Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 202/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 202/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 17-04-2014 în dosarul nr. 202/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 202/2014
Ședința publică de la 17 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Judecător M. C.
Grefier E. A.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. I. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de A. Iași
Pe rol judecarea apelului declarat de condamnat F. G. împotriva sentinței penale nr. 100 din 27.02.2014 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, având ca obiect omorul calificat (art. 175 C.p.) – revizuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă condamnatul revizuent F. G. asistat de avocat D. G., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Instanța procedează la identificarea condamnatului revizuent F. G. comparând datele de stare civilă declarate de acesta cu cele existente la dosarul cauzei.
Interpelate părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat D. G. având cuvântul, solicită ca în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală să se desființeze sentința primei instanțe și să fie pronunțată o nouă hotărâre iar, potrivit art. 459 Cod procedură penală să se admită în principiu cererea de revizuire rejudecând în conformitate cu dispozițiile art. 461 Cod procedură penală. Oficiu neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită ca potrivit dispozițiilor art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală să se respingă ca nefondat apelul, să se constate că hotărârea este legală și temeinică, instanța a explicat de ce nu poate da curs cererii inculpatului.
Condamnatul revizuent F. G. în ultimul cuvânt solicită să se admită cererea de revizuire, să se constate că recidiva provine de la o încadrare juridică eronată.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțate.
Ulterior deliberării:
CURTEA DE A.
Asupra apelului penal de față, Curtea constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 100/27.02.2014 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul cu nr._ în baza art.459 alin.5 C.pr.pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul F. G., fiul lui C. și A., născut la 10.10.1978, în orașul H., jud. Iași, deținut în P. Iași, cerere vizând sentința penală nr.339/06.09.2012 a Tribunalului Iași, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 18 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav, a fost obligat condamnatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Iași a reținut că din economia dispozițiilor art.452 și 453 C.pr.pen. rezultă caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorate necunoașterii de către instanțe a unor împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
Din aceleași dispoziții rezultă, totodată, că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt și de a reabilita judecătorește pe cei condamnați pe nedrept.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art.452 C.pr.pen. și numai pentru cazurile prevăzute în art.453 din același cod, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
O altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi de atac la alte situații privitoare la eventuala nerespectare a unor condiții formale de desfășurare a judecății sau a unor raționamente jurisdicționale pretins eronate este exclusă, în raport de dispozițiile procesuale menționate și de principiul statuat prin art.129 din Constituția României, potrivit căruia părțile interesate, care își legitimează calitatea procesuală, pot exercita căile de atac numai în condițiile legii.
D. urmare, coroborarea acestor dispoziții legale a impus concluzia inadmisibilității controlului judiciar, cu consecința respingerii cererii de revizuire de față, pentru acest motiv, în situația exprimării de către condamnatul F. G. doar a simplei nemulțumiri cu privire la hotărârea a cărei retractare se cere, ce vizează modalitatea de apreciere și interpretare a probelor testimoniale, cu depozițiile martorilor P. C., V. M., M. I. și T. M. de către instanțele care au dispus soluționarea cauzei pe fond, în apel și în recurs.
De altfel, la toate termenele la care s-a desfășurat cercetarea judecătorească și au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei, condamnatul a fost asistat de un apărător, iar cu privire la modalitatea de apreciere a probatoriului administrat de instanță, revizuentul a avut posibilitatea legală de a valorifica această cerere cu ocazia soluționării apelului și recursului, căi ordinare de atac prevăzute de dispozițiile procesuale în vigoare la acel moment, de care a înțeles să uzeze, dar care au fost respinse ca nefondate.
Astfel fiind, Tribunalul a constatat că petentul a formulat cererea de revizuire în afara cadrului legal care o autorizează, solicitând o reapreciere a probatoriului analizat deja de instanțele care au soluționat cauza în fond și în căile de atac, fără a invoca vreo împrejurare necunoscută.
Văzând și dispozițiile art.275 alin 2 Cod proc. pen., revizuentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
***
În termenul prev. de art. 410 raportat la art. 459 alin. 7 C. proc. pen., hotărârea Tribunalului Iași a fost apelată de către revizuentul F. G., care a arătat că în mod greșit a fost respinsă cererea de revizuire ca inadmisibilă, neavându-se în vedere că probele solicitate de el la judecata cauzei penale nu au fost admise, că nu este el autorul faptei din seara zilei de 11.03.2011, că nu au fost audiați toți martorii, că a fost greșit interpretat probatoriul.
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate de apelant, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prevăzute de art. 417 alin. 2 Cod proc. pen., tribunalul constată că apelul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, cum corect a statuat instanța de fond, cererea de revizuire de față este inadmisibilă, nefiind incident niciunul dintre cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 453 C. proc. pen. Prin cererea sa, revizuentul-apelant a criticat generic modalitatea de desfășurare a procesului penal finalizat cu condamnarea sa definitiv la 18 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, constând în aceea că în seara de 11.03.2011, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi cu victima Ț. M., revizuentul, condamnat și anterior pentru o infracțiune de omor, împreună cu fratele său, F. M., au aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în zona capului, producându-i acesteia un traumatism cranio-cerebral care a condus, ulterior, la decesul victimei.
În conformitate cu art. 453 din Codul de procedură penală, revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză, când un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, un înscris care a servit ca temei al hotărârii a fost declarat fals, când un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, sau când două sau mai multe hotărâri nu se pot concilia, precum și în cazul admiterii unei excepții de neconstituționalitate a unei prevederi legale pe care s-a întemeiat hotărârea de condamnare, după ce aceasta a devenit definitivă, în raport de efectele încălcării dispoziției constituționale.
Pentru ca o cerere de revizuire bazată pe dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală să poată fi admisă, este necesară îndeplinirea a două condiții: să se fi descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, și, pe baza acestor fapte sau împrejurări, să se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare.
Dacă prin solicitările formulate de condamnat nu se tinde la dovedirea unor fapte sau împrejurări noi, ci la prelungirea probațiunii referitor la fapte și împrejurări deja cunoscute și verificate de instanță, la readministrarea unor probe din cadrul judecății în fond a procesului, cum este cazul în speță, cererea de revizuire nu poate fi admisă. Revizuentul-apelant a beneficiat de apărare calificată pe tot parcursul procesului penal, a avut posibilitatea de a propune probe, a exercitat căile de atac ordinare prescrise de lege, instanța de control judiciar analizând situația de fapt.
Aspectele învederate de condamnat în cererea sa de revizuire au fost avute în vedere la soluționarea cauzei de instanța de fond.
Referitor la susținerile condamnatului, cum că o . martori au declarat mincinos în fața instanței, acestea nu au suport probator, nefăcându-se dovada că acești martori au fost condamnați printr-o hotărâre judecătorească pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în conf. cu disp. art. 459 raportat la art. 453, art. 410 și urm. C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul F. G. împotriva sentinței penale nr. 100/27.02.2014 a Tribunalului Iași, sentință care va fi menținută ca legală și temeinică.
În baza disp. art. 275 alin. 2 C. proc. pen., va fi obligat apelantul - revizuent F. G. la plata a 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de revizuentul F. G. împotriva sentinței penale nr. 100/27.02.2014 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
În baza disp. art. 275 alin. 2 C. proc. pen., obligă apelantul - revizuent F. G. la plata a 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat desemnat din oficiu.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.04.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
P. A. G. C. M.
Grefier,
A. E.
Red. P.A/tehnored. P.A/2 ex/12.05.2014
Judecător fond: N. L.
| ← Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 189/2014.... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 208/2014. Curtea... → |
|---|
