Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 4/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 14-01-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
Decizia penală nr. 4
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2015
Președinte – P. M. F.
Grefier – D. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G. S., din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – S. Teritorial Ploiești
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de către condamnatul B. Ș. R. fiul lui F. și al lui V., născut la 12 Ianuarie 1976, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 1203 din 14 noiembrie 2014 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de către condamnatul B. Ș. R..
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit condamnatul – contestator B. Ș. R., pentru care a răspuns apărător desemnat din oficiu N. M. din cadrul Baroului Prahova, potrivit delegației de la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Agentul din cadrul Penitenciarului Mărgineni depune la dosar cererea contestatorului – condamnat B. Ș. R. formulată prin intermediul unității de penitenciar, prin care solicită judecarea prezentei contestații în lipsa sa.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că prezenta contestație se poate soluționa și în lipsa contestatorului – condamnat și în prezența apărătorului desmenat din oficiu totodată, solicită acordarea cuvântului în dezbateri, întrucât nu mai are cereri prealabile de formulat.
Avocat N. M. apărător din oficiu al contestatorului – condamnat de asemenea arată că nu are cereri noi de formulat în cauză și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea constată că prezenta cauză poate fi soluționată și în lipsa contestatorului - condamnat în raport de cererea formulată de către acesta prin administrația locului de deținere și față de împrejurarea că la acest termen de judecată asistența juridică îi este asigurată de către un apărător din oficiu, astfel că ia act de declarațiile părților în sensul că nu sunt cereri noi, excepții de invocat sau probe de administrat, iar față de actele și lucrările dosarului constată potrivit art. 387 Cod procedură penală cauza în stare de judecată, sens în care acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Avocat N. M. apărător din oficiu al contestatorului condamnat B. Ș. R. învederează că prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea contestatorului – condamnat de aplicare a legii penale mai favorabile pe motiv că, cererea acestuia a mai fost supusă de două ori analizei instanței de judecată, Tribunalul Dâmbovița s-a pronunțat pe cererile condamnatului atât prin sentința penală nr. 931/02.09.2014 cât și nr.161/28.02.2014, prima fiind o sesizare a Comisiei din cadrul Penitenciarului Mărgineni, iar secunda o contestație formulată de către contestatorul – condamnat.
Într-adevăr cele două sentințe au același obiect același temei juridic cu cea supusă astăzi judecății, astfel că instanța de control judiciar urmează să aprecieze cu privire la admisibilitatea prezentei contestații.
În situația în care se va aprecia că această cerere este admisibilă solicită admiterea contestației să se constate că noile limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de înșelăciune pentru care a fost condamnat contestatorul (art.244 alin.2 noul Cod penal) sunt între 1 și 5 ani, astfel că pedeapsa de 8 ani în a cărei executare se află contestatorul urmează a fi redozată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în dezbateri, pune concluzii de respingere a contestației ca nefondată, în mod corect prima instanță a apreciat că cererea formulată de către contestatorul – condamnat se impune a fi respinsă ca inadmisibilă, atâta timp cât situația sa juridică a mai fost analizată anterior de două ori chiar de către instanța de judecată, așa cum a susținut și apărătorul din oficiu al acestuia și cum de altfel s-a reținut și în sentința atacată.
De altfel, chiar la Curtea de Apel Ploiești în urmă cu o zi s-a aflat în curs de soluționare o contestație identică cu speța pendinte – dosar nr._, iar prin decizia penală nr. 2 din 13 ianuarie 2015 a fost respinsă ca nefondată.
Așa fiind solicită respingerea contestației ca nefondată și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.1203 din 14 noiembrie 2014 pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița a fost respinsă ca inadmisibilă cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de către condamnatul B. Ș. R..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr.713/30.06.2014 pronunțată de către Tribunalul Prahova în dosarul nr._ a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocate, iar în baza art.47 Cod procedură penală rap. la art.23 alin.2 din Legea nr.255/2013 a fost declinată competența de soluționare a contestației formulată de către condamnatul B. Ș. R., în favoarea Tribunalului Dâmbovița.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul Prahova a reținut că petiționarul condamnat a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la pedepsele dispuse pentru infracțiunile de constituire grup infracțional prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 si înșelăciune prev. de art. 215 alin.1, 2, 3 si 5 Cod penal anterior, acesta aflându-se în executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.272/25.07.2012 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia nr.207/10.12.2012 a Curții de Apel Ploiești, în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.403/28.12.2012.
S-a mai reținut că potrivit disp. art.23 alin.2 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr.116/2013, cererile, contestațiile și sesizările privind persoanele aflate în executarea pedepselor și a măsurilor educative privative de libertate, având ca obiect aplicarea disp. art.4 și 6 Cod penal, se soluționează de către instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, centrul educativ sau centrul de reeducare.
Constatând că petiționarul se află în executarea unei pedepse aplicată de către tribunal, fiind încarcerat în Peitenciarul Mărgineni, aflat în circumscripția teritorială a Tribunalului Dâmbovița, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocate, iar în baza art.47 Cod procedură penală rap. la art.23 alin.2 din Legea nr.255/2013 a fost declinată competența de soluționare a contestației formulată de către condamnat în favoarea acestei din urmă instanțe.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la data de 10.10.2014 sub nr._ .
Au fost atașate la dosar copiile sentințelor penale nr.931/02.09.2014 și nr.161/28.02.2014 pronunțate de către Tribunalul Dâmbovița; fișele privind situația juridică și mutările condamnatului, iar prin adresa nr. Y/_/PMDB/BED/04.11.2014 Penitenciarul Mărgineni a înaintat la dosar mandatele emise pe numele condamnatului nr.403/28.12.2012 și nr. 687/03.06.2014 de către Tribunalul Prahova; sentința penală nr.272/25.07.2012 pronunțată de către Tribunalul Prahova în dosarul nr._, fișa de cazier judiciar și fișa de evaluare întocmită de către membrii comisiei din cadrul penitenciarului.
Din verificările efectuate în Sistemul Ecris a rezultat că B. Ș. R. a mai înregistrat pe rolul instanței cereri având ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile care i-au fost respinse prin sentințele penale nr.161/28.02.2014 și nr.931/02.09.2014 pronunțate de către Tribunalul Dâmbovița.
Instanța de fond a constatat că Tribunalul Dâmbovița s-a pronunțat deja prin sentințele menționate anterior, atât într-o cerere formulată de către condamnat, cât și într-o sesizare a Comisiei de evaluare a dosarelor de penitenciar, având același obiect, același temei juridic și aceleași motive și apărări care apar și în prezenta cerere de aplicare a legii penale mai favorabile, sentința de condamnare în legătură cu care a fost aplicată legea penală mai favorabilă, fiind, de asemenea aceeași – sentința penală nr.272/25.07.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr.207/10.12.2012 a Curții de Apel Ploiești.
În conformitate cu disp. art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală „cererile, contestațiile și sesizările introduse în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, având ca obiect aplicarea art. 4 și 6 din această lege, în cazul hotărârilor rămase definitive anterior intrării ei în vigoare, se soluționează după procedura prevăzută în prezentul articol, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură penală”.
Fiind vorba despre o procedură care se desfășoară în fața instanței de executare sau a instanței corespunzătoare în grad celei de executare, în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului, instanța de fond a apreciază că în mod similar se poate face aplicarea disp. art. 599 alin. 5 din Codul de procedură penală.
Așa fiind, instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea formulată de către condamnat.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul B. Ș. R., fără a depune la dosar motivele căii de atac, ci numai o precizare scrisă, trimisă prin administrația penitenciarului Mărgineni, prin care învederează că nu dorește să participe la judecată.
Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile invocate de apărătorul din oficiu al condamnatului, Curtea va constata că prezenta contestație este nefondată.
Condamnatul B. Ș. R. a formulat o cerere de aplicare a legii penale mai favorabile (depusă inițial la Tribunalul Prahova), prin care solicită să i se reducă pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 272/2012 a Tribunalului Prahova.
Prin sentința penală nr. 161/28.02.2014 a Tribunalului Dâmbovița a fost respinsă ca nefondată sesizarea Comisiei de evaluare a dosarelor din cadrul Penitenciarului Găești privind legea penală mai favorabilă în cazul condamnatului B. Ș. R., deoarece pedeapsa rezultantă aplicată în baza legii vechi este mai favorabilă decât cea la care se ajunge conform legii noi.
Prin sentința penală nr.429/26.11.2012 a Tribunalului Prahova contestatorul a mai fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare.
Ulterior condamnatul a mai formulat o cerere de aplicare a legii penale mai favorabile, cerere respinsă prin sentința penală nr. 931/02.09.2014 a Tribunalului Dâmbovița.
Cum în speța de față, condamnatul a formulat o nouă cerere de aplicare a legii penale mai favorabile referitoare la aceeași sentință penală prin care a fost condamnat anterior datei de 01.02.2014, cereri ce au fost respinse anterior prin sentințele penale susmenționate, Curtea consideră că în mod justificat prima instanță a adoptat soluția atacată făcând aplicarea disp. art. 599 alin.5 Cod procedură penală, motiv pentru care Curtea va respinge contestația ca nefondată.
Având în vedere disp. art. 275 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația formulată de către condamnatul B. Ș. R. fiul lui F. și al lui V., născut la 12 ianuarie 1976, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 1203 din data de 14.11.2014 a Tribunalului Dâmbovița.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata sumei de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpat, din contul Ministerului Justiție în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 14 ianuarie 2015.
Președinte Grefier
P. M. F. D. C.
Red. tehnored. PMF/DC
5 ex./26.01.2015
d.f._ – Tribunalul Dâmbovița
j.f. S. F.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Hotărâre din... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 132/2015.... → |
|---|
