Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 290/2015. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 290/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 21202/271/2014
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția penală și pentru cauze cu minori |
Dosar nr._ Nr. operator de date cu caracter personal: 3159 |
DECIZIA PENALĂ NR. 290/A/2015
Ședința publică din data de 20 aprilie 2015
Complet constituit din:
Președinte: A. L. F.
Judecător: Țarcă G.
Grefier: S. A.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul apelant C. A., împotriva sentinței penale nr. 104 din 26 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. și ped. de art. 193 al. 2 Cod penal.
Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 14 aprilie 2015, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia amânându-se pentru data de 20 aprilie 2015, zi în care s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 104 din 26 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art. 193 al 2 C. pen., a fost condamnat inculpatul C. A., fiul lui L. si V., nascut la data de 10.03.1974 in ., domiciliat in ., ., Jud. Bihor, CNP:_, la o pedeapsă principala de 2 ani inchisoare si 3 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 lit.a,b cod penal, in conditiile prevazute de art. 67 alin.1, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice si dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
In baza art. 65 cod penal si art 404 alin. 5 cod pr. penala, s-a interzis exercitarea drepturilor prevazute de art. 66 lit.a,b cod penal, ca pedeapsa accesorie.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primariei Girisul de Cris, Jud. Bihor, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) teza a- II- a C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., referitoare la revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Pedeapsa complementara se va executa conform dispozitiilor art. 68 alin. 1 lit. b cod penal, respectiv de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii cu suspendarea sub supraveghere a executarii.
În baza art. 19 C. pr. pen. raportat la art. 397 al 1 C. pr. pen. raportat la art. 1357 C. civil, s-a admis in parte acțiunea civila formulata de persoana vatamata G. L. și, in consecinta, l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor în favoarea părții civile, in suma de 1500 euro, reprezentand daune morale.
S-au respins, ca nedovedite daunele materiale solicitate de partea civila G. L. si respectiv nefondate restul daunelor morale.
In baza art. 276 alin. 6 cod pr. penala, cu ref. la art. 453 alin. 1 si 2 cod pr. civila, a fost obligat inculpatul C. A. la plata sumei de 1000 lei, catre partea civila G. L., reprezentand onorariu avocat.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
S-a constatat că prin rechizitoriul nr. 3066/P/2014 din 07.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, înregistrat la instanță la 09.10.2014, inculpatul C. A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. și ped. de art. 193 al. 2 C. pen.
În fapt s-a reținut că la data de 21.04.2014, în jurul orelor 18.30, in urma unor discutii neprincipiale cu partea vatamata G. L. C., legate de locul in care inculpatul statea cu oile, acesta din urma l-a agresat fizic pe persoana vatamata, lovind-o cu pumnii la nivelul fetei si cu un par de lemn peste cap, cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 15 zile de ingrijiri medicale.
Urmărirea penală, sub aspectul savarsirii infractiunilor de loviri si alte violente si amenintare, prev. de art. 193 alin. 2 si art. 206 alin. 1 cod penal, a fost începută in rem prin Ordonanța din data de 23.04.2014 iar la 10.07.2014, prin ordonanta procurorului de caz, s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale față de inculpatul C. A., sub aspectul savarsirii infractiunilor de mai sus.
La 30.07.2014 a fost pusă în mișcare acțiunea penală fata de inculpat, sub aspectul savarsirii infractiunilor de mai sus, fiindu-i aduse la cunoștință conform art 108 C P., 83 C P. drepturile și obligațiile procesuale.
Inculpatul a fost cercetat în stare de libertate, in cursul cercetarilor nefiind luate măsuri preventive in cauza sau alte măsuri procesuale.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine nesincera.
In cursul procedurii de camera preliminara, inculpatul nu a formulat exceptii sau cereri cu privire la legalitatea actelor si administrarea probelor de catre organele de urmarire penala si nici referitoare la sesizarea instantei, nefiind invocate exceptii nici din oficiu, judecatorul de camera preliminara, prin incheierea nr. 657 din 17.11.2014, a dispus inceperea judecatii si a stabilit termen de judecata la 24.11.2014, data la care inculpatul prezent si asistat de avocat ales a solicitat un termen pentru pregatirea apararii. Astfel, la termenul din data de 15.12.2014, inculpatul a fost audiat in prezenta avocatului ales.
Avand in vedere ca in cauza s-a aplicat procedura obisnuita de judecata, au fost audiati in fata instantei martorii oculari Tent N. si Tent S..
Din actele și lucrările de la dosar, instanța de fond a reținut următoarele:
Din declaratia persoanei vatamate G. L. (filele 23-24 dos. up), instanta de fond a reținut ca la data de 21.04.2014, in timp ce se deplasa cu autoturismul, impreuna cu martorii Tent N. si Tent S., pe raza localitatii Tarian, la un moment dat, ajunsi fiind in zona podului peste Crisul R., in aproprierea fermei persoanei vatamate, l-au observat pe inculpatul C. A., care este ingrijitor de animale, statea pe un bolovan, in aval de pod, la pasunat cu turma sa de oi, pe terenul pe care persoana vatamata G. L. il foloseste cu titlu de chirie. In continuare, se mai retine ca persoana vatamata a oprit autoturismul si i-a solicitat inculpatului sa scoata oile de pe terenul sau, insa inculpatul a devenit din acel moment violent verbal si ulterior fizic.
Astfel, persoana vatamata arata ca dupa ce inculpatul a asmutit cainele asupra sa, care l-a si muscat de piciorul stang, a fost lovit in repetate randuri cu pumnii si cu o bata de lemn, in zona capului si a mainii stangi, precizand insa ca la mana stanga a fost lovit intrucat s-a aparat de o lovitura aplicata de inculpat cu bata de lemn care viza zona capului sau, insa a parat lovitura cu mana stanga.
Persoana vatamata arata ca el nu l-a agresat in nici un fel pe inculpat si dupa agresiunile suferite, a intervenit promt martorul Tent N., intre cei doi si l-a impiedicat pe inculpat sa continue sa-l loveasca pe G. L., in timp ce martora Tent S. statea in autoturism, alaturi de fiica sa minora, cu usa deschisa. Mai arata ca dupa incetarea ostilitatilor, la fata locului a venit si martorul Babau I..
In continuare, instanta de fond a mai retinut ca ulterior celor intamplate, persoana vatamata s-a deplasat la domiciliu, si l-a rugat pe un vecin de-al sau, M. E., sa-l duca la spital, intrucat avea dureri la cap mana si picior.
Instanta de fond a reținut ca cele relatate de persoana vatamata sant in deplina concordanta cu declaratiile date de martorii Tent N. si Tent S., atat in cursul urmaririi penale (filele 28-33 dos. up) cat si in cursul cercetarii judecatoresti.
Astfel, potrivit declaratiilor concordante ale celor doi martori, instanta de fond a reținut ca persoana vatamata a schimbat unele replici (injuraturi) cu inculpatul C. A., legate de faptul ca acesta din urma pastea oile pe terenul persoanei vatamate, insa martorii arata ca initial inculpatul a asmutit cainele asupra persoanei vatamate, G. L., dupa care „l-a lovit cu o bota in cap, spargandu-i capul, l-a prins de tricou, i-a rupt tricoul si la tras de haine si la lovit si cu pumnul”, astfel cum a relatat in fata instantei martorul Tent N..
In continuare, instanta de fond a reținut ca cei doi martori au aratat ca persoana vatamata nu l-a lovit pe inculpat. Astfel, . categorica, martorul Tent N. arata ca „G. N. nu a apucat sa-l loveasca pe inculpat, deoarece trebuia sa se fereasca si de cainele inculpatului, asmutit de catre inculpat sa-l muste pe acesta”. De asemenea, martora Tent S. arata ca „nu cred ca G. L. a reusit sa-l loveasca pe inculpat. Precizez ca l-am auzit pe C. A. si amenintandu-l pe G. L.. Altercatia a luat sfarsit destul de repede, intrucat a intervenit si sotul meu (martorul Tent N.) care le-a spus sa inceteze si i-a despartit”
Instanta de fond a mai reținut ca in cursul urmaririi penale a fost audiat si martorul Babau I. (filele 34-35 dos. up), care a confirmat si el conflictul de mai sus, fara insa sa vada efectiv ce s-a intamplat, relatand doar ca a aflat de la inculpat ca toatul a pornit de la faptul ca oile sale au patruns pe terenul persoanei vatamate G. L..
In cursul urmaririi penale, fiind audiat, inculpatul C. A. a arătat că în data de 21.04.2014 în jurul orelo 18.00, se afla cu oile la păscut pe proprietatea sa din loc. Girișu de Criș, respectiv pe partea dreaptă a malului Crișului R., însă ulterior a observat că oile sale au trecut pe sub pod și au pătruns în partea stângă a malului Crișului R. pe o proprietate care nu-i aparține. A început să strige la oi pentru a părăsi zona respectivă, moment în care a observat un autoturism de culoare vișinie că se deplasează cu viteză dinspre loc. Girișu de Criș spre podul de peste Criș, dupa care din autoturism a coborât persoana vatamata G. L.-C., care s-a apropiat de el și a început să-i adreseze insulte ca „ ce faci gunoiule", după care 1-a scuipat între ochi. Apoi inculpatul arata ca s-a îndreptat spre oi pentru a le scoate de pe terenul de pe malul stâng al Crișului R., însă persoana vătămată a continuat să-1 urmărească, iar când a ajuns în dreptul acestuia persoana vatamata a încercat să îl lovească cu piciorul, însă inculpatul arata ca s-a ferit și a prins-o de picior pe persoana vătămată trăgând-o înspre el, ocazie cu care aceasta a căzut și s-a lovit de bolovani. Inculpatul mai sustine ca după ce s-a ridicat de jos persoana vătămată a a luat niște pietre în mână pentru a-1 lovi, moment în care câinele său folosit la turma de oi a sărit la persoana vatamata, pentru a-1 proteja, mușcându-1 de picior pe numitul G. L.-C..
In continuare, inculpatul a mai aratat ca persoana vătămată a încercat din nou să-1 lovească cu pietre, însă inculpatul l-a prins pe G. L. de umărul drept pentru a-l imobiliza, moment in care inculpatul 1-a observat pe martorul Babau loan-L., care a strigat să nu se mai bată.
De asemenea inculpatul a mai declarat că între timp, G. L.-C. 1-a strigat pe martorul Tenț N. care se afla in autoturism, și care a coborât, îndreptându-se înspre cei doi si crezând că martorul Tenț N. vine în sprijinul numitului G. L.-C., inculpatul i-a mai aplicat persoanei vătămate o lovitură cu pumnul în zona feței.
Inculpatul a mai declarat și faptul că nu a amenințat-o în vreun fel pe persoana vătămată, ci doar 1-a întrebat de ce 1-a scuipat.
Si in fata instantei de judecata, inculpatul a continuat sa sustina ca a fost provocat de persoana vatamata care ar fi incercat sa-l loveasca pe el si a aratat ca nu a folosit nici o bata de lemn. In esenta, s-a reținut ca inculpatul a recunoscut doar partial savarsirea faptei retinute in sarcina sa.
Apararile si sustinerile inculpatului nu au fost reținute de instanta, intrucat starea de fapt relatata de acesta intra in contradictie cu cea relatata de persoana vatamata si cei doi martori oculari, care, toti trei, au aratat in mod neechivoc si concordant, ca initial inculpatul a asmutit cainele asupra persoanei vatamate dupa care l-a lovit atat cu o bata de lemn cat si cu punmii, fara ca persoana vatamata sa-l agreseze in vreun fel.
Mai mult, leziunile persoanei vatamate au fost confirmate si de concluziile certificatului medico-legal nr.935/la/368 din 22.04.2014, in care se retine ca persoana vatamata G. L. prezinta leziuni posttraumatice ce dateaza din 21.04.2014, produse prin lovire cu corpuri contondente dure, muscatura de caine, respectiv flexie interna a labei piciorului drept, care au necesitat pentru vindecare 15 zile de ingrijiri medicale.
In ce priveste provocarea la care face referire inculpatul, instanta de fond a constatat ca in speta nu poate fi vorba de o actiune de provocare din partea persoanei vatamate, in sensul prev. de art. 75 alin. 1 lit. a din codul penal, nefiind vorba de o provocare din partea persoanei vatamate, constand in acte de violenta, atingere grava a demnitatii, sau alta actiune ilicita grava, care sa justifice retinerea circumstantei atenuante. Astfel, chiar daca persoana vatamata l-a injurat pe inculpat, suparat fiind de situatia de fapt gasita la fata locului, asa cum arata si martorul Tent nicolae („ca s-au injurat reciproc”), aceasta imprejurare nu reprezinta o provocare, in sensul legii penale.
F. de cele de mai sus, instanta de fond a apreciat ca vinovatia inculpatului C. A., este pe deplin dovedita cu mijloacele de proba administrate in cursul urmaririi penale, la care instanta a facut referire mai sus pe larg, precum si cu declaratiile date de martorii Tent N. si Tent S. in fata instantei de judecata si declaratia data de inculpat in fata instantei de judecata.
In drept, fapta inculpatului C. A., care la data de 21.04.2014, in jurul orelor 18.30, l-a lovit cu pumnii și cu o bâtă la nivelul feței pe persoana vătămată G. L. C., totodată asmuțind câinele asupra acestuia, care l-a muscat de piciorul stang, faptă care i-a cauzat sus-numitului leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 15 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovirea sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. 2 din Codul Penal.
Referitor la latura subiectiva a infractiunii, se retine ca inculpatul a săvârșit actele de violență de mai sus cu forma si modalitatea de vinovăție a intenției directe (art. 16 al. 3 lit. a Cp.), acesta prevăzând rezultatul faptei și urmărind producerea acestuia, aspect ce reiese din împrejurarea că inculpatul a aplicat victimei lovituri multiple, cu pumnii și cu o bâtă, totodată asmuțind și câinele asupra acesteia.
Prin urmare, in baza art. 193 al 2 C. pen., instanta de fond l-a condamnat pe inculpatul C. A., la o pedeapsă principala de 2 ani inchisoare si 3 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 lit.a,b cod penal, in conditiile prevazute de art. 67 alin.1, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice si dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
La individualizarea pedepsei, instanta de fond a tinut cont de criteriile generale de individualizare, prev. de art.74 cod penal, astfel ca a aplicat o pedeapsa orientata spre media minimului si maximului special, in principal datorita conduitei inculpatului atat inainte de savarsirea faptei cat si in cursul procesului penal.
Astfel, din cazierul judiciar al inculpatului, se poate observa ca nu este vorba de o fapta izolata, inculpatul fiind cercetat in alte doua dosare penale, tot pentru savarsirea unor fapte de violenta, in 2012 si 2013, insa procurorii au dispus solutii de netrimitere in judecata, aplicand inculpatului amenzi administrative. Prin urmare de fiecare data a fost dovedita vinovatia inculpatului, insa faptele nu au prezentat un pericol social suficient de mare, pentru a se dispune trimiterea sa in judecata. Instanta retine ca inculpatul nu a incetat sa se comporte violent in societate, acele avertismente neavand nici un efect care sa se reflecte in comportamentul sau.
De asemenea, s-a reținut un pericol social ridicat si prim prisma modului in care a savarsit fapta ce face obiectul prezentului dosar, inculpatul incetand actele de violenta doar la interventia unui martor. Se retine si declaratia martorei Tent S., care a aratat ca inculpatul a spus dupa incetarea violentelor „ai noroc cu N. (martorul Tent Nicolar), altfel te aruncam in Cris”. Prin urmare asemenea manifestari si afirmatii scot in evidenta un pericol social suficient de ridicat al inculpatului, care sa justifice aplicarea unei pedepse cu inchisoarea peste miminul special, care sa artaga atentia in mod serios inculpatului asupra faptului ca nu se poate purta in societate precum in jungla, facandu-si dreptate cu pumnul si cu parul. In societate exista reguli dupa care membrii societatii traiesc, iar savarsirea unor infractiuni intentionate cu violenta, trebuie sanctionate aspru, mai ales in situatiile in care astfel de fapte violente sant savarsite in repetate randuri de o anumita persoana.
De asemenea, s-a mai reținut si atitudinea procesuala incorecta a inculpatului, care in ciuda declaratiilor concordante ale persoanei vatamate si a martorilor oculari, a sustinut o varianta proprie lipsita de credibilitate, incercand doar sa induca in eroare organele judiciare.
In ciuda celor mai sus expuse, instanta de fond a apreciat totusi ca nu se impune executarea efectiva a pedepsei inchisorii in regim de detentie, pronuntarea condamnarii fiind apreciata ca suficienta pentru reeducarea inculpatului si constientizarea necesitatii respectarii valorilor sociale protejate de lege, si de legea penala in special.
Astfel, in baza art. 91 C. pen. instanta de fond a dispus suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere și va stabilii termen de supraveghere 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
De asemenea, in baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte măsurile de supraveghere, respectiv, să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă si să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În continuare, in baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. instanta de fond i-a impus inculpatului obligația de a nu părăsii teritoriul României, iar, avand in vedere ca acesta si-a dat in mod expres acordul in acest sens, in baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primariei Girisul de Cris pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., referitoare la revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Referitor la pedeapsa complementara, instanta de fond analizand criteriile prevazute la art. 67 alin. 1 cod penal, a apreciat ca se impune aplicarea fata de inculpat si a pedeapsei complementare a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 lit.a,b cod penal, pentru 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice si dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, Astfel, fapta inculpatului C. A. este suficient de grava incat sa scoata in evidenta nedemnitatea inculpatului de a-si exercita temporar drepturile mai sus amintite.
In ce priveste latura civila a cauzei, instanta de fond a constatat ca persoana vatamata G. L. C., s-a constituit parte civila in cauza, solicitand instantei sa-l oblige pe inculpat la plata sumei de 2500 lei daune materiale si 5000 euro, reprezentand daune morale.
Instanta de fond a constatat ca partea civila nu si-a probat pretentiile materiale, precizand doar in precizarea de constituire de parte civila (fila 23 dos. inst) ca solicita daune materiale in cuantum de 2500 lei reprezentand cheltuieli medicale, tratament, medicamentatie si deplasari.
In ce priveste daunele materiale, acestea nu pot fi acordate de instanta decat daca sunt dovedite cu acte/documente justificative, or la dosarul cauzei, partea civila nu a depus acele documente din care sa reiasa ca a cheltuit sumele pretinse in scopurile aratate. Prin urmare, instanta nu va putea acorda partii civile despagubiri materiale
In ce priveste daunele morale, este evident ca agresiunile aplicate partii civile, i-au cauzat suferinte atat fizice cat si psihice, indeosebi datorita faptului ca a fost lovit in zona capului, dar si datorita muscaturii de caine. Se mai retine ca in prezent nu mai exista nici un dubiu cu privire la faptul ca prejudiciul care trebuie reparat nu este doar cel material ci si cel moral. Prin urmare, instanta de fond a apreciat ca suma de 1500 lei a reprezentat o justa despagubire a prejudiciului moral incercat de partea civila, ca urmare a suferintelor fizice si morale la care a fost supus pe parcursul celor 15 zile de ingrijiri medicale necesare vindecarii.
Ca urmare, in baza art. 19 C. pr. pen. raportat la art. 397 al 1 C. pr. pen. raportat la art. 1357 C. civil, instanta de fond a admis in parte acțiunea civila formulata de persoana vatamata G. L. si, in consecinta, l-a obligat pe inculpatul C. A., la plata sumei de 1500 euro in favoarea partii civile, cu titlu de daune morale, suma ce va putea fi achitata si in lei la cursul BNR din ziua platii.
F. de cele de mai sus, instanta de fond a respins, ca nedovedite daunele materiale solicitate de partea civila G. L. si respectiv ca nefondate restul daunelor morale.
In baza art. 276 alin. 6 cod pr. penala, cu ref. la art. 453 alin. 1 si 2 cod pr. civila, instanța de fond l-a obligat pe inculpatul C. A. la plata sumei de 1000 lei, catre partea civila G. L., reprezentand cheltuieli judiciare facute de parte, respectiv onorariu avocat, astfel cum reiese din chitanta nr._ din data de 10.12.2014, emisa de Cabinet de Avocatura „Mihes L.”.
Inculpatul apelant C. A.asolicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă a cauzei, respectiv reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului față de declarațiile de recunoaștere ale acestuia și reducerea cuantumului daunelor morale acordate părții civile.
Examinând sentința atacată atât prin prisma motivelor invocate, cât și cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este temeinică și legală, iar apelul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
În mod corect a reținut instanța de fond starea de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului apelant pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptei comisă de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
Astfel, din probele administrate în cauză, rezultă că la data de 21.04.2014, în jurul orelor 18.30, in urma unor discuții contradictorii cu partea vătămată G. L. C., legate de locul in care inculpatul stătea cu oile, acesta din urma l-a agresat fizic pe persoana vătămată, lovind-o cu pumnii la nivelul fetei si cu un par de lemn peste cap, asmuțind câinele asupra acestuia care l-a mușcat de piciorul stâng, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 15 zile de îngrijiri medicale.
Martora S. M. a declarat că, în data de 21.04.2014 împreună cu soțul și fiica mai mică au plecat în vizită la nașul acestora G. L. în localitatea Ghirișu de Criș și la un moment dat inculpatul era cu oile pe dig,respectiv pe proprietatea părții vătămate care a cerut primului să iasă afară cu oile de pe terenul său, însă acesta i-a spus să le scoată el, după care aceștia au început să se înjure reciproc, inculpatul aplicându-i o lovitură cu bâta și cu pumnul în cap.
Aceasta a mai declarat că inculpatul a asmuțit câinele asupra părții vătămate care l-a mușcat și după ce i-a despărțit, inculpatul a afirmat că a avut noroc cu N. altfel îl arunca în Criș.
Martorul Ț. N. G. confirmă starea de fapt menționată de către martora S. M. precizând că partea vătămată nu se afla în stare de ebrietate, ci acesta a consumat o bere la doză și că nu a observat ca victima să fi lovit inculpat, declarații care se coroborează cu aspectele arătate de către partea vătămată.
Instanța nu poate reține conduita părții vătămate care l-ar fi înjurat și l-ar fi scuipat pe inculpat ca fiind o provocare întrucât acesta din urmă a creat situația tensionată în cauză întrucât a pătruns cu animalele pe proprietatea părții vătămate.
Din moment ce în zonă erau martorii menționați anterior instanța nu înțelege motivul pentru care inculpatul nu a reușit să se stăpânească și să evite scandalul cu partea vătămată care era îndreptățită să solicite inculpatului îndepărtarea animalelor de pe proprietatea sa, dimpotrivă atitudinea agresivă al acestuia a determinat consumarea infracțiunii care formează obiectul cauzei.
În plus, potrivit ordonanței din 11.06.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, dosar nr.1871/P/2012, inculpatul C. A. a mai avut anterior ( 10.03.2012) un incident similar cu persoana vătămată H. M. tot în legătură cu locul de pășunat și de trecere a oilor, dosar finalizat cu aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ în cuantum de 1.000 lei.
Instanța reține că pedeapsa aplicată inculpatului C. A. a fost corect individualizată potrivit art.74 c.penal, avându-se în vedere lipsa de antecedente penale ale acestuia, modul de comitere a faptei și împrejurările cauzei, conduita procesuală, urmărire produse, respectiv cauzarea unei vătămări care a necesitat 15 zile de îngrijiri medicale, precum și zona vitală afectată prin agresiune continuată cu asmuțirea unui câine asupra victimei, astfel impunându-se aplicarea unei pedepse orientate spre mediu care este suficientă pentru realizarea scopului pentru care aceasta a fost aplicată.
Totodată, impunându-se respectarea anumitor obligații și măsuri de supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani, instanța are convingerea că îndreptarea inculpatului se poate realiza și fără privare de libertate și că în acest mod acesta nu va mai săvârși infracțiuni, motiv pentru care Curtea va dispune potrivit dispozitivului de mai jos.
Fiind vorba despre o infracțiune intenționată și văzând leziunile cauzate victimei, principiile îmbogățirii fără justă cauză, a echității, a reparării integrale a pagubei, a compensării relative a suferințelor cauzate, precum și numărul de zile medicale acordate pentru vindecare sau refacerea sănătății acesteia, instanța apreciază că, daunele morale au fost corect acordate părții civile.
Inculpatul fiind în culpă procesuală, va fi obligat să plătească părții vătămate G. L. 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocațial potrivit chitanței nr._/14.04.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul C. A. împotriva sen.pen.nr. 104 din 26.01.2015 a Judecătoriei Oradea.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare în apel.
În baza art.276 c.pr.penală obligă inculpatul C. A. să plătească părții vătămate G. L. 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 20.04.2015.
Președinte, Judecător,
A. L. F. Țarcă G.
Grefier,
S. A.
Red. dec. A. L.F./20.05.2015
Red. jud. fond. Ș.. R.V.
Tehn.red. S.A./ 20.05.2015 /5 exemplare/
Emise 3 comunicări cu:
- P. de pe lângă Curtea de Apel Oradea
- Inculpatul apelant C. A.
- Partea civilă intimată G. L. C.
| ← Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 C.p.).... | Abandonul de familie (art. 305 C.p.). Decizia nr. 279/2015.... → |
|---|
