Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art.195 NCP. Decizia nr. 63/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 63/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 23-01-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 63
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2015
Președinte - T. L.
Judecător - S. P. B.
Grefier - V. R.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul M. D. R. împotriva sentinței penale nr.974 pronunțată la 17 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova, prin care:
S-a respins cererea formulată de inculpatul M. D. R., fiul lui V. și V. M., născut la data de 28.04.1999 în Ploiești, județul Prahova, domiciliat în Ploiești,., județul Prahova, fără forme legale în ., ., județul Prahova, ( la numita M. C.), CNP_, privind aplicarea art. 374 și art. 396 alin.10 Cod procedură penală.
În baza art. 125 Cod penal s-a aplicat inculpatului minor M. D. R., măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 195 Cod penal, faptă din data de 19.07.2014-victimă P. G..
Conform art. 127 Cod penal rap. la art. 72 Cod penal s-a dedus din măsura aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 23.07.2014-la zi.
Potrivit art. 399 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestului la domiciliu dispusă prin încheierea de ședință din data de 04.11.2014 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosar nr._ .
Potrivit art. 397 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.1372 cod civil și art. 1349 Cod civil s-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă P. L. și a fost obligat inculpatul M. D. R. în solidar cu părțile responsabile civilmente N. V. și M. V. M. la plata sumei de 10.000 lei despăgubiri civile, reprezentând daune materiale.
S-a luat act că părțile civile N. V. și P. I. ( moștenitori ai victimei P. G.) nu exercită acțiune civilă în cadrul procesului penal.
S-a luat act că S. Județean de Urgență Ploiești și S. Județean de Ambulanță Prahova nu se constituie părți civile în cadrul procesului penal.
A fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la 2.500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat M. D. R. personal, însoțit de bunica paternă M. C. și asistat de avocat desemnat din oficiu D. L. din Baroul Prahova potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/12.12.2014 aflată la fila 15 dosar, lipsind: intimata parte civilă P. L., intimații persoane vătămate S. Județean de Urgență Ploiești și S. Județean de Ambulanță Prahova, intimații persoane vătămate, moștenitori ai victimei P. G.: P. I. și N. V., părțile responsabile civilmente: N. V. și M. V. M. și intimatul S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Potrivit art.235 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea a adus la cunoștința apelantului inculpat M. D. R. că are dreptul să dea o nouă declarație în fața instanței, atrăgându-i, totodată, atenția că, ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa în măsura în care se coroborează cu alte probe.
Apelantul inculpat M. D. R. având personal cuvântul declară că nu dorește să dea o nouă declarație în fața instanței de apel susținând că își menține declarațiile date anterior.
Reprezentantul Ministerului Public și avocatul apelantului inculpat M. D. R., având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelului.
Avocat D. L., având cuvântul pentru apelantul inculpat M. D. R. arată că a declarat apel împotriva sentinței penale nr.974 pronunțată la 17 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova deoarece consideră că în mod greșit s-a dispus cea mai drastică măsură educativă împotriva inculpatului aceea a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani.
Solicită să se aibă în vedere vârsta fragedă a inculpatului care a recunoscut și regretat și în continuare regretă în mod sincer fapta, că suferă de o deviere de comportament astfel cum a rezultat din raportul de expertiză psihiatrică nr. 541/22.07.2014 al S.M.L. Prahova-acesta prezentând diagnosticul de tulburare de conduită cu heteroagresivitate, având însă discernământul păstrat la momentul comiterii faptei când se afla în grija bunicii sale M. C. și este la primul conflict cu legea penală.
În consecință, solicită admiterea apelului și în principal înlocuirea măsurii internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani cu o altă măsură educativă mai ușoară precum cea a supravegherii având în vedere că este de acord să achite daunele civile deși situația sa materială este precară iar în subsidiar reducerea perioadei de 4 ani pentru care s-a dispus internarea într-un centru de detenție .
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul apreciază că sentința penală nr.974 pronunțată la 17 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova este legală și temeinică sub toate aspectele în sensul că judecătorul fondului a avut în vedere gravitatea faptei săvârșită de inculpat care a condus la decesul victimei astfel că măsura educativă luată este corect individualizată și nu se impune admiterea apelului inculpatului.
Solicită respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței primei instanțe.
Apelantul-inculpat M. D. R., având ultimul cuvânt, arată că îi pare foarte rău de fapta pe care a săvârșită și solicită admiterea apelului.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.974 pronunțată la 17 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova, s-au hotărât următoarele:
S-a respins cererea formulată de inculpatul M. D. R.-fiul lui V. și V. M., născut la data de 28.04.1999 în Ploiești, județul Prahova, domiciliat în Ploiești,., județul Prahova, fără forme legale în ., ., județul Prahova (la M. C.), CNP_, privind aplicarea art. 374 și art. 396 alin.10 Cod procedură penală.
În baza art.125 Cod penal s-a aplicat inculpatului minor M. D. R., măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 195 Cod penal, faptă din data de 19.07.2014, victimă P. G..
Conform art. 127 Cod penal rap. la art. 72 Cod penal s-a dedus din măsura aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 23.07.2014, la zi.
Potrivit art. 399 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestului la domiciliu dispusă prin încheierea de ședință din data de 04.11.2014 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosar nr._ .
Potrivit art. 397 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 1372 Cod civil și art. 1349 Cod civil s-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă P. L. și a fost obligat inculpatul M. D. R. în solidar cu părțile responsabile civilmente N. V. și M. V. M. la plata către partea civilă a sumei de 10.000 lei despăgubiri civile, reprezentând daune materiale.
S-a luat act că părțile civile N. V. și P. I. ( moștenitori ai victimei P. G.) nu au exercitat acțiunea civilă în cadrul procesului penal.
S-a luat că S. Județean de Urgență Ploiești și S. Județean de Ambulanță Prahova nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal.
A fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la 2.500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.485/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului minor M. D. R., fiul lui V. și V. M., născut la data de 28.04.1999 în Ploiesti, județul Prahova, cetățean român, studii 8 clase, domiciliat în Ploiesti, ., județul Prahova, fără forme legale în . ., județul Prahova, aflat în prezent în Centrul de reținere și arest preventiv Câmpina, CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 Cod penal cu aplicarea art. 113 alin. 2 Cod penal.
S-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 19.07.2014, în jurul orelor 15,30, în timp ce se afla pe . Ploiești, în zona Complexului Comercial Novis, după o discuție în contradictoriu, inculpatul M. D. R. l-a lovit cu pumnul în zona feței pe P. G., ceea ce a determinat căderea acestuia din urmă pe asfalt.
În urma loviturii primite victima s-a lovit cu capul de asfalt, suferind un traumatism cranio-cerebral grav, intrând în comă de gradul IV și decedând la data de 27.07.2014.
Pentru stabilirea situației de fapt reținută în sarcina inculpatului în faza de urmărire penală s-au administrat probe cu: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, raportul de expertiză medico legală nr. 524/ 21.07.2014 întocmit de S.M.L. Prahova, raportul medico-legal de necropsie nr.441 M/28.07.2014 efectuat de S.M.L. Prahova, raportul de expertiză medico legală psihiatrică a inculpatului minor M. D. R. întocmit de S.M.L. Prahova cu nr.541/22.07.2014, declarațiile martorilor V. M., S. E. P., F. F., D. G., G. N., referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune Prahova, declarațiile inculpatului.
În faza de cercetare judecătorească a fost audiată partea civilă P. L. (sora victimei P. G.) care a arătat că înțelege să exercite acțiunea civilă în cadrul procesului penal pentru suma de 10.000 lei daune materiale reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea și parastasele ulterioare la zi, efectuate conform datinii creștine. În dovedirea laturii civile, partea civila P. L. a depus la dosar acte (filele 93 -105 și 144- 149 dosar fond).
Ceilalți frați ai victimei:N. V. și P. I. nu s-au constitut părți civile în cadrul procesului penal.
Totodată, instanța de fond l-a audiat pe inculpatul minor M. D. R. care a recunoscut comiterea faptei astfel cum aceasta a fost descrisă prin actul de sesizare.
Pe baza acestor probe, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În după amiaza zilei de 19.07.2014, în jurul orelor 15,30, inculpatul M. D. R. se afla pe . complexului comercial Novis din Ploiești deplasându-se spre domiciliu. În același timp, din sens opus se deplasa victima P. G., care se îndrepta spre Halele Centrale.
Inculpatului i s-a părut că victima se uită prea insistent la el, ceea ce l-a iritat și l-a determinat să intre într-un conflict verbal cu acesta. Astfel, M. D. R. l-a întrebat ce vrea și l-a amenințat că o să-și anunțe tatăl.Atunci victima l-a înjurat pe inculpat, iar acesta din urmă l-a lovit pe primul cu piciorul în zona dorsală.
După acest incident, victima și-a continuat deplasarea înspre Halele Centrale, adresând injurii inculpatului.
Această atitudine a victimei 1-a surescitat pe inculpat, care s-a întors din drum prinzându-1 din urmă l-a oprit din mers și l-a întrebat de ce îl înjură. Fără a aștepta răspuns din partea victimei și neținând cont de faptul că P. G. era mult mai în vârstă ca el și se și afla în stare de ebrietate, inculpatul l-a lovit cu pumnul în zona feței.
În urma loviturii primite, victima a căzut, lovindu-se cu capul de asfalt astfel că a suferit un traumatism cranio-cerebral grav, fiind internat la S. Județean de Urgență Ploiești în comă de gradul 4.
În ceea ce-1 privește pe inculpat, acesta și-a continuat deplasarea spre casă după ce victima a căzut, afirmând de față cu persoanele care s-au strâns la fața locului că 1-a lovit pe P. G. pentru că „1-a înjurat".
Conform raportului de expertiza medio legala nr. 524/21.07.2014 întocmit de S.M.L. Prahova, P. G. a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri și/sau planuri dure, posibil prin lovire activă cu propulsare și cădere ulterioară pe plan dur, pot data din 19.07.2014 și necesită 90 zile îngrijiri medicale de la data producerii, în lipsa complicațiilor. S-a concluzionat că leziunile traumatice au pus în primejdie viața victimei.
Ca urmare a acestor leziuni, victima a decedat la data de 27.07.2014, iar conform raportului de expertiză medico-legală autopsie nr. 441 M/28.07.2014 întocmit de S.M.L. Prahova, moartea victimei P. G. a fost violentă, s-a datorat hemoragiei intracerebrale consecutivă unui traumnatism cranio-cerebral, cu . craniului și componența cranio-facială, între leziunile traumatice produse prin lovire directă activă (posibil cu pumnul) și deces existând legătură directă de cauzalitate.
Inculpatul minor M. D. R. a fost supus expertizării psihiatrice, raportul de expertiză psihiatrică nr. 541/22.07.2014 al S.M.L. Prahova concluzionând că acesta prezintă diagnosticul: tulburare de conduită cu heteroagresivitate, având însă discernământul păstrat la momentul comiterii faptei.
Prima instanță a stabilit pe baza acestei situații de fapt, că în drept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 Cod penal cu aplicarea art. 113 alin. 2 Cod penal.
Conform art. 114 Cod penal față de minorul care, la data savârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.
Alineatul 2 al articolului 114 Cod penal prevede că față de minor se poate lua o măsură educativă privativă de libertate atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea savârsită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață.
Potrivit articolului 115 pct.2. Cod penal măsurile educative privative de libertate sunt internarea într-un centru educativ și internarea într-un centrul de detenție, alegea măsurii educative facându-se, în condițiile art. 114 potrivit criteriilor prevăzute în art. 74 cod penal.
Având în vedere dispozițiile legale sus-menționate, modalitatea și împrejurările de comitere a faptei, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă (închisoare de la 6 la 12 ani) precum și concluziile referatului de evaluare întocmit de S. de Probațiune Prahova (filele 114-119 dosar fond) potrivit cărora inculpatul prezintă un risc mare de a savârsi din nou infracțiuni, plasarea acestuia în grija familiei neavând consecințe pozitive în lipsa unor resurse de control și educație, tribunalul a apreciat că în prezenta cauza se impune ca inculpatului minor să i se aplice o pedeapsă privativă de libertate, respectiv aceea a internării într-un centru de detenție pe o perioadă orientată către maximul perioadei prevăzută de art. 125 Cod penal ( între 2 si 5 ani ) apreciind că doar în acest mod există posibilitatea de a-i fi controlat comportamentul, cu conștientizarea consecințelor nerespectării legii, în această perioadă inculpatul urmând să frecventeze programe de reintegrare socială, pregătire școlară și formare profesională, potrivit aptitudinilor sale.
Deși inculpatul a solicitat judecarea potrivit procedurii prevăzute de art. 374 Cod proc. penală, cu consecința reducerii pedepsei cu o treime, instanța de fond a respins cererea motivat de faptul că potrivit legislației penale în vigoare minorilor nu li se mai aplică pedepse, ci doar măsuri educative, textul de la art. 396 alin.10 Cod proc. penală facând referire doar la reducerea pedepselor.
Conform art.127 Cod penal rap. la art.72 Cod penal instanța a dedus din măsura aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 23.07.2014-la zi (mandat de arestare preventivă nr.81/DL/24.07.2014 emis de Judecătoria Ploiești).
La termenul de judecată din 4 noiembrie 2014 instanța a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, impunând în sarcina inculpatului obligațiile prevăzute în mod expres în încheierea menționată.
Potrivit art. 399 alin.1 Cod procedură penală, prin sentință, instanța fondului a menținut măsura arestului la domiciliu dispusă prin încheierea de ședință din data de 04.11.2014 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosar nr._, apreciind că subzistă în continuare temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea ei, aceasta fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru a asigura prezenta inculpatului în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemat, înlăturând astfel și riscul comiterii de noi fapte penale.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța a apreciat că acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă P. L. este dovedită în totalitate cu actele depuse la dosar, astfel că în baza art. 397 alin.1. Cod proc. penală raportat la art. 1372 Cod civil și art.1349 Cod civil a admis-o și l-a obligat pe inculpat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata către partea civilă a sumei de 10.000 lei daune materiale reprezentând cheltuieli cu înmormântarea victimei P. G. și cu organizarea parastaselor ulterioare.
Instanța a lua act că părțile civile N. V. și P. I. ( moștenitori ai victimei P. G.) nu au exercitat acțiunea civilă în cadrul procesului penal.
Totodată, s-a luat act că S. Județean de Urgență Ploiești și S. Județean de Ambulanță Prahova nu s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul M. D. R. (fila 12) susținând prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu că măsura educativă aplicată de judecătorul fondului este prea aspră și nu ține seama de circumstanțele personale ale acestuia constând în aceea că are vârsta de numai 15 ani, nu a mai intrat în conflict cu legea și a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei.
Apelantul-inculpat a solicitat în principal aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate precum cea a supravegherii prev.de art.115 alin.1, pct.1, lit.b cod penal iar în subsidiar reducerea perioadei de 4 ani a măsurii educative a internării într-un centru de detenție.
Curtea, verificând hotărârea atacată în raport de critica formulată, de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în cauză dar și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.417 alin.2 cod pr.pen., constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia pentru considerentele care succed:
Curtea constată că instanța de fond a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă strânse în cauză de organul de urmărire penală, reținând în mod corect și complet situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii comise de inculpatul M. D. R. respectiv aceea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 Cod penal.
Astfel, din ansamblul probelor care au fost strânse preponderent în faza urmăririi penale, respectiv: procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, raportul de expertiză medico-legală nr. 524/ 21.07.2014 întocmit de S.M.L. Prahova, raportul medico-legal de necropsie nr.441 M/28.07.2014 efectuat de S.M.L. Prahova, raportul de expertiză medico legală psihiatrică a inculpatului minor M. D. R. întocmit de S.M.L. Prahova cu nr.541/22.07.2014, declarațiile martorilor V. M., S. E. P., F. F., D. G., G. N., referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune Prahova declarația inculpatului (filele 2, 4, 6-9, 10,13-14, 17-20,23-25,33-39, 41,44-45, 48-49,57,60, 67-69) prin care acesta a recunoscut comiterea faptei, inclusiv în fața primei instanțe (filele 79-80) rezultă atât existența infracțiunii cât și săvârșirea acesteia, cu vinovăție în forma cerută de lege.
Pe baza acestor mijloace de dovadă, în mod corect s-a reținut rezumativ în fapt că la data de 19.07.2014, în jurul orelor 15,30, în timp ce se afla pe . municipiul Ploiești, în zona Complexului Comercial Novis, după o discuție în contradictoriu, inculpatul M. D. R. l-a lovit cu pumnul în zona feței pe P. G., ceea ce a determinat căderea acestuia din urmă pe asfalt.În urma loviturii primite victima s-a lovit cu capul de asfalt, suferind un traumatism cranio-cerebral grav, a intrat în comă de gradul IV și a decedat la data de 27.07.2014.
Această faptă care întrunește elementele infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.195 cod penal cu închisoarea cuprinsă între 6 și 12 ani are o gravitate deosebită deoarece rezultatul socialmente periculos, chiar dacă survine cu intenție depășită, presupune suprimarea vieții victimei, adică una din valorile absolute ocrotite de legea penală-dreptul la viață.
D. urmare, chiar dacă agresorul este un minor de 15 ani care nu a mai intrat anterior în conflict cu legea penală (fila 50 dosar urm.pen.) și a adoptat o poziție sinceră și de regret pentru fapta comisă, între imperativul apărării ordinii sociale și a valorilor fundamentale ale cetățenilor și cel la libertate și siguranță individuală primează interesul public al ocrotirii membrilor societății și restabilirii ordinii de drept încălcate, așa încât Curtea consideră just individualizată măsura educativă luată de judecătorul fondului împotriva inculpatului, aceea prev.de art.115 pct.2,lit.b rap.la art.125 cod penal, de internare într-un centru de detenție pentru o perioadă de 4 ani, aceasta fiind permisă de prevederile art.114 alin.2, lit.b din același cod, necesară pentru îndreptarea infractorului și proporțională cu gravitatea faptei comise mai ales ținând seama de consecințele acesteia-decesul victimei P. G., în vârstă de 55 ani.
Măsura educativă privativă de libertate dispusă de prima instanță este justificată și de faptul că, inculpatul minor fiind evaluat de S. de Probațiune Prahova, s-a dovedit a fi, din punct de vedere al comportamentului infracțional, predispus la repetarea conduitei sale antisociale deoarece are o rezistență scăzută la frustrare fiindcă nu a suportat insultele și injuriile victimei aflată în evidentă stare de ebrietate, nu face față disciplinării încercate de membri de familie iar la data infracțiunii se afla în grija bunicii, având o atitudine de răzvrătire și lipsă de vinovăție față de fapta comisă(filele 67-69 dosar urm.pen.)
De aceea, Curtea apreciază că nici solicitarea de a i se aplica o măsură educativă neprivativă de libertate și nici cea de reducere a perioadei pentru care s-a dispus internarea sa într-un centru de detenție nu se justifică, din acest punct de vedere, apelul exercitat de inculpat fiind nefondat.
Cu toate acestea, la controlul de legalitate și temeinicie declanșat de Curte din oficiu ca urmare a apelului inculpatului, se constată că hotărârea primei instanțe trebuie reformată sub aspectul perioadei deduse din măsura educativă privativă de libertate deoarece prin sentința penală nr.974 pronunțată la 17 noiembrie 2014, judecătorul fondului a computat arestarea preventivă de la 23 iulie 2014 la zi deși inculpatul minor M. D. R. a fost pus în libertate la data de 6 noiembrie 2014(fila 181 dosar fond) ca urmare a înlocuirii măsurii arestării sale preventive cu măsura arestului la domiciliu.
Sub această măsură preventivă se afla inculpatul la data pronunțării hotărârii primei instanțe și pe tot parcursul judecății în instanța de apel(filele 33-35 dosar apel).
D. consecință, cum măsurile preventive privative de libertate se scad din durata măsurii educative privative de libertate, în conformitate cu art.127 rap.la art.72 cod penal, Curtea va admite apelul inculpatului în temeiul art.421 pct.2 lit.a cod pr.pen și, desființând în parte în latură penală hotărârea primei instanțe va deduce din măsura educativă aplicată de instanța fondului, aceea a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani, durata arestării preventive și a arestului la domiciliu dispuse împotriva apelantului-inculpat de la 23 iulie-la 6 noiembrie 2014 și respectiv de la 6 noiembrie 2014-la zi, în conformitate și cu art.424 alin.3 cod pr.pen..
Vor fi menținute în rest toate celelalte dispoziții ale sentinței iar cheltuielile judiciare avansate de stat urmează a rămâne în sarcina acestuia, conform art.275 alin.3 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul M. D. R.-fiul lui V. și V. M., născut la 28 aprilie 1999, CNP_, domiciliat în ., ., arestat la domiciliu – împotriva
sentinței penale nr.974 pronunțată la 17 noiembrie 2014 de Tribunalul Prahova pe care o desființează în parte în sensul că în baza art.424 alin.3 cod pr.pen. și art.127 cod pen. deduce din măsura educativă aplicată de instanța fondului, aceea a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani, durata arestării preventive și a arestului la domiciliu dispuse împotriva apelantului-inculpat de la 23 iulie-la 6 noiembrie 2014 și respectiv de la 6 noiembrie 2014-la zi.
Menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu apelantului-inculpat din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2015.
Președinte, Judecător,
T. L. S. P. B.
Grefier,
V. R.
Red.SPB
2 ex./ 23.02.2015
Dosar fond - 6112/ 105/2014 Tribunalul Prahova
Judecător fond – I. P. D.
Operator de date cu caracter personal;
Notificare nr.3113/2006
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 72/2015. Curtea de... | Agresiunea sexuală. Art.219 NCP. Decizia nr. 158/2015. Curtea... → |
|---|
