Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 293/2014. Curtea de Apel IAŞI

Sentința nr. 293/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 139/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIA PENALĂ Nr. 139/2014

Ședința publică de la 29 Mai 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. D.

Grefier G. A.

Pe rol judecarea contestației formulate de condamnatul T. C. împotriva sentinței penale nr. 293/NCPP/01.04.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, având ca obiect intervenirea unei legi penale noi (art.595 NCPP) .

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.

Procedură legal îndeplinită.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc la termenul de judecată din data de 15 mai 2014, cu participarea domnului procuror E. P. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, parte integrantă a prezentei decizii, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru azi, 29 mai 2014.

Ulterior deliberării:

INSTANȚA

Deliberând asupra contestației penale de față:

Prin sentința penală nr. 293/NCPP din 1.04.2014, Tribunalul Iași a respins contestația la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile, formulată de condamnatul Ț. C., fiul lui I. și A., născut la 29.04.1983 în Iași, județul Iași, deținut în Penitenciarul Iași, privind pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 91 din 15.01.2012 a Judecătoriei A., rămasă definitivă prin nerecurare.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._, condamnatul Ț. C., fiul lui I. și A., născut la 29.04.1983 în Iași, județul Iași, deținut în Penitenciarul Iași a solicitat aplicarea legii mai favorabile, privind pedeapsa de 12 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, și e Cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 91 din 15.01.2012 a Judecătoriei A., rămasă definitivă prin nerecurare, pe care o execută în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 757 din 06.09.2012 emis de Tribunalul Iași.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

În prezent, în baza sentinței menționate, condamnatul Ț. C. execută pedeapsa principală de 12 ani închisoare, rezultată din contopirea următoarelor pedepse:

- 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 108 alin. 1 și alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008, aplicată prin sentința penală nr. 1269 din 13.04.2011 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 1471 din 20.12.2011 a Curții de A. Iași.

- 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 110 alin.1 lit. b și alin.2 lit. a din Legea nr. 46/2008, aplicată prin sentința penală nr. 1269 din 13.04.2011 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 1471 din 20.12.2011 a Curții de A. Iași.

- 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 197 alin.1,3 teza I Cod penal, cu aplicarea art.74 alin.1 Cod penal,art. 76 alin.1lit. a Cod penal, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 78 Cod penal și art.80 Cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 607 din 23.11.2011 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2920 din 05.09.2011 a Î.C.C.J.

Infracțiunea de viol, prev. de. 197 alin.1,3 teza I Cod penal, are corespondent în noul Cod penal în dispozițiile art.218 alin.1,3 lit. c Cod penal, care incriminează infracțiunea de viol, pedepsită cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Examinând aplicabilitatea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor aplicate definitiv, instanța reține următoarele:

- aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă;

- aplicare legii mai favorabile în cazul concursului de infracțiuni.

În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la limitele de pedeapsă, instanța a menționat că aceasta se face într-o singură etapă, urmând a se verifica dacă pedepsele aplicate sub legea veche depășesc maximul special din noua normă de incriminare.

S-a constatat că pedeapsa aplicată condamnatului Ț. C. pentru săvârșire infracțiunii viol, prev. de. 197 alin.1,3 teza I Cod penal, nu depășește maximul prevăzut de lege în actuala reglementare.

În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile referitoare la concursul de infracțiuni, ținând seama că infracțiunile menționate au fost săvârșite în concurs real, instanța a constatat că sub acest aspect legea mai favorabilă o constituie Codul penal din 1969, respectiv dispozițiile art. 33 lit. a și 34 Cod penal, întrucât dacă ar fi aplicate dispozițiile noi care reglementează concursul de infracțiuni, condamnatul ar trebui să execute o pedeapsă mai mare decât cea pe care o execută în prezent condamnatul.

În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi ,potrivit disp. .art.66 alin.1 din Noul Cod penal, aceasta nu poate depăși 5 ani, astfel că sub acest aspect, s-a constatat că pedeapsa complementară aplicată condamnatului Ț. C. nu depășește această limită.

Având în vedere că pedeapsa principală de 12 ani închisoare, pe care o execută în prezent condamnatul nu depășește maximul special la care se poate ajunge potrivit legii noi, iar conform art.4 din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr.187/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ,,pedeapsa aplicată pentru o infracțiune care a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi,” instanța a constatat că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 din Noul Cod penal în vigoare cu privire la pedeapsa principală.

În consecință, în temeiul art. 595 Cod procedură penală, instanța a respins contestația la executare, privind aplicarea legii penale mai favorabile, formulată de condamnatul Ț. C., fiul lui I. și A., născut la 29.04.1983 în Iași, județul Iași, deținut în Penitenciarul Iași, privind pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 91 din 15.01.2012 a Judecătoriei A., rămasă definitivă prin nerecurare.

În termen legal hotărârea primei instanțe a fost contestată de condamnatul Turcă C. ce a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, în sensul reducerii cuantumului pedepsei de 12 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, și e Cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 91 din 15.01.2012 a Judecătoriei A., rămasă definitivă prin nerecurare, susținând că pedeapsa aplicată de instanța de fond sub imperiul legii vechi depășea cu 2 ani minimul de pedeapsă, iar, la acest moment, pedeapsa se situează la limita maximă prevăzută de noul Cod penal.

Verificând hotărârea contestată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, C. constată următoarele:

Fiind investită cu soluționarea cererii formulate de condamnatul Turcă C., prima instanță a examinat aplicabilitatea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive prin prisma dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Noul Cod penal ce stabilesc că atunci când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită se reduce la acest maxim.

Astfel, a constatat în mod corect că numitul Turcă C. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, și e Cod penal, rezultată în urma contopirii pedepselor de:

- 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 108 alin. 1 lit.b și alin. 2 lit. a din Legea nr. 46/2008, aplicată prin sentința penală nr. 1269 din 13.04.2011 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 1471 din 20.12.2011 a Curții de A. Iași, ce este pedepsită în prezent cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani;

- 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 110 alin.1 lit. b și alin.2 lit. a din Legea nr. 46/2008, aplicată prin sentința penală nr. 1269 din 13.04.2011 a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia penală nr. 1471 din 20.12.2011 a Curții de A. Iași, ce este pedepsită în prezent cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani;

- 12 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, și e Cod penal aplicată prin sentința penală nr. 607 din 23.11.2011 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2920 din 05.09.2011 a Î.C.C.J., pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 197 alin.1,3 teza I Cod penal, cu aplicarea art.74 alin.1 Cod penal,art. 76 alin.1lit. a Cod penal, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 78 Cod penal și art.80 Cod penal, ce este incriminată în noul Cod penal în art. 218 alin.1,3 lit. c și pedepsită cu închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Față de cele expuse se constată că pedepsele aplicate condamnatului nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunile săvârșite iar,urmare verificării incidenței art. 6 din Noul Cod penal sub aspectul tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni instituit de dispozițiile art. 39 din Noul Cod penal ce prevăd că se aplică pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare la care se adaugă un spor fix de 1/3 din celelalte pedepse, se constată de asemenea că pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare pe care o execută în prezent condamnatul nu depășește maximul special la care se poate ajunge potrivit legii noi.

Față de cele reținute, prima instanță a constatat corect că pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată condamnatului nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă și nici pedeapsa complementară de 4 ani nu depășește durata maximă de 5 ani.

Cum potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi, soluția primei instanțe este legală și temeinică.

Prin urmare, criticile invocate de condamnat vizând reducerea pedepsei de 12 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, și e Cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 91 din 15.01.2012 a Judecătoriei A., rămasă definitivă prin nerecurare, nu sunt întemeiate, astfel că, în baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 425 alin. 7 pct.1 lit. b Cod procedură penală și art. 595 Noul Cod procedură penală, va fi respinsă ca nefondată contestația pronunțată de condamnatul Turcă C. împotriva Sentinței penale nr. 293 /NCPP din 1 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, ce va fi menținută.

Potrivit dispozițiilor art. 275 alin. 2 Noul Cod de procedură penală va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care a fost inclus onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul Turcă C., fiul lui I. și A., născut la 29.04.1983, deținut în Penitenciarul Iași împotriva sentinței penale nr. 293/NCPP din 1.04.2014 pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o menține.

Obligă contestatorul să achite suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei, reprezintă onorariu avocat desemnat din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29 mai 2014

Președinte,

D. D.

Grefier,

G. A.

Red. D.D.

Tehnored.A.G.

2 ex. la 11 iunie 2014

Tribunalul Iași: judecător A. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 293/2014. Curtea de Apel IAŞI