Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 899/2015. Curtea de Apel IAŞI

Curtea de Apel IAŞI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 899/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-12-2015 în dosarul nr. 899/2015

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

Decizia penală nr. 899

Ședința publică din 18.12.2015

Instanța constituită din:

Președinte S. E.

Judecător C. A.

Grefier R. E. M.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. Iași a fost reprezentat de procuror C. I.

Pe rol se află soluționarea apelului formulat de către inculpatul S. C. împotriva sentinței penale nr. 474/03.06.2015, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul apelant S. C., personal, aflat în stare de arest, asistat de apărător din oficiu Gust V. care substituie pe domnul avocat Gust B., lipsă fiind părțile civile P. L. P., S. de Ambulanță Iași, S. C. Județean de Urgențe „Sf. S.” Iași și martorii C. V. și V. S. C..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că în data de 18.12.2015 au fost depuse la dosar procesele verbale privind neîndeplinirea mandatelor de aducere emise pe numele martorilor C. V. și V. S. C..

Instanța, față de actele și lucrările dosarului, față de conținutul proceselor verbale de neîndeplinire a mandatelor de aducere emise pe numele martorilor C. V. și V. S. C. și față de aspectele invocate de instanță la termenul anterior, respectiv faptul că martorii menționați au fost audiați nemijlocit la instanța de fond, pune în discuția contradictorie a părților imposibilitatea audierii martorilor C. V. și V. S. C..

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită să se constate imposibilitatea audierii martorilor C. V. și V. S. C., față de actele dosarului, față de conținutul proceselor verbale, având în vedere că s-au făcut demersuri pentru aducerea acestora dar nu au putut fi găsiți.

Apărătorului inculpatului apelant S. C., domnul avocat Gust V., având cuvântul, precizează că s-au făcut eforturi considerabile pentru ca martorii să fie audiați și nu sunt date din care să rezulte că ar fi o posibilitate, măcar viitoare ca aceștia să vină în fața instanței, drept pentru care solicită să se constate imposibilitatea audierii martorilor C. V. și V. S. C..

Instanța, față de cele reținute și, având în vedere cele susținute atât de reprezentantul Ministerului Public, cât și de apărătorul inculpatului apelant S. C., constată imposibilitatea audierii nemijlocite a martorilor C. V. și V. S. C..

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în susținerea apelului formulat.

Apărătorului inculpatului apelant S. C., domnul avocat Gust V., având cuvântul, solicită admiterea apelului formulat împotriva sentinței penale a Tribunalului Iași prin care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor. Arată că există o . elemente, chiar și în urma administrării probatoriului, care duc la un dubiu cu privire la faptul că inculpatul, unicul acuzat în această cauză, ar fi fost cel care a provocat acele lovituri care ar fi pus în pericol viața părții vătămate. Această afirmație este susținută, pe de o parte, de declarațiile date de martori, care au pus sub semnul întrebării faptul că inculpatul a fost singur în prezența părții vătămate și, pe de altă parte, declarația martorului S. C., care a fost corect și a recunoscut în fața instanței că „a dat și el cu cuțitul”. Solicită să se observe declarația părții vătămate dată în cursul urmăririi penale, respectiv în luna mai 2015 în care a afirmat că lângă el se aflau două persoane, respectiv inculpatul S. și martorul S.. Partea vătămată a arătat că cel mai probabil inculpatul S. l-ar fi lovit raportat la faptul că era cel mai masiv dintre cei doi dar a afirmat și că martorul S. avea un cuțit și, totodată, chiar și acest martor a recunoscut că a avut un cuțit și l-a și folosit. Face trimitere la raportul medico – legal care analizează loviturile prin prisma dimensiunilor, precum și la declarația dată de martorul G., tatăl celorlalți martori, care a afirmat că existau două cuțite, unul mai mare și unul mai mic. Susține că se poate pune problema că inculpatul S. ar fi aplicat o lovitură dar și că martorul S. ar fi aplicat o . lovituri și nu se poate izola la acest moment, nici pe baza probatoriului, nici pe baza raportului medico – legal care au fost loviturile care ar fi pus în pericol viața victimei, independent de mijlocul folosit și tocmai de aceea încă există prezumția de nevinovăție, nu a fost răsturnată, iar fapta de tentativă la omor reținută în sarcina inculpatului nu este probată. Arată că dacă nu se rețin apărările vehemente ale inculpatului din faza de urmărire penală și cele din fața instanței de fond, trebuie reținut măcar faptul că situația de fapt este una complexă față de cea din rechizitoriu. Au fost mai multe conflicte, mai multe agresiuni repetate între cele două tabere, cei din Bocnița și cei care au mers acolo. Conflictul a început când unul din sătenii din Bocnița l-a agresat, i-a turnat bere în cap martorului C., acesta fiind momentul de plecare. Acest martor s-a dezbrăcat, a început să se manifeste violent și, în ajutorul acestora, au intervenit prietenii lor. Inculpatul S., așa cum au spus și muți martori, a pulverizat spray dar fără a avea o țintă anume. Faptul că în jetul pulverizat a fost prinsă și partea vătămată, că s-a dat și în aer și poate au fost atinse și alte persoane, nu a fost o manieră ofensivă, ci inculpatul a vrut să-l liniștească pe C.. Apoi au plecat din local. Nemulțumiți că au fost dominați, sătenii din Bocnița i-au urmărit pe ceilalți, fiind înarmați cu pari rupți din gard, iar cei mai vulnerabili, respectiv fetele, tinerii s-au adăpostit într-o casă, iar ceilalți au încercat să îi țină departe pe agresorii care, vizibil, înaintau înarmați. Solicită a se observa că acel grup izolat, respectiv C., C., P. L., S., S., în conflictul lor izolat, au fost destul de violenți. Partea vătămată nu a stat pe gânduri atunci când C. i-a aplicat o lovitură direct în cap. Precizează că nu știe ce ar fi trebuit să facă cei urmăriți, să evite loviturile, să-i dezarmeze pe agresori sau ce anume. Menționează că a fost lovit C., au venit apoi și P. L. și C., iar S. și S. au încercat să țină piept unor agresori mult mai numeroși, ei fiind loviți, la rândul lor au lovit și ei și s-a recurs la un instrument de intimidare. Faptul că au existat cuțite rezultă din declarațiile martorilor, din raportul medico – legal dar se pune problema dacă au fost folosite în scop de intimidare sau intenționat pentru a produce acest rezultat de tentativă la omor. Arată că inculpatul nu a ezitat să se apere, să folosească cuțitul atunci când a văzut că ceilalți sunt mai numeroși. Partea vătămată a arătat că cel care l-a înțepat i-ar fi spus că „ești tare”. Consideră că se pune problema câte alte părți vătămate se mai agresau în același timp, martorul G. A. declarând că toți se băteau, toți dădeau pumni și picioare, fiind o agresiune globalizată dar este clar că lovitura de cuțit a provocat anumite leziuni. Cu privire la loviturile primite de partea vătămată din spate, nici aceasta nu a clarificat, nu a spus cu exactitate că proveneau de la inculpatul S., ci doar a presupus dar, în această situație, trebuie luată în considerare și declarația părții vătămate de la urmărirea penală în care a declarat că pe lângă inculpatul S. mai era și S.. Susține că este discutabil dacă aceste declarații ale părții vătămate au fost date cu convingerea că respectă adevărul. Susține că un element de corupere a declarațiilor părții vătămate a existat. Explică acest lucru prin faptul că numitul C. V., care a fost și el lovit dar nu a formulat plângere, a avut un contact permanent atât cu S., cât și cu S.. S-a declarat că numitul C. i-ar fi cerut lui Sigeanu o sumă de bani pentru a nu mai formula plângere. Toate persoanele care au declarat în cauză l-au direcționat pe S. către o altă parte, izolându-l de partea vătămată P. L., acesta fiind atribuit exclusiv în activitatea inculpatului S.. Acest lucru se explică și prin faptul că S. pare mult mai apropiat de familia G., de C. V., de V., iar de inculpatul S. nu se știa mai nimic, era un străin. Consideră că se pune problema de ce G. tatăl a găsit cuțitele în cameră și le-a aruncat și de ce nu a spus nimic despre ele pe parcursul cercetărilor. Erau două cuțite cu urme de sânge pe ele și astfel puteau fi identificate persoanele, puteau fi atribuite acele urme de sânge cuiva. Își pune problema dacă nu cumva pe cuțitul lui S. era și sângele lui C. sau al lui P. L. și consideră că probele au fost influențate de către apropiații lui S.. Inculpatului S. i-a rămas suspiciunea inițială că el este autorul infracțiunii, că nimeni altcineva nu s-a atins de P. L. și, dacă el rămâne singurul căruia i se atribuie săvârșirea acestei infracțiuni, atunci aceasta trebuie privită și sub aspectul circumstanțierii. Menționează că nu au fost reținute deloc circumstanțe în sarcina acestui inculpat dar susține că pentru a da cu cuțitul el a fost mai întâi ațâțat, trebuind luate în considerare și agresiunile anterioare, modul în care cei din Bocnița au înțeles să se răzbune în momentul în care S. a dat cu spray la discotecă, toate acestea întrunind elementele unei provocări. A existat un sâmbure de conflict dar și o provocare. Trebuie avut în vedere, dacă rămâne sub imperiul acestei acuzații, că inculpatul nu a acționat voluntar, a fost provocat, respectiv acțiunea lui P. L. de a-l lovi direct în cap pe C., care l-a alarmat pe inculpat de o posibilă agresiune și împotriva sa. Menționează că nu face trimitere la legitimă apărare dar toată situația de fapt este un tablou, o scenă care pune o persoană într-o postură defensivă, cea mai bună apărare fiind atacul. Susține că trebuie privită și instrucția acestor persoane, ușurința cu care s-a recurs la violență, nimeni nu și-a pus problema să fugă, toți s-au înarmat, toți s-au urmărit, iar partea vătămată și ceilalți nu s-au gândit să lase lucrurile așa, ci au vrut să le dea o corecție celor care au îndrăznit să le calce teritoriul. Susține că pedeapsa aplicată de prima instanță este prea aspră în raport cu contribuția inculpatului. Arată că, în subsidiar, solicită reducerea pedepsei aplicate inculpatului, fără a cădea în derizoriu, dar să se aplice o pedeapsă spre minim, raportat la fișa de cazier judiciar care arată că nu a mai fost condamnat, este tânăr, a putut înțelege situația în care s-a aflat și ar trebui să se întoarcă repede în sânul comunității, pentru a putea croi un drum în viață corect. El ar putea fi pierdut iremediabil în propria fișă de cazier și consideră că o reîntoarcere rapidă în comunitate, la scurt timp de la condamnare ar reprezenta pentru inculpat un semnal puternic de alarmă.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că a înțeles că apărarea a formulat două teze, respectiv o soluție de achitare și în subsidiar o reducere a pedepsei cu reținerea circumstanței provocării. Sub primul aspect al apărării, apelul apare ca nefondat, prin coroborarea probatoriului instanța de fond făcând un examen al cauzei, iar hotărârea atacată consideră că este legală și temeinică, prima instanță reținând probatoriile administrate, dovedind preocupare pentru coroborarea acestora și verificarea versiunilor, chiar și în situația în care inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, dar s-au avut în vedere depozițiile martorilor. Cu privire la susținerile din apel, este de reținut aspectul că martorul S. C. a avut aceeași depoziție, a prezentat situația de fapt într-un mod în care nu a avut modificări pe aspectele esențiale și s-a reținut că audierea acestuia martor a avut loc a doua zi după eveniment, el admițând că avea propria subiectivitate dat fiind că el era inclus în cercul celor care au utilizat un obiect ascuțit de tip cuțit. Acest martor a avut o versiune imediat după seara faptei și a avut o depoziție pe care instanța de fond a considerat-o că se coroborează cu declarația părții vătămate, care, în aspectele esențiale, a prezentat elemente identice. Cu privire la martorul C. V., instanța de fond a observat că a doua zi după eveniment acesta a afirmat că nu cunoaște cine ar fi lovit-o pe partea vătămată cu cuțitul, precum și faptul că martorul a oferit elemente de amănunt, cu privire la cine a lovit pe cine și în ce context. Consideră că în mod just instanța de fond a reținut versiunea martorului C. V. de la urmărirea penală, cu privire la faptul că inculpatul a lovit partea vătămată, dar a spus că a presupus acest lucru deoarece l-a văzut pe inculpat ridicându-se de lângă partea vătămată și fugind. Susține că este importantă afirmația martorului C. V. care a declarat că S. C. este cel care l-a lovit. În ansamblul probator, precizează că este relevant că realitatea judiciară arată că au fost într-adevăr loviți și martorul C. V. și partea vătămată. Delimitarea autorilor fiecărei lovituri s-a realizat prin coroborarea probatoriilor, pe de o parte, cei vizați de lovire direct au precizat cine anume i-a lovit, partea vătămată a avut o depoziție constantă, indicându-l pe inculpat, iar martorul C. a afirmat inițial că nu știe cum s-au lovit, iar ulterior, întrebat fiind, a justificat modificarea declarației prin faptul că abia ieșise din spital, invocând starea de tulburare. Menționează că audierea martorului C. a avut loc a doua zi după eveniment, ora 12:00 la prânz. Prin coroborarea probatoriului, apreciază că nu este ieșit din comun faptul că martorul C., pe lângă tulburare, nu a spus tot ce știa când a dat prima declarație dat fiind că unele depoziții îl atestă ca fiind participant activ la altercația din stradă. Acest lucru poate justifica rezerva sa, poate fi un mobil pentru care a avut rezerve în primă fază. Sinceritatea martorului C. poate fi verificată prin coroborarea tuturor declarațiilor. Instanța de fond în mod corect a reținut declarațiile martorului C. în care a precizat că S. l-a lovit, oferind chiar și aspecte de amănunt, respectiv obiecte de îmbrăcăminte ale lui S.. Depozițiile celor doi se coroborează, S. afirmând că cel pe care l-a agresat cu cuțitul s-ar fi răsucit și ar fi spus expres „Costeluș, nu da!”, de unde a dedus că a fost recunoscut. Susține că orice persoană este liberă să se apere, aspectele de conflict pot fi reale până la un punct dar versiunea inculpatului că S. C. a fost singurul care a lovit cu cuțitul este combătută de raportul medico – legal, de proba științifică dat fiind că sunt constatate leziuni toracice, leziuni ce au fost produse când victima și agresorul stăteau față în față. La audiere, inculpatul a prezentat altercația cu partea vătămată și lovirea acesteia de S. C. într-un context care nu justifică de ce dacă S. este autorul loviturii cu cuțitul atunci nu toate loviturile sunt în spate. Versiunea inculpatului este contrazisă de datele certificatului medico – legal care atestă leziuni sunt și în față și în spate. Proba cu certificatul medico – legal se coroborează într-o mare măsură cu declarațiile martorilor C. și S. și cu declarația părții vătămate P. L.. În ceea ce privește restul declarațiilor, a martorilor de la urmărirea penală și de la instanța de fond, acestea sunt relevante sub aspectul discuțiilor ce s-au purtat la locuință. Apreciază că probatoriile cauzei nu sunt bazate pe o singură persoană, ci printr-o coroborare justă a depozițiilor, prima instanță pronunțând o hotărâre întemeiată. Susține că este nefondat capătul de apel cu privire la netemeinicia soluției, probatoriile susținând mult mai mult versiunea din rechizitoriu și nu cea promovată de inculpat. Cu privire la starea de provocare, precizează că este real aspectul legat de incidentul creat dar circumstanțele cauzei nu justifică reținerea provocării dat fiind că nu a fost contrazisă ideea că partea vătămată a fost supusă agresiunii mai multor persoane concomitent. Disproporția nu afectează doar situația legitimei apărări, ci și a unei provocări. Inculpatul avea posibilitatea să nu se implice atât timp cât partea vătămată era deja agresată. Este adevărat că grupul părții vătămate a urmărit grupul din care făcea parte inculpatul, că acest grup s-a manifestat agresiv, că a fost lovit martorul C. dar la un moment anterior când a și rămas jos. Apreciază că, față de succesiunea evenimentelor, inculpatul nu se afla în postura de a putea lua o decizie și nu se justifică folosirea cuțitului asupra părții vătămate în condițiile în care aceasta deja era căzută și suferise lovituri de la alte persoane cu un obiect de tip scândură, așa cum a rezultat. Dacă va fi găsită întemeiată provocarea, aceasta ar trebui analizată într-un anume context. Utilizarea unei arme de tip cuțit împotriva unei singure persoane, nefiind susținută apărarea împotriva mai multor persoane care ar justifica lipsa de timp de gândire, trebuie privită în contextul în care a existat timp de gândire, de a aprecia, având în vedere că era vorba de unu la unu, persoana vătămată contra inculpatului și astfel, folosirea cuțitului nu sprijină provocarea. Susține că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, apelul este nefondat sub ambele aspecte invocate și, în baza dispozițiilor art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, solicită respingerea acestuia.

Inculpatul apelant S. C., având ultimul cuvânt, susține că prima instanță a dat o condamnare prea aspră și solicită o pedeapsă mai blândă.

INSTANȚA,

Asupra apelului penal de față,

Prin sentința penală nr. 474/03.06.2015, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, s-au reținut următoarele:

„Condamnă pe inculpatul S. C., fiul lui Ș. și A., născut la data de 16.02.1985 în orașul P. Iloaiei, domiciliat în satul Sinești, ., C.N.P._, cetățean român, cu studii primare, agricultor, necăsătorit, fără antecedente penale, stagiul militar nesatisfăcut, în prezent aflat în P. Iași, la pedeapsa principală de 6(șase) ani și 6(șase) luni de închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 66 aliniatul 1 literele a, b, h Cod penal pe o durată de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 Cod penal .

În temeiul dispozițiilor art. 65 Cod penal interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h Cod penal pe durata prev. de art. 65 alin. 3 Cod penal – ca pedeapsă accesorie.

În temeiul dispozițiilor art. 399 Cod procedură penală, a art. 202 și 223 aliniatul 2 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive a inculpatului S. C..

În temeiul dispozițiilor art. 72 aliniatul 1 Cod penal scade din durata pedepsei principale de executat de către inculpatul S. C. durata reținerii și arestării preventive de la 26.12.2014 la zi .

În temeiul dispozițiilor art. 7 din legea nr. 76/2008 privind organizarea si funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea de la inculpatul S. C. a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul dispozițiilor art. 397 Cod proc. pen. rap. la art. 19 Cod proc. pen, art. 1381, 1382, 1385 și 1391 cod civil admite acțiunea civilă formulată de partea civilă P. L. P., fiul lui I. și Giorgeta, născut la data de 24.06.1990 în Tg. F., jud. Iași, domiciliat în satul Bocnița, ., C.N.P._. Obligă pe inculpatul S. C. la plata sumei de 2000 de lei (două mii de lei) către partea civilă P. L. P., cu titlul de despăgubiri civile – daune morale.

Ia act că S. de Ambulanță județean Iași, cu sediul în Iași, ., județul Iași nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul dispozițiilor art. 397 Cod proc pen. rap. la art. 19 Cod proc pen, art. 1381, 1382, 1385 și 1391 Cod civil admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași, cu sediul în Iași, bulevardul Independenței nr. 1, județul Iași. Obligă pe inculpatul S. C. la plata sumei de 496,11 lei, cu dobânda legală a Băncii Naționale a României de la data formulării cererii(20.01.2015 ) și până la plata integrală a debitului către partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași.

În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură penală obligă inculpatul S. C. la plata sumei de 3131 de lei către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 1330,90 lei avansată din fondurile Ministerului Public și suma de 1800 de lei avansată din fondurile Ministerului Justiției . În suma de 1800 de lei este inclusă suma de 594 de lei, reprezentând contravaloarea taxei de expertiză serologică dispusă din oficiu, achitată de Tribunalul Iași cu O.P. nr. 821/14.05.2015 .

În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură penală suma de 200 de lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocatului din oficiu pe parcursul judecății va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Iași.(delegație nr. 9463/21.01.2015 – av . D. A. ).”.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

„Prin rechizitoriul Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, emis în dosarul nr. 1261/P/2014 din 20.01.2015 înregistrat pe rolul Tribunalului Iași la data de 20.01.2015 sub nr. de mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului S. C., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin.1 Cod penal .

S-a reținut, pentru a se dispune trimiterea în judecată a inculpatului S. C. că în noaptea de 24/25.12.2014, în intervalul orar 23-24, în urma unui conflict spontan care a început la discoteca – bar „La V.” din satul Bocnița, . și a continuat în afara acestuia, i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit persoanei vătămate P. L. P., victima fiind internată la S. C. Județean de Urgență „Sf. S. „ Iași, prezentând politraumatism soldat cu plăgi întepat –tăiate toracice complicate cu pneumotorax drept, emfizem subcutanat și fracturi costale, leziuni ce au pus în primejdie viața și au necesitat pentru vindecare 20-25 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Prin încheierea penală nr. 207/JDL/27.12.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._/99/2014, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S. C., pentru o durată de 30 de zile, pentru temeiul prev. de art. 202 și 223 alin. 2 Cod procedură penală, reținându-se existența unor indicii temeinice și chiar a unor probe certe în sensul art. 202 Cod procedură penală, care justifică bănuiala legitimă că inculpatul S. C. ar fi săvârșit fapta gravă imputată, și pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Prin încheierea de ședință din 21.01.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a inculpatului, pe care a menținut-o în considerarea dispozițiilor art. 207 aliniatul 4 Cod procedură penală, reținând că niciunul dintre temeiurile care au justificat luarea măsurii preventive nu s-a schimbat și că măsura preventivă păstrează caracterul necesar, proporțional cu gravitatea faptei pretins comise de inculpat și durata rezonabilă. Măsura arestării preventive a inculpatului a fost verificată și menținută la 13.02.2015.

Prin încheierea de ședință din 20.02.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul emis la data de 20.01.2015 în dosarul penal nr.1261/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ , a administrării probelor și a efectuării actelor de către organul de urmărire penală, rechizitoriu privind pe care a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv inculpatul S. C. și ca urmare, s-a dispus deschiderea judecății.

Măsura arestării preventive a inculpatului a fost verificată prin încheierile instanței de judecată la data de 09.03.2015 și din data de 20.04.2015, încheieri definitive.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. iar, în urma răspunsului negativ al acestuia, a declarat deschisă cercetarea judecătorească . Inculpatul S. C. și apărătorul din oficiu al acestuia au declarat în condițiile art. 347 aliniatul 7 Cod procedură penală că se contestă probele testimoniale administrate în cursul urmăririi penale . În exercitarea dreptului la apărare, inculpatul S. C. a refuzat să dea declarații și a solicitat administrarea probelor testimoniale cu declarațiile martorilor V. S. C., P. A., G. A. I., G. I.,, G. M. B., G. A. G. C. F., P. Mihaita, G. I., C. I., G. P.- persoane ce au fost audiate și în cursul urmăririi penale.

În conformitate cu dispozițiile art. 347 aliniatul 7 Cod procedură penală au fost readministrate probele testimoniale cu declarațiile martorilor V. S. C., P. A., G. A. I., G. I.,, G. M. B., G. A. G., P. Mihaita, C. I., G. P. ȘI s-a constatat imposibilitatea audierii martorilor C. F. și G. I., iar în conformitate cu dispozițiile art. 374 aliniatul 10 Cod procedură penală s-a dispus, din oficiu, de instanță administrarea probei cu expertiză medico- legală serologică asupra urmelor de substanță descoperite pe hainele purtate de inculpat la date faptei pentru care a fost trimis în judecată.

Persoana vătămată P. L. P. s-a constituit parte civilă în procesul penal în condițiile art. 20 Cod procedură penală ,solicitând obligarea inculpatului S. C. la plata sumei de 200 de lei, cu titlul de daune morale.

În termenul legal prev. de art. 20 Cod procedură penală în cauză s-a constituit parte civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași, cu sediul în Iași, bulevardul Independenței nr. 1, județul Iași care a solicitat obligarea inculpatului S. C. la plata sumei de 496,11 lei, cu dobânda legală a Băncii Naționale a României .

Instanța, deliberând asupra ansamblului materialului probator administrat în faza urmării penale și a cercetării judecătorești reține aceeași situație de fapt stabilită prin rechizitoriu:

ÎN FAPT:

Inculpatul S. C. are 30 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, locuiește în satul și ., ocupându-se cu diverse activități productive în agricultură. Este cunoscut în localitate ca o persoană care obișnuiește să se deplaseze înarmat cu cuțit, potrivit declarațiilor martorilor.

În seara zilei de C. a anului 2014, pe 25.12.2014, la ora 19.00, în timp ce se afla într-un bar din localitatea de domiciliu, inculpatul a fost anunțat de numitul L. A. că urmează să transporte mai mulți tineri la discoteca din satul vecin Bocnița. Inculpatul S. C. s-a arătat dornic să meargă la discotecă și astfel, cu mașina numitului L. A., s-a deplasat la locuința martorului G. I., de unde, împreună cu martorii G. M. B., G. A. I., P. A. zis „M.”, V. S. C., S. C., C. I. F. ,în jurul orei 20.00, a ajuns la discoteca din satul Bocnița cunoscută sub denumirea „La V.” . Inculpatul este consătean cu martorii menționați, cu care nu este prieten apropiat . În discotecă, în intervalul orar 20-22.00, nu au existat incidente, însă, în jurul orei 22.00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice a izbucnit un conflict verbal, ce a degenerat ulterior în acte de violență fizică între martorul C. ilie F. și un cetățean din . M., unchiul lui P. L. P. – partea civilă. (declarație G. P.) . C. I. F. și L. M. s-au lovit reciproc, iar primul a luat o sticlă de bere pe care a spart-o, amenințându-i pe cei din satul Bocnița . Conflictul a fost aplanat de cei prezenți, iar toate persoanele menționate au fost scoase afară din local de persoana responsabilă . Inculpatul S. C., zis G., l-a însoțit afară pe C. I. F., împreună cu martorii V. S. C., P. A., G. A. I.,, G. M. B., G. A. G.. În fața localului, C. I. F. a lansat provocări la bătaie celor din satul Sinești, agitând ciobul de sticlă și invitându-i la agresiuni fizice . În aceste împrejurări, partea civilă P. L. P. a încercat să rupă o scândură dintr-un gard, dar nu a reușit și s-a îndreptat spre grupul în care se afla și inculpatul . S. C. zis G., a scos din buzunar un spray iritant – lacrimogen pulverizând conținutul asupra feței părții civile . Ca urmare, P. L. P. a resimțit efectul spray-ului, la fel ca și ceilalți și s-a așezat pe o bordură în fața discotecii, timp în care, amenințările numitului C. I. F. au continuat, antrenând injurii și amenințări din ambele părți . CeaușuI I. F. nu a putut fi calmat de prietenii săi, care au încercat să-l țină de haine, împrejurare în care a rămas dezbrăcat de la brâu în sus, în mijlocul drumului, cu ciobul de sticlă în mână, amenințând . În momentele următoare, grupul format din inculpatul S. C. zis G. și martorii V. S. C., P. A., G. A. I., G. M. B., G. A. G. și C. Ilșie F. s-a deplasat spre ieșirea din satul Bocnița spre direcția satului Sinești ,unde locuiesc, de teama unui conflict în care ar fi fost depășiți numeric. În aceste momente, inculpatul S. C. l-a întrebat pe martorul S. C. dacă are ceva în mână și la răspunsul negativ primit, i-a înmânat martorului unui cuțit cu mâner rabatabil de mici dimensiuni, păstrându-și pentru sine un altul . După câteva momente, revenindu-și, partea civilă P. L. P. a rupt o scândură dintr-un gard și s-a îndreptat spre grupul inculpatului, cerându-i prietenului său, G. P., să-l urmeze. De pe o uliță laterală, au venit în sprijinul acestuia, martorul C. V. și martorul G. I. .

Când V. S. C., P. A., G. A. I., G. M. B., G. A. G., C. I. F. S. C. și S. C. au ajuns la un pod aproape de ieșirea din satul Bocnița, la propunerea minorelor G. M. B., G. A. G., cei din grupul inculpatului s-au hotărât să intre în curtea locuinței numitei Braharu M., mătușa minorelor menționate. (locuința ce apare în planșele foto 5 și 6 de la fila 16, dosar de u.p.) . În curtea locuinței au reușit să intre V. S. C., P. A., G. M. B., G. A. G. și mai apoi și G. A. I. . S. C., S. C. și C. ilie F. au rămas în afara curții, în drum, pe o porțiune slab luminată, S. și S. fiind inițial la distanță de poartă și trecând de aceasta. În dreptul porții locuinței, în stradă, a ajuns mai întâi partea civilă P. L. P., către care s-a îndreptat amenințător C. iIlie F. . Partea civilă a aplicat o lovitură cu scândura asupra capului martorului C. I. F., fiind lovită apoi cu pumnul de G. A. I. și probabil, de S. C. sau de S. C. . Imediat, C. V., ajuns în același loc, a aplicat o lovitură cu scândura numitului C. ilie F.. L. partea civilă P. L. P., aflată la pământ în urma loviturilor primite, a venit inculpatul S. C., care s-a amplasat aplecat deasupra părții civile, lovind cu cuțitul în mod repetat în zona abdominală pe aceasta, reproșându-i că este șmecheră. În încercarea de a se feri, parte civilă a dorit să se ridice sau să se rostogolească, întorcându-se cu fața în jos pe pământ, iar inculpatul a mai lovit-o apoi, cu același cuțit în zona spatelui, părăsind imediat zona . Aproape concomitent, C. V. s-a apropiat de partea civilă, care l-a avertizat că cei din Sinești au cuțite . Imediat, la circa 4- 5 metri distanță, a fost lovit în spate cu cuțitul de către S. C. . S. C. și S. C. au fugit fiecare după aplicarea loviturilor de cuțit, întâlnindu-se la scurt timp, pe câmp . În acest interval, tinerii din Sinești au fost transportați pe rând, cu autoturismul de către numitul P. M., la locuința martorului G. I. . Mai întâi, încă înainte de terminarea evenimentelor, au plecat P. A. și G. A. I., apoi, la o a doua cursă au plecat C. F., G. A. G., G. M. B., V. S. C., iar la ultima cursă S. C. și inculpatul S. C. . C. V. și partea civilă P. L. P. au rămas pentru scurt timp căzuți în locul în care au fost loviți, după care au reușit să se deplaseze spre locuințele lor, circa 250 de metri, căzând pe drum, de unde au fost preluați de un echipaj al ambulanței . Ajunși la locuința lui G. iulian, S. C. și S. C. au fost văzuți de ceilalți, afirmând fiecare în diverse împrejurări că s-au bătut și s-au tăiat . Cele două cuțite folosite în agresiune au fost abandonate de către inculpatul S. C. pe un dulap din locuința familiei G., de unde a doua zi G. iulian, le-a luat și le-a aruncat la depărtare de casă. În timp ce se aflau în locuință, între cei menționați mai sus, au avut loc discuții cu privire la cele întâmplate, concluzionându-se că „ a ieșit urât” și stabilindu-se, la propunerea inculpatului S. C., să se ascundă poliției faptul că S. C. și S. C. au avut cuțite asupra lor. Martorii au putut observa că inculpatul S. C. prezenta multiple și consistente urme de sânge pe obiectele de vestimentație și că nu prezenta urme de lovituri .

În cuprinsul raportului de constatare medico-legală nr.6601/29.12.2014 medicii specialiști din cadrul IML Iași au concluzionat următoarele:

1. P. L. P. a prezentat un politraumatism soldat cu plagi intepate-taiate toracice complicate cu pneumotorax stg. mediu, hidropneumotorax drept, emfizem subcutanat si fracturi costale.

2. Leziunile constatate se puteau produce prin lovire cu obiect intepator- taios( posibil cutit) cu latimea lamei de minim 1, 5 cm.

3. Leziunile au fost produse in timp ce agresorul se afla fata in fata cu victima ( plagile anterioare) si cind agresorul se afla in spatele victimei ( plagile posterioare)

4. Leziunile constatate necesitata 20-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

4. In momentul producerii lor si prin ele insele, leziunile constatate au pus in primejdie viata victimei.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor martorilor audiați, cu concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, cu aspectele consemnate în procesele - verbale întocmite de organele de urmărire penală, cu mijloacele materiale de probă .

Inculpatul S. C. s-a declarat nevinovat, inclusiv în ultimul cuvânt în dezbaterile asupra fondului cauzei . Pe parcursul urmăririi penale s-a prevalat de dreptul la tăcere, adăugând că își menține prima declarație ce a fost dată înainte de formularea vreunei acuzații împotriva sa și înainte de a se concluziona că se impune continuarea urmăririi penale împotriva sa . Pe parcursul urmăririi penale și-a manifestat acordul de a se supune unui test poligraf pentru detestarea comportamentului simulat, test ce a concluzionat că la întrebările relevante adresate, inculpatul S. C. a prezentat răspunsuri ce au evidențiat modificări specifice comportamentului simulat. (raport de constatare criminalistică nr. 109 125 din 19.01.2015. Inculpatul S. C. nu a dorit să dea declarații pe parcursul cercetării judecătorești, dar pus față în față și confruntat cu martorul S. C., inculpatul a arătat că S. este cel care l-a tăiat pe P. L. P. . Probatoriul administrat în cauză a dovedit în afara oricărui dubiu că inculpatul S. C. zis „G.” este cel care, în noaptea de 25/26.12.2014, pe fondul unui conflict și a consumului de alcool, din cauza faptului că partea civilă l-a agresat pe C. ilie F. și după ce aceasta, căzută la pământ fiind, nu mai reprezenta vreun pericol pentru cineva, a înjunghiat-o în mod repetat cu un cuțit, punându-i în primejdie viața.

Sub un prim aspect, se reține că întreg materialul probator administrator în cauză îl plasează pe inculpatul S. C. la locul și momentul agresiunii asupra părții civile P. L. P. și că probe certe, științifice au stabilit că hainele inculpatului S. C. purtau în seara de 25.12.2015, în urma faptelor deduse judecății, urme multiple de sânge și noroi, pentru care inculpatul nu a oferit nicio justificare. Probe certe, multiple declarații de martor, stabilesc că în noaptea respectivă, de 25/26.12.2014, inculpatul S. C. s-a implicat în acțiuni violente ilicite folosind spray iritant lacrimogen și având asupra sa, în mod vizibil, cuțit .

Partea civilă P. L. P. și martorii S. C. și C. V. l-au indicat pe inculpatul S. C. și au afirmat că au văzut când acesta l-a înjunghiat pe P. L. P. . Inculpatul S. C. a făcut demersuri susținute, încă de la început în scopul eludării răspunderii penale.

Astfel, partea civilă P. L. P. a declarat că l-a văzut pe inculpatul S. C. atunci când acesta l-a lovit cu cuțitul, afirmând că nu îl poate confunda cu S. C., cunoscându-l mai bine pe acesta din urmă . Partea civilă îl cunoștea din vedere pe inculpatul S. C., aflând mai târziu că erau rude, bunicii celor două părți fiind frați . Partea civilă P. L. P. nu se afla în relații de prietenie sau de dușmănie nici cu inculpatul S. C., aspect ce nu a fost negat de acesta și nici cu S. C., neexistând vreun motiv pentru care să-l indice pe inculpat ca autor al faptei, în condiții necorespunzătoare adevărului. Potrivit declarațiilor părții civile și martorului C. V., a doua zi, la data de 26.12. 2014, în timp ce organele de urmărire penală îi audiau pe cei implicați în incident, inculpatul S. C. l-a vizitat pe C. V., ce fusese deja externat și i-a cerut acestuia să vorbească la telefon cu partea civilă P. L. P., pentru a-i spune acestuia că nu el este cel care l-a tăiat . Atitudinea inculpatului S. C. de a încerca să convingă partea civilă că sunt rude și că nu el nu este el cel care l-a tăiat a fost, în fapt, o încercare de influențare a părți civile, a cărei declarație se coroborează cu toate probele administrate. Inculpatul S. C. nu a dorit să lămurească poziția sa procesuală față de acuzațiile formulate, după punerea sa sub învinuire, limitându-se la a se declara nevinovat, arătând că nu a lovit pe nimeni în conflict .

Din planșa fotografică privind aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia examinării articolelor vestimentare predate la data de 26.12.2014 de către inculpatul S. C. (filele 23- 32, dosar de urmărire penală ) rezulta că hainele inculpatului prezentau multiple urme de materie ce păreau sânge și noroi .

Din raportul de expertiză medico - legală serologică nr. 64/12.03.2015 întocmit de Institutul Medico - Legal Iași, dispus de instanță din oficiu, rezultă că pe hainele inculpatului S. C. se regăsesc multiple urme de sânge uman: „pe geaca de piele, în zona de mijloc a spatelui, s-au evidențiat urme de sânge uman, pe hanoracul alb pe gluga și în zona spatelui, s-au evidențiat urme de sânge uman, pe pantalonul de blug, pe cracul drept în față și în spate și pe partea anterioară a cracului stâng, s-au evidențiat urme de sânge uman, pe pantoful sport drept, s-au evidențiat urme de sânge, nefiind exclusă apartenența acestuia față de partea civilă P. L. P. . În cauză nu s-a impus efectuarea unei expertize ADN, întrucât există suficiente probe, care coroborate au permis stabilirea adevărului faptic și o concluzie de certitudine asupra vinovăției inculpatului. Martorii audiați au declarat că la data de 25/26.12.2014, după finalizarea evenimentelor și întoarcerea în Sinești, inculpatul S. C. prezenta multiple urme de sânge vizibile pe mâini și pe haine, în special pe pantaloni . Chiar dacă s-ar admite că urmele de sânge de pe gluga hanoracului ar proveni de la rana avută pe mână de S. C. care i-a ascuns inculpatului gluga sub geacă pentru a nu fi văzuți în acea noapte și că în noaptea respectivă S. C. i-ar fi prins capul în mâini lui C. F. care sângera, urmele de sânge de pe pantaloni, amplasate pe ambii craci, pe interior și pe exterior susțin varianta părții civile P. L. P. care a arătat că inculpatul s-a poziționat deasupra sa, în timp ce era căzută, s-a aplecat deasupra cu picioarele depărtate și i-a aplicat multiple lovituri de cuțit .

Tribunalul reține că declarația părții civile P. L. P. se coroborează cu celelalte probe administrate și este corespunzătoare adevărului, reținând-o ca atare: „lângă mine au rămas S. C. și S. C. zis G., ultimul dintre ei s-a aplecat peste mine și îmi adresa injurii spunându-mi: „esti tare”, totodată am simțit o lovitură în zona toracică .În încercarea de a mă feri m-am întors, eu fiind tot la pământ și am simțit mai multe lovituri de cuțit în spate tot în zona toracică . În timp ce eram atacat cu cuțitul, l-am auzit pe prietenul meu, C. V. care mă striga „P., unde ești?”. Când C. V. s-a apropiat de mine, S. C. a fugit spre ieșirea satului . Imediat când a venit C. V. lângă mine și a încercat să mă ridice de jos, i-am spus acestuia: „ai grijă că au cuțite să nu te taie „După ce i-am spus acest lucru, a fost înjunghiat și el în zona din spate a corpului, dar eu nu am observat cine era persoana întrucât îl aveam în față pe C. . În urma loviturii, C. V. a căzut în genunchi, iar persoana care l-a înjunghiat a fugit fără să îi văd fața și să îl recunosc. „ Partea civilă a confirmat faptul că la data de 26 decembrie 2014, C. V. i-a spus că a fost tăiat de S. C. .

Din analiza obiectelor de îmbrăcăminte purtate de inculpatul S. C. rezultă că acesta prezintă urme de noroi pe pantaloni, pe ambii genunchi, aspect ce acreditează ideea că inculpatul s-a aflat la un moment dat în genunchi, așa cum au susținut și P. L. P., dar și C. V. și S. C..

Audiat la data de 26 decembrie 2014, C. V., în ciuda celor declarate de partea civilă și de el, ulterior, a susținut că nu a văzut cine l-a tăiat, dar că el a fost tăiat după ce l-a văzut pe C. I. F. căzut la pământ în stare de inconștiență ( în realitate și el l-a lovit și adus în această stare pe C. ) și în timp ce s-a aplecat asupra lui P. L. P. care era deja tăiat, aspect pe care i l-a comunicat, a fost tăiat în zona lombară de unul din cei doi tineri din satul Sinești . Ulterior, la data de 13.01.2015 și în fața instanței de judecată, martorul C. V. a declarat că este sigur că cel care l-a tăiat este S. C. și că pe P. L. P. l-a tăiat S. C. . A susținut martorul „ că l-a văzut de pe C. F. căzut la pământ, iar la o distanță de 2-3 metri se afla P. L. P. și cu S. CONSANTIN zis G.. La 1 metru în spatele său se afla S. C. . … P. L. P. era întins la pământ, iar S. C. zis G. aflat peste el, s-a ridicat și a plecat . Imediat ce a fost avertizat să aibă grijă să nu fie tăiat, a simțit o lovitură de cuțit în spate . A declarat că l-a văzut pe cel care l-a înjunghiat și că acesta este S. C. pe care îl cunoaște bine și nu îl poate confunda.

S. C. a fost audiat a doua zi după evenimentele din noaptea de 25/26.12.2014, care fac obiectul judecății, în aceleași condiții ca și S. C., înainte de formularea vreunei acuzații cu privire la vreo persoană . A prezentat la data de 26 decembrie 2014, o depoziție în care a recunoscut că l-a tăiat pe C. V., depoziție pe care și-a menținut-o atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești . S. C. a relatat momentul părăsirii discotecii când S. C. a rămas mai în urmă și a pulverizat spray iritant lacrimogen spre cei din Bocnița . El a susținut că inculpatul S. C. este cel care „a scos două cuțite „, dându-i un cuțit cu mânerul negru cu buton, cu lamă rabatabilă și martorului . Sgneanu C. a declarat că S. G. ținea într-o mână cuțitul și în cealaltă spray- ul iritant. S. C. declară în continuare că i-a văzut pe G. I., pe G. P. și posibil pe L. M., dar și pe alți tineri . „Unul dintre tineri ( P. L. P. n.n. judecător) i-a aplicat lui C. F. două lovituri cu o scândură, acesta s-a dezechilibrat și a căzut pe asfalt . Eu am fost lovit cu o scândură peste cotul stâng de către G. P. . L-am văzut pe S. C. încleștat cu un alt tânăr din satul Bocnița și tăvălindu-se pe asfalt . C. F. nu se ridicase de jos . Am văzut în apropierea mea un tânăr care cu o scândură a încercat să mă lovească . M-am ferit, m-am dat în spatele lui și l-am lovit o singură dată cu cuțitul, în spate, în zona șalelor . Tânărul s-a întors spre mine, m-a recunoscut și mi-a zis „ C., nu da!” . În acel moment l-am recunoscut pe C. V., consătean cu mine . Văzând că sunt recunoscut, m-am speriat și am fugit la deal, pe lângă gardul unei case … nu știu ce a făcut S. C. ….. În timp ce alergam pe lângă gradul împrejmuitor al unei grădini am auzit în urma mea pași, m-am întors și am întrebat cine este și am auzit vocea lui S. G. care mi-a spus să îl aștept …. În timp ce alergam, S. C. mi-a spus speriat :”am dat cu cuțitul, cred că l-am tăiat pe unul, am dat cu cuțitul în el de 5-6 ori ..”am ajuns la o stână, iar de acolo am coborât la șosea . În timp ce mergeam pe șosea i-am spus și eu lui S. C. că l-am tăiat pe C. V.. ….Când am intrat în casa lui G. I. am văzut că S. C. avea blugii murdari de sânge pe cracul drept și adidasul drept, iar geaca din imitație de piele culoare maron era murdară de pământ. …….am început să discutăm despre ce s-a petrecut la Bocnița . De față cu ceilalți, eu am spus că l-am tăiat pe unul cu cuțitul, fără a menționa că cel pe care l-am tăiat era C. V. . La rândul său și S. C. a spus că l-a tăiat pe un tânăr din Bocnița cu cuțitul, spunând și de această dată că a băgat cuțitul de 5- 6 ori și am stabilit cu toții, la sugestia lui S. C. ca atunci când vom fi chemați la poliție să declarăm cu toții că eu și S. nu am avut cuțite la noi”.

În cursul cercetării judecătorești, martorul S. C. și-a menținut declarațiile anterioare, susținând că partea civilă P. L. P. și inculpatul S. C. se aflau la distanță de 5 metri de el ,t ăvălindu-se . El a fost lovit de C. V. și de „unul de-ai lui Gâdai „, l-a tăiat pe C. V., a fost recunoscut și a fugit . La fel ca și anterior, a declarat că a dat cuțitul înapoi lui G. S., la intrare în locuința lui G. I. . Acesta din urmă a găsit, potrivit propriei declarații, cele două cuțite în locuința sa, pe un dulap, în camera în care s-au aflat inculpatul și martorii în noaptea de 25/26.12.2014, cuțite pe care le-a aruncat a doua zi, la mare distanță de casă . Se remarcă astfel, că inculpatul S. C., s-a preocupat încă de la momentul săvârșirii faptei să plaseze responsabilitatea asupra altor persoane, abandonând cuțitele în locuința lui G. I., pe dulap, fără a-i spune acestuia, luând legătura cu partea civilă la spital pentru a-i comunica, la 26.12.2014, că S. C. a lovit-o cu cuțitul . În acest timp martorul S. recunoștea în fața organelor de urmărire penală implicarea sa în evenimente, faptul că a purtat cuțit și că l-a tăiat cu cuțitul pe C. V.. Prin amănuntele furnizate și poziția procesuală, analizate coroborat cu aspectele probatorii extrase din toate mijloacele probatorii, declarația lui S. C. prezintă credibilitate și relevanță juridică, nu are caracter pro causa, așa cum s-a sugerat de către inculpatul S. C. . În fapt, la ultimul termen de judecată, deși apărătorul său a susținut că inculpatul dorește să dea o declarație ,acesta a refuzat categoric .

Analizând raportul de expertiză medico - legală nr. 6601/29.12.2014, întocmit de I.M.L. IAȘI, instanța reține că părții civile i-au fost aplicate exact 5 lovituri de cuțit axilar anterior drept, supramamelonar stâng, axilar anterior stâng, paravertebral stâng la 3 cm de coloană și paravertebral stâng la 10 cm de coloană – soldate cu plăgi înțepat –tăiate toracice complicate cu pneumotorax stg. mediu și hidropneumotorax drept, emfizem cutanat și fracturi costale, leziuni produse atât în timp ce agresorul se afla în fața victimei, cât și în spatele acesteia .

Martorul V. S. C. a declarat că C. I. F. a fost lovit atât de partea civilă P. L. P., cât și de C. V., cu scândura, că partea civilă P. L. P. a fost lovită și cu pumnii de G. A., că a auzit strigăte și amenințări, că el s-a aflat în curte la Braharu M. și apoi a plecat acasă la G. I. cu mașina și că, în noaptea de 25/26.12.2014, atât S. C., cât și S. C. au afirmat că au tăiat cu cuțitul pe câte cineva, stabilind, la sugestia lui S. G. să nu spună poliției despre cuțite. În fața instanței de judecată, martorul și-a nuanțat declarația, dar a recunoscut că a văzut în mâna inculpatului un cuțit, atunci când acesta a intrat în locuința familiei G. I. și M. și că i-a auzit atât pe S., cât și pe S. spunând că au lovit pe cineva cu cuțitul . Martorul P. A. a prezentat o depoziție similară, arătând în plus, că după ce și C. V. a lovit cu scândura pe C. I. F., l-a recunoscut pe acesta și a cerut apă pentru a-l uda, împrejurare relatată și de martora G. M. B. . Aceasta din urmă confirmă că cei care nu au intrat în curte la Braharu M. și care au fost implicați în altercații fizice au fost G. A. ( care a lovit cu pumnul pe P. L. P.), C. F. ( care a fost lovit cu scânduri de P. L. P. și C. V., rămânând inconștient ), S. C. ( care a lovit cu cuțitul pe C. V.) și S. C. ( care a lovit cu cuțitul pe P. L. P. ), acțiunile fiecăruia fiind în mică parte observate de martoră, întrucât zona era foarte puțin luminată de un bec de departe. Deși nu a văzut acțiunile de mai sus, reținute pe baza tuturor probelor administrate, martora a perceput că G. A., S. C. și S. C. au intervenit în încăierare. Când și-a dat seama că ultimii doi nu mai erau acolo, a aflat de la fratele său și de la P. A. că S. și S. au fugit pe câmp. Minora G. A. G., în vârstă de 13 ani a prezentat o depoziție asemănătoare în care face însă confuzie între V. S. C. și S. C.. Din declarațiile martorilor audiați rezultă că persoanele denumite „ doi de-ai lui Gâdai” sunt martorii G. I., care nu a putut fi audiat în cursul cercetării judecătorești și care a negat orice implicare a sa în conflict și G. P., care a lovit pe G. A. cu o scândură în zona cotului . G. I. și G. P. au negat implicarea lor în agresiunile fizice ce au avut loc. G. P. a declarat că i-a auzit la un moment dat pe P. L. P. și pe C. V. cerând să nu fie omorâți .

Martorul G. A. a prezentat o depoziție parțial corespunzătoare adevărului, încercând să evite să declare contribuția sa în conflict, preocupare pe care a avut-o de la început, solicitându-i martorului P. M. să nu le spună părinților că a lovit pe cineva cu pumnul . El a declarat că a aflat a doua zi la poliție că partea civilă ar fi fost tăiată de inculpat . A susținut că atunci când s-a urcat în mașină, a auzit țipete, dar nu l-a mai interesat să vadă ce se întâmplă și că, o dată întors la locuință, a dedus din discuțiile dintre S. și S. că fiecare a tăiat pe cineva, convenind, la propunerea lui S., „ să nu spună la poliție că băieții au dat cu cuțitul” .

Martora C. I. a prezentat o depoziție relevantă asupra succesiunii evenimentelor . Fiind din . G. M. B., dar și cu frații G. din Bocnița, rudă cu C. V., ea îi cunoștea pe toți cei implicați . A asistat la conflictul inițial dintre C. I. F. și cei din Bocnița, printre care și P. L. P., a văzut când S. C. a pulverizat spray iritant asupra feței părții civile P. L. P., precum și acțiunile acestuia din urmă. A confirmat implicarea în conflict a lui C. V. și a numitului G. I., în sprijinul lui P. L. P., însă s-a ascuns și nu a perceput direct momentul agresiunilor asupra acesteia. A confirmat că în seara respectivă și C. V. avea în buzunar cuțit . I-a văzut după incident pe P. L. P. și pe C. V. care se deplasau cu dificultate și sângerau.

Martorul P. M. a declarat că atunci când i-a transportat la locuința familiei G. pe C. F. și pe ceilalți martori, aceștia miroseau puternic a spray iritant lacrimogen, fiind nevoit să călătorească cu geamurile deschise . A mai susținut, astfel cum a rezultat din toate declarațiile că pe S. și pe S. i-a transportat ultimii la locuința lui G. iulian, observând că aceștia râdeau, erau beți și auzindu-i spunând că s-au bătut.

Contrar celor susținute de inculpatul S. C., declarația părții civile, declarațiile martorilor, rapoartele de expertiză medico – legală, planele foto întocmite în cauză, mijloacele materiale de probă dovedesc că la data de 25 decembrie 2015, în jurul orei 22.00, după un conflict spontan ce a avut loc în discoteca din satul Bocnița, conflict în care nu a fost implicat, S. C. a răspuns actelor de provocare lansate de alții și s-a implicat în conflict în mod activ, pulverizând spray iritant – lacrimogen într-un loc public, asupra părții civile care dorea să continue conflictul început cu C. ilie F., scoțând din buzunar două cuțite, dintre care unul l-a păstrat în mână asupra sa, iar altul l-a dat numitului S. C. și a realizat acte de agresiune fizică grave, multiple, lovind cu cuțitul pe P. L. P. după ce acesta fusese pus la pământ de lovituri de pumn aplicate de G. A. I. și de S. C. sau de S. C..

Sub aspect obiectiv, actele materiale realizate de inculpatul S. C. corespund elementului material al infracțiunii de omor, inculpatul aplicând cinci lovituri de cuțit în zone vitale ale corpului părții civile, lovituri ce au cauzat acesteia leziuni grave ce i-au pus în primejdie viața, urmarea imediată neproducându-se datorită intervenției medicilor . Sub aspect subiectiv, inculpatul a acționat cu intenția de a ucide și, chiar dacă nu a urmărit suprimarea vieții părții civile, a acceptat producerea acestui rezultat, aspecte are rezultă din materialitatea faptei, din modalitatea de comitere, numărul loviturilor aplicate, zonele vitale ale corpului vizate, agentul vulnerant folosit și atitudinea sa ulterior comiterii faptei, când s-a preocupat de părăsirea zonei, abandonând victima noaptea, pe drumul public .

În cauză nu se poate reține vreo cauză justificativă și nici vreo circumstanță atenuantă legală . La momentul la care inculpatul S. C. a acționat violent asupra părții civile P. L. P., el nu era expus unui atac grav și iminent întrucât partea civilă fusese anihilată în acțiunea sa violentă demarată asupra lui C. F. și se afla căzută la pământ ,nerezultând din probele administrate că la momentul respectiv, inculpatul ar mai fi fost atacat de altcineva . Inculpatul S. C. a avut posibilitatea de a evita orice conflict, însă a ales să-l intensifice pe cel născut între C. I. F. și cei din discoteca din Bocnița, inclusiv partea civilă, căreia i-a pulverizat în mod direct spray iritant asupra feței, după care a părăsit locul respectiv, pregătindu-și un cuțit pentru a riposta violent la noi acțiuni agresive . Inculpatul S. C. s-a implicat voluntar în acte de violență fizică grave și nu poate invoca în favoarea sa nici legitima apărare, nici depășirea limitelor legitimei apărări și nici circumstanța atenuantă a provocării . La momentul la care el a lovit partea civilă cu cuțitul, aceasta era căzută în urma loviturilor aplicate, iar inculpatul nu se afla în vreo stare de tulburare psihică determinată de acțiunea ilicită gravă acesteia . Fapta inculpatului însuși de a pulveriza spray iritant lacrimogen asupra feței părții civile, alături de provocările lansate de C. IIie F. stau la originea acțiunilor violente ale acesteia de a lovi pe cel din urmă cu scândura asupra capului, acțiune căreia inculpatul i-a ripostat așa cum se pregătise.

Din probele dosarului rezultă că inculpatul S. C. ,aflat în stare de ebrietate și având asupra sa două cuțite și un spray iritant lacrimogen, s-a implicat activ într-un conflict care nu –l privea, C. ilie F. nefiindu-i decât simplă cunoștință, dovedind prin aceste gesturi intenții violente nejustificate, în condițiile în care C. promovase primul în mod nejustificat acte de agresiune asupra părții civile care răsturnase din greșeală o sticlă de bere, cerându-și scuze concomitent . În aceste condiții, orice nemulțumire era suficientă pentru ca inculpatul să promoveze un atac, așa cum a și făcut. Incontestabil, persoana vătămată s-a îndreptat cu o scândură în mână spre grupul inculpatului, însă acesta a reacționat violent din cauza consumului de băuturi alcoolice și a faptului că se simțea vizat, agresând el anterior pe P. L. P. . Probele administrate nu au stabilit că inculpatul S. C. se afla într-o stare de tulburare pricinuită de acțiunea persoanei vătămate, de o astfel de intensitate încât să-i fie imposibil să-și controleze reacțiile. El a nu a optat pentru varianta de intra în curte la Braharu M., de a fugi în continuare, ci, după ce C. ilie F. a fost pus la pământ, iar partea civilă P. L. P. oprită din acțiunile sale violente, l-a pedepsit „reproșându-i că este șmecher”, aplicându-i în mod nejustificat cinci lovituri de cuțit în zone anatomice vitale . În cauză nu poate fi vorba de o provocare în sensul legii penale . Pentru a putea fi reținută circumstanța atenuantă a provocării prev. de art. 75 lit. a Cod penal trebuie să stabilească pe bază de probe că infracțiunea a fost comisă sub stăpânirea unei tulburări sau emoții puternice, căreia făptuitorul să nu-i poată în mod natural rezista, iar tulburarea să fi fost determinată de persoana vătămată printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă. În cauză, inculpatul S. C. a reacționat violent întrucât capacitatea de a se controla era diminuată ca urmare a consumului de alcool și pentru că aceasta era maniera în care se rezolvă în mod obișnuit orice conflict în opinia sa, așa cum dovedesc gesturile sale anterioare(pulverizarea repetată de spray iritant lacrimogen, înarmarea sa, înmânarea unui cuțit lui S. C.) .

Cum inculpatul S. C. este cel care a promovat atacul material cel dintâi împotriva persoanei vătămate, nu poate fi reținută legitimă apărare perfectă, depășită sau excesul scuzabil, chiar dacă, la un moment dat, el se afla în situația de a asista cum partea civilă a lovit cu scândura asupra capului o singură dată pe C. I. F.. . Tribunalul reține că în zonă se aflau numeroși martori care au declarat că au strigat celor angrenați în conflict să se oprească, să înceteze acțiunile agresive. În aceste condiții este exclus a se reține că folosirea cuțitului și agresarea persoanei vătămate prin înjunghiere după ce aceasta căzuse ar fi fost singura modalitate obiectiv întrevăzută de inculpat de a încheia conflictul fizic pe care însuși îl continuase și de a-și salva viața .

Nu se poate susține ca activitatea ilicita a inculpatului nu prezintă elementele vinovației ca element subiectiv al infractiunii, în conditiile în care din materialul probator administrat rezulta ca inculpatul, în realizarea actului ilicit, a actionat cu intentie indirecta de a suprima viața victimei .

În drept, faptele inculpatului S. C. care în noaptea de 24/25.12.2014, în intervalul orar 23-24, în urma unui conflict spontan care a început la discoteca – bar „La V.” din satul Bocnița, . și a continuat în afara acestuia, i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit persoanei vătămate P. L. P., victima fiind internată la S. C. Județean de Urgență „Sf. S. „ Iași, prezentând politraumatism soldat cu plăgi întepat –tăiate toracice complicate cu pneumotorax drept, emfizem subcutanat și fracturi costale, leziuni ce au pus în primejdie viața și au necesitat pentru vindecare 20-25 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal .

Fiind dovedită pe deplin vinovăția inculpatului S. C. pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, instanța va dispune condamnarea inculpatului în condițiile art. 396 alin. 2 Cod procedură penală.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului S. C. instanța are în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 74 Cod penal: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Tribunalul are în vedere, plecând de la limitele speciale ale pedepsei principale pentru infracțiunea săvârșită stabilite de 33 Cod penal, că fapta inculpatului este extrem de gravă, ei încălcând dreptul primordial absolut și inalienabil la viață prev. și de art. 3 din Convenția Europeană a drepturilor omului, determinând punerea în primejdie a vieții unei persoane tinere, urmare ce nu poate fi justificată de nici un motiv ; reține instanța că inculpatul S. C. nu poate justifica în nici un fel violența dezlănțuită ca stare paroxistică și în plus că el nu a dovedit sentimente umane minime față de victimă în timpul și după comiterea infracțiunii, că după săvârșirea infracțiunii a minimizat gravitatea faptei sale, pe care nu recunoaște și nu o conștientizează . Totodată se reține că inculpatul S. C. era perceput ca o persoană cu un comportament relativ normal, însă care obișnuiește să poarte asupra sa arme de tip cuțit și spray iritant lacrimogen, că infracțiunea s-a comis într-un loc public, în timpul unei zile de sărbătoare, fiind urmare a unui conflict minor. Tribunalul are în vedere, de asemenea, că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale .

Față de aceste motive, în limitele legale ale pedepsei prevăzute de textul de incriminare (5 - 10 ani închisoare), instanța se va orienta spre o pedeapsă cu închisoare între aceste limite, ușor orientată spre minim, apreciind că numai executarea pedepsei în regim de detenție permite atingerea scopului pedepsei ,reeducarea condamnatului și formarea unei atitudini corecte față de valorile sociale anterior încălcate, dar și eficiența unei prevenții generale și speciale .

În consecință, se va dispune condamnare inculpatului S. C. la pedeapsa principală de 6(șase) ani și 6(șase) luni de închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prev. de art. 66 aliniatul 1 literele a, b, h Cod penal pe o durată de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 Cod penal.

Raportat la criteriile de individualizare analizate mai sus, Tribunalul va aplica inculpatului S. C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 66 aliniatul 1 literele a, b, h Cod penal pe o durată de 4 ani, apreciind, pe baza acelorași criterii de individualizare că inculpatul nu va putea fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, nu va avea dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și nici dreptul de a deține, purta sau folosi orice categorie de arme pe o durată de 4 ani . Comiterea faptei dovedește că inculpatul nu are maturitatea necesară pentru a ocupa funcții de responsabilitate majoră și nici maturitatea și responsabilitatea cerută persoanelor care doresc să dețină și să poarte în mod legal arme, atât timp cât a comis o infracțiune contra vieții folosind o armă avută asupra sa, înmânând o astfel de armă și unei alte persoane.

În temeiul dispozițiilor art. 65 Cod penal se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h Cod penal pe durata prev. de art. 65 alin. 3 Cod penal – ca pedeapsă accesorie.

În temeiul dispozițiilor art. 399 Cod procedură penală, a art. 202 și 223 aliniatul 2 Cod procedură penală se va menține măsura arestării preventive a inculpatului S. C..

Tribunalul reține că se mențin temeiurile prev. de art. 202 și 223 alin. 2 Cod procedură penală care au justificat luarea și menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului . Față de împrejurările și modalitatea în care se presupune că s-a realizat activitatea infracțională imputată inculpatului S. C. (dezlănțuirea violenței nejustificate, intensitatea forței utilizate ce depășește caracterul necesar unei corecții fizice sau unei apărări – lovirea victimei cu un cuțit asupra toracelui, în mod repetat - așa cum rezultă din concluziile expertizei medico-legale, neluarea vreunei măsuri de ajutorare a victimei după comiterea agresiuni) și de urmările faptei – punerea în primejdie a vieții victimei, față de rezonanța socială negativă a faptelor de acest gen în rândul colectivității, se reține că privarea sa de libertate este necesară în continuare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, instanța apreciind că lăsarea în libertate a inculpatului S. C. ar crea o stare de insecuritate pentru raporturile sociale, un sentiment de dezaprobare din partea membrilor comunității locale din care provine și de neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție, stare de pericol concret care este actuală, iar datele concrete privind personalitatea inculpatului îndreptățesc instanța să aprecieze că inculpatul nu prezintă garanții că eliberat din detenție provizorie nu va mai comite alte fapte prevăzute de legea penală.

Deși admite ca exista o prezumție in favoarea libertății inculpatului S. C. pana la stabilirea definitiva a vinovăției sau nevinovăției acestuia, văzând și persoana inculpatului (inculpatul nu are antecedente penale, dar a fost capabil de o violență neobișnuită ), instanța apreciază ca menținerea măsurii arestării preventive se justifica întrucât în cauză există indicii concrete care releva necesitatea protejării ordinii publice, care prevalează in raport de regula judecării unei persoane in stare de libertate.

Potențialul criminogen extrem de ridicat dovedit de materialitatea presupusei fapte ce i se impută, de ușurința în care s-ar fi implicat în comiterea unei fapte grave, modalitatea concretă în care se conturează din mijloacele de probă administrate că a fost comisă fapta denotă un pericol social sporit din partea inculpatului S. C.. Din această perspectivă, instanța apreciază că o altă măsură preventivă nu este suficientă pentru a asigura supravegherea predispoziției criminale a inculpatului .De aceea, în aprecierea interesului particular al inculpatului, privind dreptul la libertate și al interesului general a societății de apărare a ordinii de drept, judecătorul de cameră preliminară va constata preeminența celui din urmă, menținerea arestării preventive a inculpatului impunându-se pentru realizarea scopului măsurilor preventive prev. de art. 202 C.proc.pen..

În cauză, inculpatul se află în stare de arest preventiv de la data de 27.12.2014, iar măsura arestării preventive nu a depășit în nici un caz o durată rezonabilă.

În temeiul dispozițiilor art. 72 aliniatul 1 Cod penal se va scădea din durata pedepsei principale de executat de către inculpatul S. C. durata reținerii și arestării preventive de la 26.12.2014 la zi .

În temeiul dispozițiilor art. 7 din legea nr. 76/2008 privind privind organizarea si funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare se va dispune prelevarea de la inculpatul U. L. a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Sub aspectul acțiunii civile formulate de partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași, cu sediul în Iași, bulevardul Independenței nr. 1, județul Iași Tribunalul reține că fapta inculpatului care constituie infracțiunea de tentativă de omor a ocazionat diminuarea patrimoniului părții civile cu suma de 496,11 lei, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate, conform fișei medicale și deconturilor de cheltuieli depuse la dosarul de urmărire penală . Fiind îndeplinite condițiile de antrenare a răspunderii civile delictuale a inculpatului S. C., va fi admisă acțiunea civilă formulată .

În temeiul dispozițiilor art. 397 Cod proc pen. rap. la art. 19 Cod proc pen, art. 1381, 1382, 1385 și 1391 Cod civil se va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași, cu sediul în Iași, bulevardul Independenței nr. 1, județul Iași . Va fi obligat inculpatul S. C. la plata sumei de 496,11 lei, cu dobânda legală a Băncii Naționale a României de la data formulării cererii (20.01.2015) și până la plata integrală a debitului către partea civilă S. C. Județean de urgențe „Sf. S.” Iași.

Se va lua act că S. de Ambulanță județean Iași, cu sediul în Iași, ., județul Iași nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Persoana vătămată P. L. P. s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 2000 de lei, cu titlul de daune morale. Probatoriul administrat în cauză a dovedit că acțiunea inculpatului ce constituie infracțiunea de tentativă de omor a determinat internarea părții civile la spital și supunerea acesteia la numeroase proceduri medicale, printre care suturarea plăgilor . Tribunalul reține, așadar, că urmare a faptei ilicite a inculpatului S. C., partea civilă a suferit inconvenientele internării în spital și durere fizică și un anumit stigmat social, fiind nevoită să-și întrerupă cursul liniștit al vieții . Având în vedere și circumstanțele cauzei, precum și propria atitudine a părții civile în derularea conflictului, Tribunalul reține că partea civilă a evaluat corect cuantumul prejudiciului suferit, la o sumă corespunzătoare, pe care, folosind-o, partea civilă poate complini bucuriile firești de care a fost lipsită ca urmare a faptei săvârșite de inculpat .

În temeiul dispozițiilor art. 397 Cod proc. pen. rap. la art. 19 Cod proc. pen, art. 1381, 1382, 1385 și 1391 Cod civil se va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă P. L. P..

Va fi obligat inculpatul S. C. la plata sumei de 2000 de lei (două mii de lei) către partea civilă P. L. P., cu titlul de despăgubiri civile – daune morale.

Se va lua act că S. de Ambulanță județean Iași, cu sediul în Iași, ., județul Iași nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul S. C. la plata sumei de 3131 de lei către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 1330, 90 lei avansată din fondurile Ministerului Public și suma de 1800 de lei avansată din fondurile Ministerului Justiției . În suma de 1800 de lei este inclusă suma de 594 de lei, reprezentând contravaloarea taxei de expertiză serologică dispusă din oficiu, achitată de Tribunalul Iași cu O.P. nr. 821/14.05.2015 .

În termen legal, inculpatul S. C. a apelat sentința penală sus menționată, criticând-o sub aspectul legalității și temeiniciei, invocând pe de o parte nevinovăția în săvârșirea faptei și greșita apreciere a probelor de către instanța de fond, faptul că din probe nu rezultă cu certitudine săvârșirea faptei, precum și-n subsidiar a solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Inculpatul a fost asistat de avocat din oficiu, a solicitat să dea declarație și în fața instanței de apel, a solicitat reaudierea tuturor martorilor și a persoanei vătămate.

C. a analizat sentința penală apelată prin prisma tuturor criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 Cod procedură penală, reținând:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, s-a dispus trimiterea în judecată în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului S. C., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 rap. la art. 188 alin.1 Cod penal și s-a reținut, pentru a se dispune trimiterea în judecată a inculpatului S. C. că în noaptea de 24/25.12.2014, în intervalul orar 23-24, în urma unui conflict spontan care a început la discoteca – bar „La V.” din satul Bocnița, . și a continuat în afara acestuia, i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit persoanei vătămate P. L. P., victima fiind internată la S. C. Județean de Urgență „Sf. S.„ Iași, prezentând politraumatism soldat cu plăgi înțepat – tăiate toracice complicate cu pneumotorax drept, emfizem subcutanat și fracturi costale, leziuni ce au pus în primejdie viața și au necesitat pentru vindecare 20 - 25 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Instanța de fond a administrat un amplu probatoriu, fiind audiat nemijlocit inculpatul S. C., martorii V. S. C., P. A., G. A. I., G. I.,, G. M. B., G. A. G., P. Mihaita, C. I., G. P. și s-a administrat proba cu expertiză medico - legală serologică asupra urmelor de substanță descoperite pe hainele purtate de inculpat la date faptei pentru care a fost trimis în judecată.

Persoana vătămată P. L. P. s-a constituit parte civilă în procesul penal în condițiile art. 20 Cod procedură penală, solicitând obligarea inculpatului S. C. la plata sumei de 200 de lei, cu titlul de daune morale.

Instanța de fond a reținut în drept că faptele inculpatului S. C. care în noaptea de 24/25.12.2014, în intervalul orar 23-24, în urma unui conflict spontan care a început la discoteca – bar „La V.” din satul Bocnița, . și a continuat în afara acestuia, i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit persoanei vătămate P. L. P., victima fiind internată la S. C. Județean de Urgență „Sf. S.„ Iași, prezentând politraumatism soldat cu plăgi înțepat – tăiate toracice complicate cu pneumotorax drept, emfizem subcutanat și fracturi costale, leziuni ce au pus în primejdie viața și au necesitat pentru vindecare 20-25 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal și a dispus condamnarea inculpatului.

Instanța de apel a administrat nemijlocit probele în conformitate cu dispozițiile art. 420 alin. 5 Cod procedură penală, în referire la art. 100 Cod procedură penală (anume declarațiile inculpatului S. C., declarațiile părții civile P. L. P., declarațiile martorilor G. A. I., G. M. B., G. I., S. C.), pe care le-a coroborat cu probele administrate la instanța de fond și cele administrate la urmărirea penală.

Raportat la declarațiile martorilor audiați la instanța de apel, C. reține:

- martorul G. I. a declarat că au venit la el acasă, de la discotecă, numiții G. M. B., G. A. I., S. C., S. C., C., V. și P. și a auzit, de la ei, că s-au bătut și s-au tăiat cu cei din Bocnița, dar niciunul dintre cei din casă nu era tăiat cu cuțitul și nu știe cine a fost tăiat în acea seară; a mai declarat că cei din grup au lăsat la el acasă cuțitele, pe care le-a aruncat dar nu știe cine anume le-a lăsat;

- martorul G. A. I. a declarat că în urma conflicutului iscat la discotecă, inculpatul a dat cu spray și apoi au fugit toți cei din grupul său; cei din Bocnița i-au urmărit, s-au bătut, fără ca el sau cei din grupul său să fie înarmați; când au ajuns acasă, ulterior au venit și inculpatul S. cu martorul S. care aveau pete de sânge pe mâini și pantaloni dar nu aveau cuțite la ei; totodată, martorul a mai afirmat că cei doi, S. și S. au spus că au tăiat pe cineva dar nu au spus pe cine;

- martora G. M. B. a declarat că în urma conflictului din discoteca de la Bocnița, au început să alerge întrucât cei de acolo veneau spre ei, oprindu-se în dreptul locuinței unei verișoare de-a tatălui său, unde s-au ascuns și nu știe ca cineva din grupul său să fi avut obiecte în mână; ulterior, după ce au ajuns acasă cu mașina, au venit și inculpatul împreună cu un alt băiat, C., cei doi având pete de sânge pe pantaloni; a mai declarat că a doua zi a auzit că cei doi, inculpatul și cu celălalt băiat au tăiat cu cuțitul pe cineva dar nu știe pe cine;

- S. C. a recunoscut că l-a tăiat pe C. V., depoziție pe care și-a menținut-o atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești. S. C. a relatat momentul părăsirii discotecii când S. C. a rămas mai în urmă și a pulverizat spray iritant lacrimogen spre cei din Bocnița. Martorul S. C. și-a menținut toate declarațiile, susținând că partea civilă P. L. P. și inculpatul S. C. se aflau la distanță de 5 metri de el, tăvălindu-se; el a fost lovit de C. V. și de „unul de-ai lui Gâdai „, l-a tăiat pe C. V., a fost recunoscut și a fugit; a declarat că a dat cuțitul înapoi lui G. S., la intrare în locuința lui G. I.;

- persoana vătămată P. L. P. a precizat cu certitudine că inculpatul S. C. a fost persoana care l-a tăiat cu cuțitul, celelalte persoane doar l-au lovit cu pumnii.

Declarația părții civile P. L. P. se coroborează cu celelalte probe administrate și este corespunzătoare adevărului, reținând-o ca atare: „lângă mine au rămas S. C. și S. C. zis G., ultimul dintre ei s-a aplecat peste mine și îmi adresa injurii spunându-mi: „esti tare”, totodată am simțit o lovitură în zona toracică. În încercarea de a mă feri m-am întors, eu fiind tot la pământ și am simțit mai multe lovituri de cuțit în spate tot în zona toracică. În timp ce eram atacat cu cuțitul, l-am auzit pe prietenul meu, C. V. care mă striga „P., unde ești?”. Când C. V. s-a apropiat de mine, S. C. a fugit spre ieșirea satului. Imediat când a venit C. V. lângă mine și a încercat să mă ridice de jos, i-am spus acestuia: „ai grijă că au cuțite să nu te taie „După ce i-am spus acest lucru, a fost înjunghiat și el în zona din spate a corpului, dar eu nu am observat cine era persoana întrucât îl aveam în față pe C. . În urma loviturii, C. V. a căzut în genunchi, iar persoana care l-a înjunghiat a fugit fără să îi văd fața și să îl recunosc.„ Partea civilă a confirmat faptul că la data de 26 decembrie 2014, C. V. i-a spus că a fost tăiat de S. C. .

Analizând declarațiile acestor martori, coroborate cu celelalte declarații de martori și cele ale persoanei vătămate, concluziile raportului medico – legal – prin prisma susținerilor inculpatului S. C. – C. reține că susținerile acestuia nu sunt conforme adevărului, anume:

În seara zilei de C. a anului 2014, pe 25.12.2014, la ora 19.00, în timp ce se afla într-un bar din localitatea de domiciliu, inculpatul S. C. s-a deplasat la locuința martorului G. I., de unde, împreună cu martorii G. M. B., G. A. I., P. A. zis „M.”, V. S. C. S. C., C. I. F., în jurul orei 20.00, au ajuns la discoteca din satul Bocnița cunoscută sub denumirea „La V.”. Pe fondul consumului de băuturi alcoolice a izbucnit un conflict verbal, ce a degenerat ulterior în acte de violență fizică între martorul C. I. F. și un cetățean din . C. (zis G.), l-a însoțit afară pe C. I. F., împreună cu martorii V. S. C., P. A., G. A. I., G. M. B., G. A. G.. Partea civilă P. L. P. a încercat să rupă o scândură dintr-un gard, dar nu a reușit și s-a îndreptat spre grupul în care se afla și inculpatul. S. C. zis G., a scos din buzunar un spray iritant – lacrimogen pulverizând conținutul asupra feței părții civile. În continuare, grupul format din inculpatul S. C. zis G. și martorii V. S. C., P. A., G. A. I., G. M. B., G. A. G. și C. I. F. s-a deplasat spre ieșirea din satul Bocnița spre direcția satului Sinești, unde locuiau. În aceste momente, inculpatul S. C. l-a întrebat pe martorul S. C. dacă are ceva în mână și la răspunsul negativ primit, i-a înmânat martorului unui cuțit cu mâner rabatabil de mici dimensiuni, păstrându-și pentru sine un altul.

Deși inculpatul S. C. a negat în declarațiile date că ar fi avut cuțit în mână – aceste susțineri nu au fost conturate prin celelalte probe, anume declarațiile constante ale martorului S. C. (audiat și la instanța de apel), acesta fiind cel care a primit un cuțit de la inculpat, declarațiile martorului G. A. care a relatat discuțiile dintre inculpat și celelalte persoane care s-au refugiat în casa sa, declarațiile martorului G. I. – tatăl, care a precizat că a găsit în locuința sa 2 cuțite rabatabile – pe care le-a descris și pe care le-a aruncat a doua zi după incident, declarațiile constate ale părții civile P. L. P. – care a precizat că inculpatul S. C. l-a tăiat cu cuțitul.

Sub aspectul situației de fapt, C. mai reține că partea civilă P. L. P. a rupt o scândură dintr-un gard și s-a îndreptat spre grupul inculpatului, cerându-i prietenului său, G. P., să-l urmeze. De pe o uliță laterală, au venit în sprijinul acestuia, martorul C. V. și martorul G. I. .

Când V. S. C., P. A., G. A. I., G. M. B., G. A. G., C. I. F. S. C. și S. C. au ajuns la un pod aproape de ieșirea din satul Bocnița, la propunerea minorelor G. M. B., G. A. G., cei din grupul inculpatului s-au hotărât să intre în curtea locuinței numitei Braharu M., mătușa minorelor menționate. (locuința ce apare în planșele foto 5 și 6 de la fila 16, dosar de u.p.). În curtea locuinței au reușit să intre V. S. C., P. A., G. M. B., G. A. G. și mai apoi și G. A. I.. S. C., S. C. și C. I. F. au rămas în afara curții, în drum, pe o porțiune slab luminată, S. și S. fiind inițial la distanță de poartă și trecând de aceasta. În dreptul porții locuinței, în stradă, a ajuns mai întâi partea civilă P. L. P., către care s-a îndreptat amenințător C. I. F. . Partea civilă a aplicat o lovitură cu scândura asupra capului martorului C. I. F., fiind lovită apoi cu pumnul de G. A. I. și probabil, de S. C. sau de S. C.. Imediat, C. V., ajuns în același loc, a aplicat o lovitură cu scândura numitului C. I. F.. L. partea civilă P. L. P., aflată la pământ în urma loviturilor primite, a venit inculpatul S. C., care s-a amplasat aplecat deasupra părții civile, lovind cu cuțitul în mod repetat în zona abdominală pe aceasta, reproșându-i că este șmecheră. În încercarea de a se feri, parte civilă a dorit să se ridice sau să se rostogolească, întorcându-se cu fața în jos pe pământ, iar inculpatul a mai lovit-o apoi, cu același cuțit în zona spatelui, părăsind imediat zona . Aproape concomitent, C. V. s-a apropiat de partea civilă, care l-a avertizat că cei din Sinești au cuțite . Imediat, la circa 4- 5 metri distanță, a fost lovit în spate cu cuțitul de către S. C. . S. C. și S. C. au fugit fiecare după aplicarea loviturilor de cuțit, întâlnindu-se la scurt timp, pe câmp. În acest interval, tinerii din Sinești au fost transportați pe rând, cu autoturismul de către numitul P. M., la locuința martorului G. I.. Mai întâi, încă înainte de terminarea evenimentelor, au plecat P. A. și G. A. I., apoi, la o a doua cursă au plecat C. F., G. A. G., G. M. B., V. S. C., iar la ultima cursă S. C. și inculpatul S. C.. C. V. și partea civilă P. L. P. au rămas pentru scurt timp căzuți în locul în care au fost loviți, după care au reușit să se deplaseze spre locuințele lor, circa 250 de metri, căzând pe drum, de unde au fost preluați de un echipaj al ambulanței. Ajunși la locuința lui G. I., S. C. și S. C. au fost auziți de ceilalți, afirmând fiecare în diverse împrejurări că s-au bătut și s-au tăiat. Deși între persoanele menționate mai sus au avut loc discuții cu privire la cele întâmplate, concluzionându-se că „ a ieșit urât” și stabilindu-se, la propunerea inculpatului S. C., să se ascundă poliției faptul că S. C. și S. C. au avut cuțite asupra lor, martorii relatat însă că inculpatul S. C. prezenta multiple și consistente urme de sânge pe obiectele de vestimentație și că nu prezenta urme de lovituri, precum și despre propunerea inculpatului S. C..

Aspectele expuse anterior înlătură și susținerile inculpatului S. C. ce au referit la faptul că nu el a „tăiat cu cuțitul” pe persoana vătămată P. L. P..

De asemenea, susținerile persoanei vătămate cu privire la locul în care i-au fost aplicate loviturile de cuțit, au fost cert conturate și de raportul expertizei medico – legale și certificatul medico – legal care au concluzionat că:

1. P. L. P. a prezentat un politraumatism soldat cu plagi înțepate - tăiate toracice complicate cu pneumotorax stg. mediu, hidropneumotorax drept, emfizem subcutanat si fracturi costale.

2. Leziunile constatate se puteau produce prin lovire cu obiect înțepător – tăios ( posibil cuțit) cu lățimea lamei de minim 1,5 cm.

3. Leziunile au fost produse in timp ce agresorul se afla fata in fata cu victima ( plagile anterioare) si când agresorul se afla in spatele victimei (plăgile posterioare).

4. Leziunile constatate necesitata 20-25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

5. În momentul producerii lor si prin ele insele, leziunile constatate au pus in primejdie viata victimei.

Întreg materialul probator administrator în cauză îl plasează pe inculpatul S. C. la locul și momentul agresiunii asupra părții civile P. L. P. și probele certe și științifice au stabilit că hainele inculpatului S. C. purtau în seara de 25.12.2015, în urma faptelor deduse judecății, urme multiple de sânge și noroi, pentru care inculpatul nu a oferit nicio justificare, stabilindu-se că în noaptea respectivă, de 25/26.12.2014, inculpatul S. C. s-a implicat în acțiuni violente ilicite folosind spray iritant lacrimogen și având asupra sa, în mod vizibil, cuțit.

Partea civilă P. L. P. și martorii S. C. și C. V. l-au indicat pe inculpatul S. C. și au afirmat că au văzut când acesta l-a înjunghiat pe P. L. P..

Chiar dacă s-ar admite că urmele de sânge de pe gluga hanoracului ar proveni de la rana avută pe mână de S. C. care i-a ascuns inculpatului gluga sub geacă pentru a nu fi văzuți în acea noapte și că în noaptea respectivă S. C. i-ar fi prins capul în mâini lui C. F. care sângera, urmele de sânge de pe pantaloni, amplasate pe ambii craci, pe interior și pe exterior susțin varianta părții civile P. L. P. care a arătat că inculpatul s-a poziționat deasupra sa, în timp ce era căzută, s-a aplecat deasupra cu picioarele depărtate și i-a aplicat multiple lovituri de cuțit – astfel încât și susținerile inculpatului S. C. sub acest aspect nu au fost veridice.

Pe cale de consecință, contrar celor susținute de inculpatul S. C., declarația părții civile, declarațiile martorilor, rapoartele de expertiză medico – legală, planele foto întocmite în cauză, mijloacele materiale de probă dovedesc că la data de 25 decembrie 2015, în jurul orei 22.00, după un conflict spontan ce a avut loc în discoteca din satul Bocnița, S. C. a răspuns actelor de provocare lansate de alții și s-a implicat în conflict în mod activ, pulverizând spray iritant – lacrimogen într-un loc public, asupra părții civile care dorea să continue conflictul început cu C. I. F., scoțând din buzunar două cuțite, dintre care unul l-a păstrat în mână asupra sa, iar altul l-a dat numitului S. C. și a realizat acte de agresiune fizică grave, multiple, lovind cu cuțitul pe P. L. P. după ce acesta fusese pus la pământ de lovituri de pumn aplicate de G. A. I. și de S. C. sau de S. C..

Sub aspect subiectiv, inculpatul a acționat cu intenția de a ucide și, chiar dacă nu a urmărit suprimarea vieții părții civile, a acceptat producerea acestui rezultat, aspecte are rezultă din materialitatea faptei, din modalitatea de comitere, numărul loviturilor aplicate, zonele vitale ale corpului vizate, agentul vulnerant folosit și atitudinea sa ulterior comiterii faptei, când s-a preocupat de părăsirea zonei, abandonând victima noaptea, pe drumul public.

În cauză nu a rezultat vreo cauză justificativă și nici vreo circumstanță atenuantă legală întrucât la momentul la care inculpatul S. C. a acționat violent asupra părții civile P. L. P., el nu era expus unui atac grav și iminent întrucât partea civilă fusese anihilată în acțiunea sa violentă demarată asupra lui C. F. și se afla căzută la pământ, nerezultând din probele administrate că la momentul respectiv, inculpatul ar mai fi fost atacat de altcineva.

La momentul la care el a lovit partea civilă cu cuțitul, aceasta era căzută în urma loviturilor aplicate, iar inculpatul nu se afla în vreo stare de tulburare psihică determinată de acțiunea ilicită gravă acesteia. Fapta inculpatului însuși de a pulveriza spray iritant lacrimogen asupra feței părții civile, alături de provocările lansate de C. I. F. stau la originea acțiunilor violente ale acesteia de a lovi pe cel din urmă cu scândura asupra capului, acțiune căreia inculpatul i-a ripostat așa cum se pregătise.

Inculpatul S. C. este cel care a promovat atacul material cel dintâi împotriva persoanei vătămate, astfel nu poate fi reținută nici legitimă apărare perfectă, depășită sau excesul scuzabil, chiar dacă, la un moment dat, el se afla în situația de a asista cum partea civilă a lovit cu scândura asupra capului o singură dată pe C. I. F.. Tribunalul reține că în zonă se aflau numeroși martori care au declarat că au strigat celor angrenați în conflict să se oprească, să înceteze acțiunile agresive. În aceste condiții este exclus a se reține că folosirea cuțitului și agresarea persoanei vătămate prin înjunghiere după ce aceasta căzuse ar fi fost singura modalitate obiectiv întrevăzută de inculpat de a încheia conflictul fizic pe care însuși îl continuase și de a-și salva viața.

În drept, a rezultat cert că faptele inculpatului S. C. care în noaptea de 24/25.12.2014, în intervalul orar 23-24, în urma unui conflict spontan care a început la discoteca – bar „La V.” din satul Bocnița, . și a continuat în afara acestuia, i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit persoanei vătămate P. L. P., victima fiind internată la S. C. Județean de Urgență „Sf. S.„ Iași, prezentând politraumatism soldat cu plăgi înțepat – tăiate toracice complicate cu pneumotorax drept, emfizem subcutanat și fracturi costale, leziuni ce au pus în primejdie viața și au necesitat pentru vindecare 20 - 25 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului S. C. instanța reține că la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului S. C. instanța s-a raportat la criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 74 Cod penal: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța de fond s-a orientat în aplicarea pedepsei spre limita minimă; însă solicitarea inculpatului S. C. de a se reduce limita pedepsei aplicate la minimul prevăzut de art. 312 alin. 1, art. 188 Cod penal – respectiv de 5 ani închisoare nu este justificat probator și nici proporțională cu fapta gravă săvârșită de inculpat, cu valoarea socială lezată și cu urmarea gravă produsă și nici cu atingerea scopului pedepsei (reeducarea condamnatului, formarea unei atitudini corecte față de valorile sociale încălcate, în special de valoarea socială supremă – viața persoanei).

Circumstanțele personale ale inculpatului au fost evaluate corespunzător de instanța de fond și s-a acordat eficiență reală a acestora prin stabilirea pedepsei de 6 ani și 6 luni închisoare (spre limita minimă prevăzută de lege).

Corect instanța de fond a aplicat dispozițiile art. 72 alin. 1 Cod penal privind deducerea duratei arestării preventive și a reținerii de la 26.12.2014 la zi, cât și dispozițiile art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, C. reține legalitatea și temeinicia sentinței penale, respectiv:

Persoana vătămată P. L. P. s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 2000 de lei, cu titlul de daune morale. Probatoriul administrat în cauză a dovedit că acțiunea inculpatului ce constituie infracțiunea de tentativă de omor a determinat internarea părții civile la spital și supunerea acesteia la numeroase proceduri medicale, printre care suturarea plăgilor. Partea civilă a evaluat corect cuantumul prejudiciului suferit, la o sumă corespunzătoare, pe care, folosind-o, partea civilă poate complini bucuriile firești de care a fost lipsită ca urmare a faptei săvârșite de inculpat și corect s-a dispus obligarea inculpatului la despăgubiri către partea civilă.

Față de toate considerentele expuse, constatând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, că motivele de apel susținute de inculpatul S. C., prin avocat din oficiu, nu sunt întemeiate, în baza dispozițiilor art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul S. C..

În baza art. 424 alin. 3 Cod de procedură penală, va deduce din durata pedepsei de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni de închisoare, durata arestării preventive în continuare de la 03.06.2015 la zi.

În baza art. 424 alin. 2 Cod de procedură penală raportat la art. 399 alin. 1 Cod de procedură penală cu referire la art. 241 alin. 1 lit. c) Cod de procedură penală, va constata încetată de drept măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul S. C., urmare a rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului, față de inculpat urmând a fi emis mandat de executare a pedepsei închisorii în condițiile art. 555 Cod de procedură penală raportat la art. 551 alin. 4 Cod de procedură penală.

În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, va fi obligat inculpatul apelant S. C. la plata sumei de 1160 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 260 de lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în apel inculpatului (delegația nr._/10.07.2015) va fi avansată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul S. C. împotriva sentinței penale nr. 474/03.06.2015 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul penal nr._, sentință pe care o menține.

În baza art. 424 alin. 3 Cod de procedură penală, deduce din durata pedepsei de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni de închisoare, durata arestării preventive în continuare de la 03.06.2015 la zi.

În baza art. 424 alin. 2 Cod de procedură penală raportat la art. 399 alin. 1 Cod de procedură penală cu referire la art. 241 alin. 1 lit. c) Cod de procedură penală, constată încetată de drept măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul S. C., urmare a rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului, față de inculpat urmând a fi emis mandat de executare a pedepsei închisorii în condițiile art. 555 Cod de procedură penală raportat la art. 551 alin. 4 Cod de procedură penală.

În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, obligă inculpatul apelant S. C. la plata sumei de 1160 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 260 de lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în apel inculpatului (delegația nr._/10.07.2015) va fi avansată Baroului Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.12.2015.

Președinte, Judecător,

E. S. A. C.

Grefier,

E. M. R.

Red. S.E.

Tehnored. R.E.M.

2 ex. + 6 ex./18.01.2016

Tribunalul Iași

Judecător A. O. C.

← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr....		Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 904/2015. Curtea de... →

Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 899/2015. Curtea de Apel IAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 899/2015. Curtea de Apel IAŞI