Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Hotărâre din 11-04-2014, Curtea de Apel IAŞI

Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 11-04-2014 în dosarul nr. 179/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

Ședința publică de la 11 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: E. S.

Judecător: C.-G. T.

Grefier: G. A.

DECIZIA PENALĂ Nr. 179/2014

Pe rol judecarea recursului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria P. împotriva sentinței penale nr.438/15.11.2013 a Judecătoriei P. pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002), privind pe inculpatul A. C..

La apelul nominal făcut în ședința publică –lipsă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

INSTANȚA

Asupra apelului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr.438/15.11.2013 Judecătoria P. a dispus următoarele :

„În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b C.p.p. achită inculpatul A. C., fiul lui C. și N., născut la data de 13.02.1961 în ., domiciliat în P., . nr. 174, jud. Iași, CNP_, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep.

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciara avansate de stat rămân în sarcina acestuia”

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele :

„Prin rechizitoriul 993/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria P. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, modificată.

Pentru a se dispune astfel, s-a reținut următoarea situație de fapt:

În noaptea de 18.03.2012, în jurul orei 0115, inculpatul A. C. a fost depistat de o patrulă de poliție pe . din mun. P., jud. Iași, in timp ce conducea autoturismul marca Ford Focus de culoare neagră, cu nr. de înmatriculare 1Ș-06-JCW. Cu ocazia testării cu aparatul etilotest marca Drager a rezultat o valoare a alcoolemiei de 0.76 mg/ alcool pur în aerul expirat motiv pentru care inculpatul A. C., a fost condus la Spitalul Municipal P., unde i s-au recoltat două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. In urma analizelor efectuate a rezultat faptul că la orele 01:30 respectiv 02.30, potrivit buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 477-8/A /23.03.2012 emis de IML Iași, inculpatul avea o alcoolemie de 1,95 g %o alcool pur în sânge respectiv 1,85 g %o alcool pur în sânge.

Situația de fapt descrisă în actul de sesizare a fost reținută pe baza coroborării următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracțiunii ( filele 6-8),testul cu aparatul etilotest marca Drager nr._-fila 15), buletin de examinare clinică și proces verbal de prelevare (filele 16-17), buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 477-8/A /23.03.2012 emis de IML Iași (fila 18), declarațiile martorului ocular P. C.-G. (filele 12-13), declarația martorului asistent D. N. (filele 10-11), raportul de expertiză medico-legală nr.392/R din 07.08.2012 privind calculul retroactiv al alcoolemiei (filele 29-30), declarațiile inculpatului A. C. (filele 40-46). 111.

La termenul din 22.10.2012, instanța a verificat și constatat regularitatea actului de sesizare al instanței și a dispus citirea acestuia de către grefierul de ședință. La același termen s-a dispus audierea inculpatului A., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar (fila 13).

La termenul din 19.11.2012, instanța a audiat sub prestare de jurământ martorii din lucrări D. N. și P. C. G., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar (filele 17-18).

Întrucât declarațiile martorilor din lucrări și ale inculpatului erau concordante sub aspectul momentului testării, instanța a admis solicitarea inculpatului de efectuare a unui nou raport de expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei.

Din oficiu, instanța a dispus efectuarea unui nou calcul retroactiv, raportul de expertiză medico-legală efectuat în acest sens fiind atașat la filele 54-55 dosar.

Apreciind că există neconcordanțe între expertizele medico-legale succesive efectuate în cauză, instanța a dispus din oficiu avizarea acestora de către Comisa Superioară de expertiză din cadrul INML.

Avizul emis în acest sens a fost atașat la fila 74 dosar.

Analizând probele administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale cât și a cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:

În noaptea de 17/18.03.2012 în jurul orei 030 inculpatul s-a deplasat la barul Cafeneaua Prietenilor situat pe . din Mun. P. și a consuma aproximativ 350 ml de vodka Stalinskaia cu tăria de 400 alcoolice. Apoi inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului său marca Ford Focus de culoare neagră, cu nr. de înmatriculare 1Ș-06-JCW și s-a deplasat pe . aproximativ 150m fiind oprit de organele poliției rutiere. Așa cum reiese din buletinul de testare alcoolscopică, inculpatul a fost testat la ora 120, în prezența martorului D. N. – paznic la Spitalul Municipal P..

Ulterior, inculpatul a fost condus la Spitalul Municipal P. unde, la ora 130 i-a fost recoltată prima probă biologică.

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 168/R din 16.05.2013 s-a concluzionat că la ora 050 - 055 inculpatul avea o alcoolemie de 0,65 - 0,95 g%0 alcool pur în sânge.

Situația de fapt descrisă anterior a fost reținută de instanță pe baza coroborării mijloacelor de probă administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât și a cercetării judecătorești.

Astfel, inculpatul a recunoscut împrejurarea că s-a urcat la volanul autoturismului său și a condus pe . pe o distanță de aproximativ 150 m după ce a consumat 350 ml vodka la barul Cafeneaua Prietenilor.

Inculpatul a susținut însă că a consumat băuturile alcoolice în intervalul orar 030-045, acest aspect fiind confirmat de martorul P. C. G., barmanul localului.

Întrucât a condus doar 150 m de la local până la locul unde a fost oprit de organele de poliție, inculpatul a susținut că oprirea sa în trafic a avut loc la ora 050-055. Aceste susțineri ale inculpatului au fost confirmate de martorul D. N.. În declarația dată în fața instanței de judecată, acesta a susținut că a putut constata personal momentul opririi în trafic a inculpatului întrucât din locul în care se afla – poarta de acces în Spitalul Municipal P. îi permite acest lucru. Totodată, martorul a mai declarat că testarea s-a făcut în prezența sa, la aproximativ 30 de minute de la momentul opririi.

Văzând concordanța dintre susținerile inculpatului privind momentul opririi în trafic și declarațiile martorilor audiați, instanța reține că ora opririi în trafic a inculpatului de către organele de poliție a fost 050-055, iar nu 115, cum s-a consemnat în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante.

De altfel, această concluzie este susținută și din coroborarea următoarelor aspecte: barmanul localului a susținut că inculpatul a intrat în local la ora 030, consumat cei 350 ml de vodka în 15 minute, a părăsit localul în jurul orei 045 și s-a urcat la volanul autoturismului. A parcurs distanța de 150 m, după care a fost oprit de organele de poliție. Martorul D. a apreciat că între momentul opririi și momentul testării, ambele constatate personal, s-au scurs aproximativ 30 min. Parcurgerea distanței de 150m se putea realiza în 1-2 minute, astfel încât ipoteza opririi în trafic la ora 050-055 este plauzibilă.

În raportul de expertiză medico-legală nr. 168/R din 16.05.2013 s-a concluzionat că la ora 050 - 055 inculpatul avea o alcoolemie de 0,65 - 0,95 g%0 alcool pur în sânge. Concluziile acestui raport au fost confirmate de Comisia Superioară de expertiză din cadrul INML București.

Se constată deci existența unui dubiu rezonabil cu privire la comiterea de către inculpat a infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. care presupune ca alcoolemia să depășească limita de 0,80%0. Conducerea unui vehicul pe drumurile publice cu o alcoolemie sub această limită, este sancționată contravențional de legiuitor.

Potrivit art. 52 C.p.p., până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre definitivă, orice persoană este considerată nevinovată. Art. 66 C.p.p. consacră la rândul să prezumția de nevinovăție a inculpatului. Conform art 345 alin. 2 C.p.p., condamnarea inculpatului se pronunță dacă instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de inculpat.

Principiul in dubio pro reo – dubiul profită celui acuzat, corolar al prezumției de nevinovăție, impune ca, atunci că nu s-au putut identifica probe care să dovedească cu certitudine existența faptei, că aceasta constituie infracțiune și vinovăția inculpatului, acesta să nu poată fi condamnat.

Față de situația de fapt reținută, constatând că din probele administrate în cauză nu s-a putut stabili cu certitudine că la momentul opririi în trafic alcoolemia inculpatului depășea limita de 0.80g%0 ce atrage răspunderea penală, instanța va dispune achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b C.p.p.

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciara avansate de stat rămân în sarcina acestuia.”

***

În termenul prev. de art. 363 din C. proc. pen. din 1968, hotărârea Judecătoriei P. a fost apelată de către P. de pe lângă Judecătoria P. (cale de atac recalificată astfel din recurs, conform. 10 alin. 2 și 3 din Legea nr. 255/2013), care a criticat-o sub aspectul temeiniciei, invocând următoarele:

- instanța de fond a atribuit o valoare probantă superioară declarației martorului D. N., ce a fost audiat la termenul de judecată din data de 19.11.2012, aprecierea acestuia că inculpatul a fost testat la jumătate de oră după oprirea în trafic putând fi subiectivă și fiind infirmată în același timp de procesul-verbal de constatare a infracțiunii încheiat la 18.03.2012, orele 01,15, care a fost semnat de către martor și care nu a fost contestat sun aspectul celor cuprinse în conținutul acestuia; mai mult, acest proces verbal se coroborează cu celelalte înscrisuri existente la dosar: fișa etilotest, buletin de examinare clinică și buletinul de analiză toxicologică;

- refuzul inculpatului de a semna procesul-verbal de constatare a infracțiunii nu echivalează cu negarea veridicității conținutului său, mai ales în ceea ce privește ora surprinderii în trafic, împrejurare confirmată indirect chiar de către inculpat cu prilejul declarației date în faza de urmărire penală;

- nu poate fi primită nici susținerea inculpatului că distanța parcursă de la ieșirea din local și până la locul oprii în trafic era de 150 m, aceasta realizându-se în 1-2 minute la volanul autoturismului, întrucât nu există nici un element de fapt care să confirme că inculpatul s-ar fi urcat la volan punându-l imediat în mișcare sau că nu s-ar fi deplasat mai întâi în altă direcție, după care să revină pe ., unde a fost oprit;

- în cauză se impune reanalizarea probatoriului administrat în ambele faze procesuale și, pe cale de consecință, să se dispună admiterea recursului, casarea sentinței penale apelate, și în urma rejudecării cauzei, să se dispună condamnarea inculpatului A. C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.

În susținerea motivelor de apel, s-a solicitat administrarea probei testimoniale, instanța încuviințând reaudierea martorului D. N., martor ce a fost audiat la termenul de judecată din data de 25.03.2014. Totodată, la acest ultim termen de judecată a fost audiat și inculpatul A. C..

Analizând cauza din prisma motivelor invocate de către apelant, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prevăzute de art. 417 din Cod proc. pen., C. de A. constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, C. de A. constată că, în cauză, instanța de fond a făcut o analiză judicioasă a probelor, o interpretare corespunzătoare a acestora, reținând în mod just că nu sunt probe certe în dovedirea faptului că alcoolemia inculpatului la momentul depistării în trafic se află peste limita legală.

Astfel, C. constată că instanța de fond a analizat în mod exhaustiv toate probele, atât cele propuse de acuzare cât și cele propuse de către inculpat, analiză care este în concordanță cu conținutul concret a acestor probe, argumentare pe care instanța de control și-o însușește integral, având în vedere că prin motivele de apel și din probele administrate în prezenta cale de atac nu s-au conturat aspecte relevante ce să înlăture această motivare.

Analizând motivele de apel mai sus expuse, C. constată că susținerea aprecierii greșite a valorii probante a declarației martorului D. N., date în fața instanței de fond, este total nefondată.

Astfel, potrivit propriei analize, C. constată că, în mod corect, instanța de fond a constatat că declarația martorului D. N., potrivit căreia testarea inculpatului cu aparatul etilotest s-a făcut după aproximativ 30 de minute de la oprirea în trafic a inculpatului reflectă adevărul.

Audiat fiind, de către instanța de fond, martorul D. N. a precizat faptul că testarea inculpatului cu aparatul alcotest a avut loc după aproximativ 30 de minute de la momentul opririi acestuia în trafic de către organele de poliție (a se vedea fila 17 ds. fond).

Reaudiat de către instanța de apel, martorul și-a menținut declarația, precizând suplimentar că în momentul opririi mașinii conduse de inculpat de către organele de poliție, el făcea curățenie pe trotuarul din dreptul spitalului, unde lucra ca paznic, și-a continuat activitatea circa 20-25 de minute, după care a fost chemat de organele de poliție pentru a asista la testarea inculpatului cu aparatul etilotest. Într-un prim moment, inculpatul a refuzat să sufle în fiolă, motivând că aceasta nu era sigilată, după care a fost desigilată în fața sa o altă fiolă și inculpatul a suflat. Referitor la declarația dată în faza de urmărire penală, martorul a precizat că a fost scrisă de către el, dar la dictarea organelor de poliție, și nu a verificat în acele momente dacă ora dictată de către polițiști, ca fiind cea a opririi în trafic, este cea reală.

În mod just a apreciat instanța de fond că aceste declarații reflectă adevărul întrucât se coroborează cu declarația martorului P. C.-G., administratorul barului în care a consumat inculpatul băuturi alcoolice, respectiv 350 ml votcă, și care a declarat în fața instanței de fond că inculpatul a părăsit localul în jurul orelor 00,45, împrejurare de fapt ce a fost reținută și în rechizitoriu.

Cum, este cert că inculpatul a fost testat cu alcotestul la ora 01,20 (a se vedea rezultatul printat de aparat de la fila 15 ds. urm. pen.), iar potrivit martorului D. N. oprirea în trafic a avut loc cu circa 20-25 de minute înainte, iar operațiunile de testare ar fi durat circa 5 minute (așa cum s-a precizat mai sus, inculpatul a refuzat să sufle în prima fiolă, ce ar fi fost nesigilată), rezultă că oprirea în trafic a inculpatul a avut loc la orele 0,50-0,55.

De altfel, această oră rezultă și din situația de fapt descrisă în rechizitoriu, potrivit căreia inculpatul a părăsit localul, unde a servit băuturi alcoolice, în jurul orelor 00,45, după care s-a urcat la volanul autoturismului marca Ford Focus cu nr. de înmatriculare_, fiind oprit la circa 150 metri de locul în care este plasat localul. Este evident faptul că parcurgere a 150 de metri cu mașina nu se poate realiza în mai mult de circa 5 minute, rezultând că inculpatul a fost oprit în trafic în jurul orelor 0,50.

Raportat la rezultatul analizelor chimice a probelor de sânge recoltate la orele 01,30 și, respectiv, 02,30, probă științifică și certă, prin raportul de expertiză medico-legală nr. 168/R din 16.05.2013, avizat de comisia superioară medico legală, s-a concluzionat, urmare a efectuării unui calcul retroactiv pentru orele 00,50- 00,55, că, în jurul acestor ore, inculpatul ar fi avut o alcoolemie teoretică de aproximativ 0,65- -0,95 și respectiv de 0,80-1,10, aceste rezultate încadrându-se în limita de credibilitate de +/- 10%, acceptată de metodologia de calcul.

Nu poate fi avută în calcul ipoteza susținută de parchet prin motivele de apel, respectiv că inculpatul s-ar fi deplasat, după plecarea de la bar și în alt loc, atâta timp cât nu este conturată, nici măcar la nivel de indiciu, de materialul probator administrat în cauză.

În ceea ce privește susținerea apelantului că ora opririi în trafic ar fi dovedită și de fișa etilotest, buletinul de examinare clinică și buletinul de analiză toxicologică alcoolemie, curtea o constată a fi nefondată, având în vedere că aceste înscrisuri au fost întocmite cu mult după ora opririi în trafic, iar conținutul acestora probează doar examinările la care a fost supus inculpatul (cu aparatul alcotest, examinare clinică și analiză toxicologică-alcoolemie) și nu aspecte anterioare, ce nu au legătură cu aceste proceduri.

Pentru toate aceste considerente, constatând ca fiind nefondate motivele de apel invocate de către P. de pe lângă Judecătoria P., C. urmează ca, în temeiul disp. art. 421 pct. 2, lit. b din Codul de procedură penală, să respingă acest apel formulat împotriva sentinței penale nr. 438/15.11.2013 pronunțate de Judecătoria P., sentință ce va fi menținută ca legală și temeinică.

În baza art. 275 alin. 3 Cod proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria P., împotriva sentinței penale nr. 438/15.11.2013 a Judecătoriei P., pronunțată în ds. cu nr._, sentință pe care o menține.

În baza art. 275 alin. 3 Cod pr. penală cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică azi, 11.04.2014.

Președinte, Judecător,

E. S. C. G. T.

Grefier,

G. A.

Red./tehnored.T.C.G.

3 ex./ 26.08.2014

Judecătoria P.

Judecător: A. N. C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Hotărâre din 11-04-2014, Curtea de Apel IAŞI