Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 482/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 482/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 482/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIE Nr. 482/2014
Ședința publică de la 02 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Judecător M. C.
Grefier C. B.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul D. C.,în prezent deținut în Penitenciarul V., împotriva deciziei penale nr. 454/18.07.2014 pronunțată de C. de A. Iași în dosarul nr._, având ca obiect tâlhărie (art.233 NCP).
Cauza s-a luat spre examinare în Cameră de consiliu fără citarea părților și fără participarea procurorului.
INSTANȚA
Asupra contestației în anulare de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ din data de 24.07.2014, condamnatul D. C. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 454/18.07.2014 pronunțată de C. de A. Iași în dosarul nr._ .
În motivarea cererii condamnatul D. C. a arătat faptul că a recunoscut săvârșirea infracțiunii de tâlhărie simplă pentru care a primit pedeapsa de 6 ani închisoare, dar el nu a comis infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei, de aceea solicită analizarea declarațiilor date și luarea unei hotărâri drepte.
Arată că a comis fapta împreună cu numitul Bâlu A., însă nu a lovit el partea vătămată și de aceea nu poate fi găsit vinovat de moartea acesteia.
Examinând actele și lucrările cauzei, în cameră de consiliu,fără citarea părților, instanța constată că aceasta este formulată în termenul prevăzut de lege.
În raport de motivele pe care se sprijină contestația, instanța apreciază că aceasta este inadmisibilă în principiu, urmând a fi respinsă, nefiind întrunit nici unul din cazurile prevăzute de art. 426 Cod procedură penală, nefiind depuse nici un fel de dovezi la dosar, în acest sens.
Prin Decizia penală nr. 454/19.07.2014 a Curții de A. Iași, s-au dispus următoarele:
„Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul V. și inculpatul D. C. împotriva sentinței penale nr. 297 din 28.05.2014 a Tribunalului V., pe care o desființează, în parte, în latură penală.
Rejudecând cauza:
Repune în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului D. C. prin sentința penală apelată după cum urmează:
- 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b și h din Codul penal, aplicate pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 raportat la art. 234 alin. 1 lit. c, d și f, alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală;
- 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b și h Cod penal, aplicate pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod penal.
Înlătură sporul de un an și două luni închisoare aplicat inculpatului D. C. prin sentința penală apelată.
Înlătură din încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului D. C. pentru infracțiunea de tâlhărie, comisă asupra părții vătămate D. V., alineatul 3 al articolului 234 Cod penal.
Majorează de la 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare la 6 (șase) ani închisoare, pedeapsa principală aplicată inculpatului D. C., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. c, d și f Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Majorează de la 6 (șase) ani închisoare la 12 (doisprezece) ani închisoare, pedeapsa principală aplicată inculpatului D. C., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, prevăzută de art. 236 Cod penal cu referire la art. 233 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. c, d și f Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În baza art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b și art. 45 alin. 1 și 3 lit. a Cod penal aplică inculpatului D. C. pedeapsa cea mai grea de 12 (doisprezece) ani închisoare la care adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 14 (paisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară de 4 (patru) ani, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b și h Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Deduce din pedeapsa stabilită inculpatului D. C., perioada arestării preventive după data de 28.05.2014 la zi.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului inclusiv suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, ce va fi avansat din Ministerului Justiției.”
Pentru a hotărî astfel, C. a reținut următoarele:
„Din analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză, respectiv: procesul verbal de consemnare a plângerii sau denunțului oral din 25.10.2013, procesul verbal de cercetare la fața locului din aceeași dată și fotografiile judiciar-operative anexă, procesul verbal de conducere în teren din 29 octombrie 2013 și fotografiile judiciar-operative anexă, procesul verbal de percheziție domiciliară din 28 octombrie 2013 și fotografiile judiciar-operative anexă, procesul verbal de examinare din 30 octombrie 2013 și fotografiile judiciar-operative anexă, procesul verbal din 28 octombrie 2013 de prelevare a unor probe biologice și fotografiile judiciar-operative anexă, procesul verbal din aceeași dată de efectuare a percheziției corporale asupra numitei D. M., raportul de expertiză medico-legală de autopsie nr. 289/N din 20 noiembrie 2013 întocmit de SML V. pentru victimă, raportul de expertiză medico-legală nr. 253/ED din 29 octombrie 2013 întocmit de către SML V. pentru persoana vătămată D. Verónica, declarațiile și recunoașterile parțiale ale inculpatului D. C. în cursul cercetării penale, respectiv a urmăririi penale la procuror, declarațiile martorilor P. losif-A., C. Véneta, Racovită R., D. M., B. A.-M., D. M., D. B.-R., R. C., lancu D., lonescu E., lonescu V. și C. lonuț-C., declarațiile persoanei vătămate D. Verónica, declarațiile părții civile B. C., procesul verbal de identificare și conducere la sediul poliției a inculpatului din 28 octombrie 2013, procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice și CD-ul nr._/2013 conținând răspunsurile obținute de la operatorii serviciilor de comunicații și procesul verbal din 11.11.2013, de verificare a listingului telefonic, pe care inculpatul și le-a însușit ca urmare a solicitării judecării cauzei potrivit procedurii simplificate rezultă că în mod judicios și temeinic argumentat, instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului D. C. în comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată în raport de situația de fapt reținută.
Instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor referitoare la aprecierea probelor, evaluându-le în mod unitar, evidențiind aspecte concordante ce susțin vinovăția inculpatului și probele ce au ca temei al soluționării cauzei.
Pe baza analizei probelor administrate în cauză prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, existând probe certe de vinovăție a inculpatului D. C. în comiterea faptelor, probe ce au înlăturat prezumția de nevinovăție instituită de dispozițiile codului de procedură penală.
Astfel, probele administrate au dovedit fără tăgadă, că inculpatul împreună cu o altă persoană, în noaptea de 24/25.X.2013, după miezul nopții, mascați fiind, după o înțelegere prealabilă au pătruns fără drept în curtea și locuința soților D. G. și D. V., iar prin violență și amenințare, i-au deposedat pe aceștia de suma de_ lei, de un telefon marca Nokia 1100 și de un pet de 2,5 litri „Fanta”, violențele exercitate asupra victimei D. G. cauzând decesul acestuia.
Văzând numărul de zile de îngrijiri medicale determinate de violențele exercitate asupra părții vătămate D. V., C. constată că nu poate fi reținută în sarcina inculpatului agravanta prevăzută la alineatul 3 al articolului 234 care condiționează existența unui număr de zile de îngrijiri medicale mai mare de 90 de zile, impunându-se înlăturarea acesteia.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicată de instanța de fond criticat atât de procuror cât și de inculpat, C. consideră că instanța de fond nu a individualizat corect pedepsele.
Potrivit art. 74 C. pen. stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului.
Având în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, C. consideră că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică acesta, prin pătrunderea premeditată, împreună cu altă persoană, pe timp de noapte în locuința unor persoane de peste 80 de ani și exercitarea de violențe asupra lor care a cauzat decesul unuia dintre victime în scopul deposedării de economiile pe care le aveau în casă, dovedind un pericol social deosebit de ridicat.
Considerând apelul declarat de procuror ce vizează individualizarea pedepsei fondat și apelul inculpatului nefondat, C. apreciază că pentru a se asigura funcția de constrângere și reeducare a pedepsei, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii se impune majorarea pedepselor aplicate inculpatului către maximul special prevăzut de lege.
Analizând cel de-al doilea motiv de apel al procurorului referitor la acordarea unor cheltuieli de spitalizare mai mari decât cele solicitate, C. constată că este nefondat, instanța de fond acordând exact cât a solicitat S. C. de Urgențe „Profesor Dr. N. O.” Iași, procurorul omițând să adune cele două coloane de cheltuieli prezentate în adresa de constituire ca parte civilă.
Pentru considerentele expuse, constatând că sunt motive de desființare a hotărârii apelate, în baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C. pr. pen. va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul V. și inculpatul D. C. împotriva sentinței penale nr. 297 din 28.05.2014 a Tribunalului V., pe care o va desființa, în parte, în latură penală.
Rejudecând cauza:
Va repune în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului D. C. prin sentința penală apelată după cum urmează:
- 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b și h din Codul penal, aplicate pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 raportat la art. 234 alin. 1 lit. c, d și f, alin. 3 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală;
- 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b și h Cod penal, aplicate pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod penal.
Va înlătura sporul de un an și două luni închisoare aplicat inculpatului D. C. prin sentința penală apelată.
Va înlătura din încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului D. C. pentru infracțiunea de tâlhărie, comisă asupra părții vătămate D. V., alineatul 3 al articolului 234 Cod penal.
Va majora de la 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare la 6 (șase) ani închisoare, pedeapsa principală aplicată inculpatului D. C., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. c, d și f Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Va majora de la 6 (șase) ani închisoare la 12 (doisprezece) ani închisoare, pedeapsa principală aplicată inculpatului D. C., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, prevăzută de art. 236 Cod penal cu referire la art. 233 Cod penal raportat la art. 234 alin. 1 lit. c, d și f Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În baza art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b și art. 45 alin. 1 și 3 lit. a Cod penal va aplica inculpatului D. C. pedeapsa cea mai grea de 12 (doisprezece) ani închisoare la care va adăuga sporul de 1/3 din pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 14 (paisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară de 4 (patru) ani, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b și h Cod penal.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Va deduce din pedeapsa stabilită inculpatului D. C., perioada arestării preventive după data de 28.05.2014 la zi.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului inclusiv suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, ce va fi avansat din Ministerului Justiției.”
Din probele existente la dosarul cauzei, nu rezultă situația invocată de contestator în cerere, motiv pentru care nu se impune admiterea în principiu a contestației, aceasta nesprijinindu-se pe vreunul din cele prevăzute la art. 426 Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, în baza art. 431 alin. 1 și 2 raportat la art. 426 Cod procedură penală se va respinge ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul D. C., împotriva deciziei penale nr. 454/18.07.2014 pronunțată de C. de A. Iași în dosarul nr._ .
În baza dispozițiilor art. 275 alin. 2 C. procedură penală, va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul dispozițiilor art. 431 alin. 1 și 2 raportat la art. 426 Cod procedură penală respinge ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul D. C., fiul lui C. și M., născut la data de 13.05.1992, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul V., împotriva deciziei penale nr. 454/18.07.2014 pronunțată de C. de A. Iași în d. nr._ .
În baza dispozițiilor art. 275 alin. 2 C. procedură penală, obligă contestatorul D. C. la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.09.2014.
Președinte,Judecător,
A. PrelipceanMihaela C.
Grefier,
C. B.
Red. C.M
Tehnored. C.B.
2 ex. - 017 Septembrie 2014
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr. 8/2014.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
