale amintite trebuie efectuată, de asemenea, cumulativ, întrucât ele se intercondiționează reciproc, fără a da o pondere mai mare aspectelor care configurează personalitatea inculpaților sau, dimpotrivă, celor care caracterizează fapta săvârșită.
Aceste criterii se impun a fi avute în vedere ca fiind obligatorii, atât pentru stabilirea și aplicarea pedepselor principale, cât și a celor complementare.
Gradul de pericol social al faptelor săvârșitede către fiecare inculpat trebuie analizat nu în detrimentul celorlalte criterii de individualizare, ci alături de acestea prin raportarea faptelor deduse judecății la sistemul general de valori, acceptat de societate și prin cercetarea conținutului acestora – acțiunile concrete, mijloacele folosite și în egală măsură, caracterul și importanța obiectului infracțiunilor imputate, caracterul și gravitatea urmărilor și prejudiciul efectiv produs.
Persoana inculpațiloreste un alt criteriu de individualizare judiciară a pedepselor care trebuie să fie adecvate și proporționale față de fiecare inculpat (raportat la periculozitatea socială a acestora și trăsăturile specifice care definesc personalitatea) și care se impune a fi analizat prin raportare la conduita lor infracțională.
3. Evaluarea finală a împrejurărilor săvârșirii faptei
Finalizarea procesului de individualizare a pedepsei presupune evaluarea tuturor împrejurărilor care caracterizează faptele imputate și persoana inculpaților în scopul stabilirii unor pedepse care să asigure realizarea scopului lor.
Așa fiind, trebuie asigurat un echilibru între criteriile de individualizare a pedepsei și scopurile pedepselor cu finalitatea realizării unei proporționalități juste, corespunzătoare faptelor infracționale comise și vinovăției inculpaților pentru reeducarea și reinserția socială a acestora și restabilirea ordinii de drept.
Cu privire la evaluarea împrejurărilor care atenuează răspunderea penală se impune constatarea acestora și a efectelor lor, în cadrul operațiunii complexe de individualizare a pedepselor.
Sintetizând deja cele expuse, Curtea, la individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaților trimiși în judecată în prezenta cauză, va avea în vedere criteriile legale de individualizare judiciară enumerate de art. 72 Cod penal 1969 care prevăd că, la stabilirea și aplicarea pedepselor, se ține seama de dispozițiile părții generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanța constată că inculpații au fost judecați pentru comiterea unor infracțiuni, care prin natura și gravitatea lor, prin aceea că a existat o pluralitate de inculpați și o perioada îndelungată de desfășurare a activității infracționale, relevă un grad de pericol concret ridicat, având în vedere și că acest gen de infracțiuni, prin amploarea lor deosebită, aduc atingere unor importante valori proteguite de legea penală.
Modul in care inculpații au acționat trebuie să determine aplicarea unor pedepse care să fie proporționale cu gravitatea acțiunilor inculpaților. Practica judiciară constantă a confirmat că valoarea prejudiciului efectiv produs prin infracțiune reprezintă un aspect de care trebuie să se țină seama in procesul de individualizare judiciară, dar fără a fi disociat de ansamblul celorlalte criterii. De asemenea, consideră că modul în care urmează a fi individualizate pedepsele pentru fiecare dintre acești inculpați este direct legat de rolul pe care aceștia l-au avut în derularea activității infracționale.
Curtea va avea, astfel, în vedere:
- perioada de desfășurare a activității infracționale, numărul faptelor săvârșite de fiecare inculpat (unele dintre acestea în formă continuată), valoarea prejudiciului cauzat prin activitatea fiecărui inculpat, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor – forma extrem de elaborată în care inculpații au conceput și au pus în aplicare planul infracțional; împrejurarea că inculpata L. A., deși a făcut parte dintre persoanele care au constituit grupul infracțional organizat, a avut o activitate redusă, precum și faptul că inculpatul L. Ș. i-a atras în activitatea infracțională pe inculpații M. C. și M. S.-L.;
- prejudiciul de imagine adus justiției, prin impactul negativ major în rândul societății, în condițiile în care unele fapte au vizat falsificarea unor hotărâri judecătorești, dar și a unor hotărâri arbitrale, precum și sustragerea unor bunuri indisponibilizate de sub măsura sechestrului asigurător, impactul negativ fiind amplificat și creând o tulburare însemnată în rândul opiniei publice prin punerea sub semnul îndoielii a credibilității și autorității actului de justiție;
- în privința inculpatei L. A. - faptul că este infractor primar, vârsta inculpatei, evoluția profesională anterioară, starea de sănătate, prezentarea în fața instanței la termenele de judecată, atitudinea procesuală extrem de corectă - a apelat la procedura abreviată și a solicitat disjungerea cauzei, poziție menținută și ulterior, pe tot parcursul judecății, inclusiv când a fost pusă în discuție oportunitatea disjungerii cauzei, conform art. 46 Cod de procedură penală, în condițiile, potrivit dispozițiilor noului Cod penal, faptele acesteia s-ar prescrie, în integralitate, la 01.08.2016. Curtea urmează a reține, față de argumentele anterior expuse, în favoarea inculpatei L. A., circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a) și art. 74 alin. 2 Cod penal 1969;
- starea de recidivă postexecutorie în care au fost săvârșite faptele de către inculpații M. C. și M. S. L.;
- faptul că inculpatul L. Ș. a săvârșit faptele din prezenta cauză în timp ce era cercetat, în stare de arest preventiv, într-o altă cauză privind săvârșirea unor infracțiuni de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism (sentința penală nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G., definitivă la data de 23.06.2008, urmare a respingerii recursului, prin decizia penală nr. 2255/23.06.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală), precum și faptul că, la acest moment, este trimis în judecată, alături de inculpații C. G. și M. C. (dosar nr._ Tribunalul G.), sub măsura preventivă a controlului judiciar, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal și pentru instigare la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 47 Cod penal 1969 raportat la art. 185 alin. 1 si 2 din Legea nr. 254/2013;
- conduita procesuală manifestată de inculpații L. Ș., M. C. și M. S.-L. ulterior încuviințării cererilor de judecare a cauzei în procedură abreviată, în special după modificările legislative din februarie 2014 și după punerea în discuție a oportunității disjungerii, conduită de negare a acțiunilor ilicite penale sau de încercare de diminuare a contribuției infracționale ori a elementelor esențiale angajării răspunderii penale, încercând să tergiverseze desfășurarea procesului penal și a determina incidența prescripției speciale a răspunderii penale;
- perioada de timp în care inculpații L. A., L. Ș., M. C. și M. S.-L. au fost supuși măsurilor preventive privative (o perioadă de aproximativ un an de arest preventiv) sau restrictive de libertate (obligarea de a părăsi țara, respectiv control judiciar);
- intervalul de timp scurs de la săvârșirea infracțiunilor, imputabil și inculpaților, perioadă în care unii dintre ei s-au îndepărtat din câmpul infracțional (L. A., M. C. și M. S.-L.).
Curtea apreciază că se impune aplicarea unui spor de pedeapsă în ceea ce îi privește pe inculpații L. Ș. și M. C..
Sporul de pedeapsă, prevăzut ca o modalitate suplimentară de sancționare, este consecința directă a existenței unui concurs de infracțiuni, concurs ce reprezintă o stare de agravare a pedepsei. Ca atare, pedeapsa este reflectarea individuală a periculozității faptei și infractorului în cazul concret, determinat, în timp ce sporul de pedeapsă, rezultat al existenței concursului de infracțiuni, vizează ansamblul activității infracționale.
Pe cale de consecință, cele două instituții juridice nu se suprapun, ci se completează, putând să coexiste, chiar dacă pedepsele aplicate pentru infracțiunile concurente nu ating maximul special.
La stabilirea cuantumului sporului, Curtea a luat în considerare numărul infracțiunilor, diversitatea acestora, frecvența în timp a activității infracționale, precum și faptul că, în ceea ce îl privește pe inculpatul L. Ș., există o autoritate de lucru judecat în privința unui spor de un an de închisoare.
Instanța concluzionează astfel că, față de pluralitatea de infracțiuni săvârșite, sporul de 2 (doi) ani de închisoare, în privința inculpatului L. Ș., și de 6 (șase) luni de închisoare, în privința inculpatei M. C., sunt pe deplin justificate, pedeapsa de bază fiind insuficientă pentru sancționarea ansamblului de fapte. Sporul aplicat reprezintă un minim de echivalent al celorlalte pedepse care nu se execută, ca urmare a aplicării cumulului juridic, și prin care se obține un cuantum de pedeapsă echitabil față de pluralitatea de fapte.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei rezultante, cu referire la inculpații L. Ș., M. C. și M. S.-L., Curtea arată faptul că o altă modalitate de executare a pedepselor cu închisoarea aplicate, în afara celei cu executare efectivă, este exclusă de legea penală, având în vedere cuantumul pedepsei rezultate.
Curtea arată, raportat la inculpații anterior menționați, dar și la inculpata L. A., că o altă modalitate de executare a pedepsei, decât în regim de detenție, era exclusă indiferent de cuantumul pedepsei rezultante raportat la activitatea infracțională imputată.
În ceea ce îl privește pe inculpatul D. F., având în vedere activitatea infracțională concretă din prezenta cauză și raportat la perioada executată (26.07.2011 – 19.09.2012), Curtea apreciază că, după efectuarea operațiunii de contopire a pedepsei din prezenta cauză cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 914/19.09.2011 pronunțată de Judecătoria C., apare drept proporțională menținerea beneficiul liberării condiționate acordat prin sentința penală nr. 1699/14.09.2012 a Judecătoriei B., fără a se impune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii pentru pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani de închisoare.
Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
Or, în prezenta cauză, Codul penal 1969 a fost identificat ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunile comise de inculpații L. A., L. Ș., M. C., M. S.-L. și D. F..
Natura faptelor, împrejurările și modalitatea în care au fost comise, duc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969, în privința inculpatului L. Ș. urmând a fi interzis și dreptul de a alege, față de săvârșirea faptelor în timp ce se afla privat de libertate în altă cauză, astfel căse impune interzicerea exercitării acestor drepturi de către inculpați: ca și pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 pe o perioadă de 1 (un) an în privința inculpatei L. A. și o perioadă de 2 (doi) ani în privința inculpaților L. Ș., M. C., M. S.-L., precum și pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani pe o perioadă o perioadă de 2 (doi) ani în privința inculpaților L. Ș. și M. C.; ca și pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.
Față de considerentele anterior expuse, Curtea:
INCULPATA L. A.
În baza art. 386 Cod de procedură penală, va dispune schimbarea încadrării juridice, în privința inculpatei L. A., invocată de instanță, din oficiu, precum și de apărătorii aleși ai inculpatei, la termenul de judecată din 3 decembrie 2015, din infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969 în infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 (3 acte materiale).
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, va dispune încetarea procesului penal față de inculpata L. A. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) și alin. 2 teza ultimă Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, va condamna pe inculpata L. A., cetățean român, C.N.P._, fiica lui T. și I., născută la data de 12.03.1952 în municipiul G., județul G., cu domiciliul în municipiul G., ., nr. 20B, județ G., studii superioare, pensionară, căsătorită, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:
-3 (trei) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 1 (un) an, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) și alin. 2 Cod penal 1969, art. 76 alin. 1 lit. c) Cod penal 1969, art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
-1 (un) an și 6 (șase) luni de închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte prev. de art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) și alin. 2 Cod penal 1969, art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
În baza art. 7 alin. 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 33 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969, art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 35 alin. 1 Cod penal 1969, va contopi pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunând ca inculpata L. A. să execute în final pedeapsa de 3 (trei) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 1 (un) an, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal 1969, va interzice inculpatei L. A. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 88 alin. 1 Cod penal 1969, va deduce din pedeapsa de 3 (trei) ani de închisoare, aplicată inculpatei L. A., perioada reținerii din 17.03.2012 și perioada arestării preventive de la 28.03.2012 la 15.03.2013, inclusiv.
INCULPATUL L. Ș.
II.a.În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, va dispune încetarea procesului penal față de inculpatul L. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
II.b. În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, va condamna pe inculpatul L. Ș., fiul lui I. și T., cetățean român, născut la data de 03.08.1967 în municipiul G., județul G., C.N.P._, domiciliat în municipiul G., .. 1, ., etaj 2, ., necăsătorit, studii – 10 clase, stagiu militar îndeplinit, instructor sportiv la Asociația sportivă FIGHTCLUB G., cu antecedente penale, la următoarele pedepse:
b.1.4 (patru) ani și 6 (șase) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
b.2.3 (trei) ani de închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte prev. de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
b.3.4 (patru) ani și 6 (șase) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, fost art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
II.c.Va constata că faptele pentru care inculpatul L. Ș. a fost condamnat în prezenta cauză sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani de închisoare, prin sentința penală nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G., definitivă la data de 23.06.2008, urmare a respingerii recursului, prin decizia penală nr. 2255/23.06.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală (fapte din perioada 2002-2004).
În baza art. 585 alin. 1 lit. a) Cod de procedură penală, va descontopi pedeapsa rezultantă de 10 (zece ani) de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale, în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează:
c.1.pedeapsa de 9 (nouă) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 13 Cod penal 1969;
c.2.pedeapsa de 7 (șapte) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 Cod penal 1969;
c.3.pedeapsa de 7 (șapte) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969;
c.4. pedeapsa de 9 (nouă) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 39/2003;
c.5. sporul de 1 (un) an de închisoare, pe care îl va înlătura.
În baza art. 36 alin. 1 Cod penal 1969 raportat la art. 33 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969, art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 35 alin. 3 Cod penal 1969, va contopi pedepsele indicate la punctele II.b.1. - II.b.3 și II.c.1. – II.c.4. în pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani de închisoare, pe care o va spori cu 2 (doi) ani de închisoare, în final 11 (unsprezece) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal 1969, va interzice inculpatului L. Ș. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 36 alin. 3 Cod penal 1969 și art. 88 alin. 1 Cod penal 1969, va deduce din pedeapsa de 11 (unsprezece) ani de închisoare, aplicată inculpatului L. Ș., perioadele deja executate: de la 10.05.2005 la 31.01.2012 (în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 270/2007 din 24.06.2008 emis în baza sentinței penale nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G.) și de la 17.03.2012 la 15.03.2013 (durata reținerii și arestării preventive în prezenta cauză).
INCULPATA M. C.
În baza art. 386 Cod de procedură penală, va dispune schimbarea încadrării juridice, în privința inculpatei M. C., invocată de instanță, din oficiu, la termenul de judecată din 3 decembrie 2015, prin reținerea stării de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 în privința fiecăreia dintre cele 4 (patru) infracțiuni pentru care inculpata M. C. a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..
Va respinge, ca nefondată, schimbarea încadrării juridice, în privința inculpatei M. C., invocată prin apărător ales, la termenul de judecată din 17 decembrie 2015, din infracțiunile care fac obiectul sesizării instanței prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G. în:
-infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 Noul Cod penal;
-instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 47 Noul Cod penal raportat la art. 273 alin. 1 Noul Cod penal;
-complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 48 Noul Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a) Legea nr. 656/2002, fost art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Noul Cod penal;
-infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 Noul Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 și 2 Noul Cod penal.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, va dispune încetarea procesului penal față de inculpata M. C. pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, va condamna pe inculpata M. C., cetățean român, C.N.P._, fiica lui N. și A., născută la data de 18.02.1972 în ., domiciliată în municipiul G., bulevardul Henri C., nr. 13A, ., căsătorită, studii – 10 clase, fără ocupație, recidivistă postexecutoriu, la următoarele pedepse:
-3 (trei) ani și 6 (șase) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
-3 (trei) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, fost art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, precum și cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
-2 (doi) ani și 6 (șase) luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969, precum și cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
În baza art. 7 alin. 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 33 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969, art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 35 alin. 1 Cod penal 1969, va contopi pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunând ca inculpata M. C. să execute în final pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni de închisoare, pe care o va spori cu 6 (șase) luni de închisoare, în final 4 (patru) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal 1969, va interzice inculpatei M. C. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 88 alin. 1 Cod penal 1969, va deduce din pedeapsa de 4 (patru) ani de închisoare, aplicată inculpatei M. C., perioada reținerii și arestării preventive de la 17.03.2012 la 15.03.2013, inclusiv.
INCULPATUL M. S.-L.
În baza art. 386 Cod de procedură penală, va dispune schimbarea încadrării juridice, în privința inculpatului M. S.-L., invocată de instanță, din oficiu, la termenul de judecată din 3 decembrie 2015, prin reținerea stării de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 în privința fiecăreia dintre cele 4 (patru) infracțiuni pentru care inculpatul M. S.-L. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..
Va respinge, ca nefondată, solicitarea de schimbare a încadrării juridice, în privința inculpatului M. S.-L., invocată de reprezentantul Ministerului Public, la termenul de judecată din 19 noiembrie 2015, prin reținerea stării de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969 în privința fiecăreia dintre cele 4 (patru) infracțiuni pentru care inculpatul M. S.-L. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, va dispune încetarea procesului penal față de inculpatul M. S.-L. pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, va dispune încetarea procesului penal față de inculpatul M. S.-L. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 alin. 1 teza I Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, va condamna pe inculpatul M. S.-L., cetățean român, C.N.P._, fiul lui I. și T., născut la data de 27.02.1969 în municipiul G., județ G., domiciliat în municipiul G., bulevardul Henri C., nr. 13A, ., ., studii – 10 clase, căsătorit, fără ocupație, stagiu militar îndeplinit, recidivist postexecutoriu, la următoarele pedepse:
-3 (trei) ani și 4 (patru) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969, precum și cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
-2 (doi) ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969, precum și cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
În baza art. 7 alin. 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 33 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969, art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 35 alin. 1 Cod penal 1969, va contopi pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunând ca inculpatul M. S.-L. să execute în final pedeapsa de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal 1969, va interzice inculpatului M. S.-L. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 88 alin. 1 Cod penal 1969, va deduce din pedeapsa de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni de închisoare, aplicată inculpatului M. S.-L., perioada reținerii și arestării preventive de la 17.03.2012 la 04.04.2013, inclusiv.
INCULPATUL D. F.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, va dispune încetarea procesului penal față de inculpatul D. F. pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, va dispune încetarea procesului penal față de inculpatul D. F. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, va dispune încetarea procesului penal față de inculpatul D. F. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, va condamna pe inculpatul D. F., cetățean român, C.N.P._, fiul lui natural și S., născut la data de 04.10.1944 în municipiul G., județ G., domiciliat în municipiul G., ., ., studii – 5 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
Va interzice inculpatului D. F. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal 1969 pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 alin. 2 Cod penal 1969.
Va constata că fapta pentru care inculpatul D. F. a fost condamnat în prezenta cauză este concurentă cu faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 320 indice 1 alin. 7 Cod de procedură penală anterior, prin sentința penală nr. 914/19.09.2011 pronunțată de Judecătoria C., definitivă la data de 28.11.2011, urmare a respingerii recursului, prin decizia penală nr. 1068/28.11.2011 pronunțată de Curtea de Apel C. (fapte din perioada noiembrie 2010 – aprilie 2011).
În baza art. 36 alin. 1 Cod penal 1969 raportat la art. 33 lit. a) Cod penal 1969 și art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969, va contopi pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, aplicată în prezenta cauză, cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 914/19.09.2011 pronunțată de Judecătoria C. și dispune ca inculpatul D. F. să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal 1969, va interzice inculpatului D. F. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza II-a și lit. b) Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei principale.
Va constata parțial executată pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani de închisoare, în perioada 26.07.2011 – 19.09.2012, inclusiv, dată la care inculpatul D. F. a fost liberat condiționat, anterior executării integrale a pedepsei de 2 (doi) ani de închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 914/19.09.2011 pronunțată de Judecătoria C., rămânând un rest neexecutat de 309 zile de închisoare.
Va menține beneficiul liberării condiționate acordat prin sentința penală nr. 1699/14.09.2012 a Judecătoriei B., urmând a nu se emite mandat de executare a pedepsei închisorii.
În baza art. 118 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, va dispune confiscarea de la inculpatul D. F. a sumei de 600 lei reprezentând suma de bani primită, la data de 05.09.2007, de la făptuitorul V. M. pentru activitatea infracțională desfășurată.
INCULPATUL B. S.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, va dispune încetarea procesului penal față de inculpatul B. S., fiul lui I.-P. și T., născut la data de 01.03.1966 în municipiul G., județ G., C.N.P._, cetățean român, studii – 10 clase, ocupație - șofer, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, cu antecedente penale, cu domiciliul în municipiul G., ., ., etaj 2, ., pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) și alin. 2 teza ultimă Cod penal 1969.
În baza art. 118 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, va dispune confiscarea de la inculpatul B. S. a sumei de 100 lei reprezentând suma de bani primită, la data de 18.12.2007, de la inculpatul B. M. pentru activitatea infracțională desfășurată.
Constatând culpa procesuală a inculpaților și față de soluțiile de condamnare pronunțate în prezenta cauză, în baza art. 272 Cod de procedură penală și art. 274 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, va obliga pe fiecare dinte inculpații L. A., L. Ș., M. C. și M. S.-L. la plata sumei de câte 10.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În baza art. 272 Cod de procedură penală și art. 274 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, va obliga pe inculpatul D. F. la plata sumei de 5.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În baza art. 274 alin. 1 teza ultimă Cod de procedură penală, suma de 3.880 lei reprezentând onorarii apărători desemnați din oficiu (faza de urmărire penală: 600 lei – avocat D. M. – delegație nr. 1741/13.06.2012 emisă de Baroul G. pentru inculpații L. Ș., M. C. și M. S. L.; 200 lei – avocat Băducă M. – delegație nr. 733/11.10.2011 emisă de Baroul G. pentru inculpatul D. F.;200 lei – avocat M. Ș. – delegație nr. 1680/20.06.2012 emisă de Baroul G. pentru inculpatul D. F.; 200 lei – avocat N. T. – delegație nr. 1690/29.03.2012 emisă de Baroul G. pentru inculpatul B. S.;600 lei – avocat D. F. – delegație nr. 1583/13.06.2012 emisă de Baroul G. pentru inculpatul B. S.; faza de judecată: 520 lei – avocat B. C. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpatul L. Ș.;260 lei (1/2 din 520 lei) – avocat B. L. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpata M. C.;260 lei (1/2 din 520 lei) – avocat B. C. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpatul M. S. L.;520 lei – avocat C. L. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpatul D. F.;520 lei – avocat C. M. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpatul B. S.) va rămâne în sarcina statului și va fi avansată Barourilor Iași și G. din fondurile speciale Ministerului Justiției.
Curtea apreciază că nu se impune majorarea onorariilor apărătorilor desemnați din oficiu, luând în considerare că, în prezentul dosar, au fost doar trei termene de judecată, fiind menținute, totodată, delegațiile apărătorilor desemnați din oficiu, în dosarul inițial (nr._ * al Curții de Apel Iași), pentru activitatea desfășurată în cauza respectivă onorariul urmând a fi stabilit de instanța învestită cu soluționarea cauzei respective.
Față de soluția de încetare a procesului penal, în baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în ceea ce îl privește pe inculpatul B. S. vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
INCULPATA L. A.
În baza art. 386 Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice, în privința inculpatei L. A., invocată de instanță, din oficiu, precum și de apărătorii aleși ai inculpatei, la termenul de judecată din 3 decembrie 2015, din infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969 în infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 (3 acte materiale).
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, dispune încetarea procesului penal față de inculpata L. A. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) și alin. 2 teza ultimă Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, condamnă pe inculpata L. A., cetățean român, C.N.P._, fiica lui T. și I., născută la data de 12.03.1952 în municipiul G., județul G., cu domiciliul în municipiul G., ., nr. 20B, județ G., studii superioare, pensionară, căsătorită, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:
-3 (trei) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 1 (un) an, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) și alin. 2 Cod penal 1969, art. 76 alin. 1 lit. c) Cod penal 1969, art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
-1 (un) an și 6 (șase) luni de închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte prev. de art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) și alin. 2 Cod penal 1969, art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
În baza art. 7 alin. 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 33 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969, art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 35 alin. 1 Cod penal 1969, contopește pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunând ca inculpata L. A. să execute în final pedeapsa de 3 (trei) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 1 (un) an, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal 1969, interzice inculpatei L. A. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 88 alin. 1 Cod penal 1969, deduce din pedeapsa de 3 (trei) ani de închisoare, aplicată inculpatei L. A., perioada reținerii din 17.03.2012 și perioada arestării preventive de la 28.03.2012 la 15.03.2013, inclusiv.
INCULPATUL L. Ș.
II.a.În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, dispune încetarea procesului penal față de inculpatul L. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
II.b. În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, condamnă pe inculpatul L. Ș., fiul lui I. și T., cetățean român, născut la data de 03.08.1967 în municipiul G., județul G., C.N.P._, domiciliat în municipiul G., .. 1, ., etaj 2, ., necăsătorit, studii – 10 clase, stagiu militar îndeplinit, instructor sportiv la Asociația sportivă FIGHTCLUB G., cu antecedente penale, la următoarele pedepse:
b.1.4 (patru) ani și 6 (șase) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
b.2.3 (trei) ani de închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte prev. de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
b.3.4 (patru) ani și 6 (șase) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, fost art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
II.c.Constată că faptele pentru care inculpatul L. Ș. a fost condamnat în prezenta cauză sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani de închisoare, prin sentința penală nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G., definitivă la data de 23.06.2008, urmare a respingerii recursului, prin decizia penală nr. 2255/23.06.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală (fapte din perioada 2002-2004).
În baza art. 585 alin. 1 lit. a) Cod de procedură penală, descontopește pedeapsa rezultantă de 10 (zece ani) de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:
c.1.pedeapsa de 9 (nouă) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 13 Cod penal 1969;
c.2.pedeapsa de 7 (șapte) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13 Cod penal 1969;
c.3.pedeapsa de 7 (șapte) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969;
c.4. pedeapsa de 9 (nouă) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a), lit. b) Cod penal 1969 pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 39/2003;
c.5. sporul de 1 (un) an de închisoare, pe care îl înlătură.
În baza art. 36 alin. 1 Cod penal 1969 raportat la art. 33 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969, art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 35 alin. 3 Cod penal 1969, contopește pedepsele indicate la punctele II.b.1. - II.b.3 și II.c.1. – II.c.4. în pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani de închisoare, pe care o sporește cu 2 (doi) ani de închisoare, în final 11 (unsprezece) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal 1969, interzice inculpatului L. Ș. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 36 alin. 3 Cod penal 1969 și art. 88 alin. 1 Cod penal 1969, deduce din pedeapsa de 11 (unsprezece) ani de închisoare, aplicată inculpatului L. Ș., perioadele deja executate: de la 10.05.2005 la 31.01.2012 (în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 270/2007 din 24.06.2008 emis în baza sentinței penale nr. 214/20.04.2007 pronunțată de Tribunalul G.) și de la 17.03.2012 la 15.03.2013 (durata reținerii și arestării preventive în prezenta cauză).
INCULPATA M. C.
În baza art. 386 Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice, în privința inculpatei M. C., invocată de instanță, din oficiu, la termenul de judecată din 3 decembrie 2015, prin reținerea stării de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 în privința fiecăreia dintre cele 4 (patru) infracțiuni pentru care inculpata M. C. a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..
Respinge, ca nefondată, schimbarea încadrării juridice, în privința inculpatei M. C., invocată prin apărător ales, la termenul de judecată din 17 decembrie 2015, din infracțiunile care fac obiectul sesizării instanței prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G. în:
-infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1 Noul Cod penal;
-instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 47 Noul Cod penal raportat la art. 273 alin. 1 Noul Cod penal;
-complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 48 Noul Cod penal raportat la art. 29 alin. 1 lit. a) Legea nr. 656/2002, fost art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Noul Cod penal;
-infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. 1 și 2 Noul Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 și 2 Noul Cod penal.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, dispune încetarea procesului penal față de inculpata M. C. pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 260 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, condamnă pe inculpata M. C., cetățean român, C.N.P._, fiica lui N. și A., născută la data de 18.02.1972 în ., domiciliată în municipiul G., bulevardul Henri C., nr. 13A, ., căsătorită, studii – 10 clase, fără ocupație, recidivistă postexecutoriu, la următoarele pedepse:
-3 (trei) ani și 6 (șase) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
-3 (trei) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002, fost art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, precum și cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
-2 (doi) ani și 6 (șase) luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969, precum și cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
În baza art. 7 alin. 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 33 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969, art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 35 alin. 1 Cod penal 1969, contopește pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunând ca inculpata M. C. să execute în final pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni de închisoare, pe care o sporește cu 6 (șase) luni de închisoare, în final 4 (patru) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal 1969, interzice inculpatei M. C. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 88 alin. 1 Cod penal 1969, deduce din pedeapsa de 4 (patru) ani de închisoare, aplicată inculpatei M. C., perioada reținerii și arestării preventive de la 17.03.2012 la 15.03.2013, inclusiv.
INCULPATUL M. S.-L.
În baza art. 386 Cod de procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice, în privința inculpatului M. S.-L., invocată de instanță, din oficiu, la termenul de judecată din 3 decembrie 2015, prin reținerea stării de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 în privința fiecăreia dintre cele 4 (patru) infracțiuni pentru care inculpatul M. S.-L. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..
Respinge, ca nefondată, solicitarea de schimbare a încadrării juridice, în privința inculpatului M. S.-L., invocată de reprezentantul Ministerului Public, la termenul de judecată din 19 noiembrie 2015, prin reținerea stării de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969 în privința fiecăreia dintre cele 4 (patru) infracțiuni pentru care inculpatul M. S.-L. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2009 din 27 iunie 2012 al Ministerului Public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. T. G..
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, dispune încetarea procesului penal față de inculpatul M. S.-L. pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, dispune încetarea procesului penal față de inculpatul M. S.-L. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 alin. 1 teza I Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, condamnă pe inculpatul M. S.-L., cetățean român, C.N.P._, fiul lui I. și T., născut la data de 27.02.1969 în municipiul G., județ G., domiciliat în municipiul G., bulevardul Henri C., nr. 13A, ., ., studii – 10 clase, căsătorit, fără ocupație, stagiu militar îndeplinit, recidivist postexecutoriu, la următoarele pedepse:
-3 (trei) ani și 4 (patru) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969, precum și cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal;
-2 (doi) ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în contracte prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969, precum și cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
În baza art. 7 alin. 3 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 33 lit. a) și lit. b) Cod penal 1969, art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969 și art. 35 alin. 1 Cod penal 1969, contopește pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunând ca inculpatul M. S.-L. să execute în final pedeapsa de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969 pe o durată de 2 (doi) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal 1969, interzice inculpatului M. S.-L. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) (dreptul de a alege și dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) Cod penal 1969, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. 4 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art. 88 alin. 1 Cod penal 1969, deduce din pedeapsa de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni de închisoare, aplicată inculpatului M. S.-L., perioada reținerii și arestării preventive de la 17.03.2012 la 04.04.2013, inclusiv.
INCULPATUL D. F.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, dispune încetarea procesului penal față de inculpatul D. F. pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, dispune încetarea procesului penal față de inculpatul D. F. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, dispune încetarea procesului penal față de inculpatul D. F. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, precum și a art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969.
În baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, condamnă pe inculpatul D. F., cetățean român, C.N.P._, fiul lui natural și S., născut la data de 04.10.1944 în municipiul G., județ G., domiciliat în municipiul G., ., ., studii – 5 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, art. 375 Cod de procedură penală și art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.
Interzice inculpatului D. F. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal 1969 pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 alin. 2 Cod penal 1969.
Constată că fapta pentru care inculpatul D. F. a fost condamnat în prezenta cauză este concurentă cu faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 320 indice 1 alin. 7 Cod de procedură penală anterior, prin sentința penală nr. 914/19.09.2011 pronunțată de Judecătoria C., definitivă la data de 28.11.2011, urmare a respingerii recursului, prin decizia penală nr. 1068/28.11.2011 pronunțată de Curtea de Apel C. (fapte din perioada noiembrie 2010 – aprilie 2011).
În baza art. 36 alin. 1 Cod penal 1969 raportat la art. 33 lit. a) Cod penal 1969 și art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal 1969, contopește pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, aplicată în prezenta cauză, cu pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 914/19.09.2011 pronunțată de Judecătoria C. și dispune ca inculpatul D. F. să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal 1969, interzice inculpatului D. F. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza II-a și lit. b) Cod penal 1969 pe durata executării pedepsei principale.
Constată parțial executată pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani de închisoare, în perioada 26.07.2011 – 19.09.2012, inclusiv, dată la care inculpatul D. F. a fost liberat condiționat, anterior executării integrale a pedepsei de 2 (doi) ani de închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 914/19.09.2011 pronunțată de Judecătoria C., rămânând un rest neexecutat de 309 zile de închisoare.
Menține beneficiul liberării condiționate acordat prin sentința penală nr. 1699/14.09.2012 a Judecătoriei B., urmând a nu se emite mandat de executare a pedepsei închisorii..
În baza art. 118 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, dispune confiscarea de la inculpatul D. F. a sumei de 600 lei.
INCULPATUL B. S.
În baza art. 396 alin. 6 Cod de procedură penală raportat la art. 17 alin. 2 Cod de procedură penală și art. 16 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală, dispune încetarea procesului penal față de inculpatul B. S., fiul lui I.-P. și T., născut la data de 01.03.1966 în municipiul G., județ G., C.N.P._, cetățean român, studii – 10 clase, ocupație - șofer, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, cu antecedente penale, cu domiciliul în municipiul G., ., ., etaj 2, ., pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 Noul Cod penal, precum și art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală și art. 375 Cod de procedură penală, urmare a faptului că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, în condițiile art. 124 Cod penal 1969 raportat la art. 122 alin. 1 lit. d) și alin. 2 teza ultimă Cod penal 1969.
În baza art. 118 alin. 1 lit. d) Cod penal 1969, dispune confiscarea de la inculpatul B. S. a sumei de 100 lei.
În baza art. 272 Cod de procedură penală și art. 274 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, obligă pe fiecare dinte inculpații L. A., L. Ș., M. C. și M. S.-L. la plata sumei de câte 10.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În baza art. 272 Cod de procedură penală și art. 274 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, obligă pe inculpatul D. F. la plata sumei de 5.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
În baza art. 274 alin. 1 teza ultimă Cod de procedură penală, suma de 3.880 lei reprezentând onorarii apărători desemnați din oficiu (faza de urmărire penală: 600 lei – avocat D. M. – delegație nr. 1741/13.06.2012 emisă de Baroul G. pentru inculpații L. Ș., M. C. și M. S. L.; 200 lei – avocat Băducă M. – delegație nr. 733/11.10.2011 emisă de Baroul G. pentru inculpatul D. F.;200 lei – avocat M. Ș. – delegație nr. 1680/20.06.2012 emisă de Baroul G. pentru inculpatul D. F.; 200 lei – avocat N. T. – delegație nr. 1690/29.03.2012 emisă de Baroul G. pentru inculpatul B. S.;600 lei – avocat D. F. – delegație nr. 1583/13.06.2012 emisă de Baroul G. pentru inculpatul B. S.; faza de judecată: 520 lei – avocat B. C. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpatul L. Ș.;260 lei (1/2 din 520 lei) – avocat B. L. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpata M. C.;260 lei (1/2 din 520 lei) – avocat B. C. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpatul M. S. L.;520 lei – avocat C. L. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpatul D. F.;520 lei – avocat C. M. – delegație nr._/07.12.2015 emisă de Baroul Iași pentru inculpatul B. S.) rămâne în sarcina statului și va fi avansată Barourilor Iași și G. din fondurile speciale Ministerului Justiției.
În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat în ceea ce îl privește pe inculpatul B. S. rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 decembrie 2015.
Președinte,
A. C.
Grefier,
L.-M. P.
Red./Tehnored.:C.A.
2 ex. + 13 ex./18.01.2016

← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 874/2015. Curtea de...		Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 902/2015. Curtea de Apel IAŞI →

Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 141/2015. Curtea de Apel IAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 141/2015. Curtea de Apel IAŞI