Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Decizia nr. 139/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 139/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 09-02-2015 în dosarul nr. 6935/315/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 139

Ședința publică din data de 09 februarie 2015

Președinte - S. P. B.

Judecător - T. L.

Grefier - V. R.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul SERBANA N., fiul lui M. și C., născut la 7 octombrie 1987 în Târgoviște județul Dâmbovița, domiciliat în comuna Văcărești, ., jud. Dâmbovița, CNP_ împotriva sentinței penale nr.479 pronunțată la data de 2 decembrie 2014 a Judecătoriei Târgoviște, prin care:

În baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 92 Cod penal s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, la datele fixate de consilierul de probațiune; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. 3 cod penal, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile conform programului stabilit de Serviciul de Probațiune în colaborare cu primarul comunei Văcărești, în cadrul Primăriei Comunei Văcărești sau școlii generale din această localitate.

În baza art. 91 alin. 4 Cod penal, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 cod penal.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat Ș. N., personal și asistat de avocat ales L. C. din Baroul Dâmbovița potrivit împuternicirii avocațiale . nr._ aflată la fila 16 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Reprezentantul Ministerului Public și avocatul apelantului inculpat Ș. N., având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.

Apelantul inculpat Ș. N. declară personal că nu dorește să fie audiat și în instanța de control judiciar, menținându-și poziția procesuală anterior exprimată cu prilejul audierii sale.

Curtea ia act că nu sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, că apelantul-inculpat nu dorește să facă noi declarații în apel și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelului.

Avocat L. C., având cuvântul pentru apelantul inculpat Ș. N., arată că a formulat apel împotriva sentinței penale nr.479 pronunțată la data de 2 decembrie 2014 a Judecătoriei Târgoviște pentru nelegalitate și netemeinicie deoarece instanța de fond l-a condamnat la pedeapsa de 8 luni cu închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere conform art.91 cod penal, cu obligarea acestuia la măsurile legale. De asemenea, în baza art.93 alin.3 din același cod a fost obligat inculpatul să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile, conform programului stabilit de serviciul de probațiune în colaborare cu primarul comunei Văcărești.

Inculpatul a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 5217/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.337 CP rap. la art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002 republicată și a solicitat instanței de fond judecarea sa în procedura simplificată deoarece a recunoscut în totalitate săvârșirea faptei și a cerut judecarea doar pe pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a actelor în circumstanțiere depuse la dosar.

Totodată, a solicitat instanței de fond ca la individualizarea pedepsei să se țină cont de criteriile de individualizare a pedepsei și circumstanțele atenuante având în vedere că a recunoscut și regretat fapta, nu a conștientizat faptul că refuzul său de i se recolta probe biologice se încadrează într-o faptă penală, a fost uluit de modul în care organele de poliție l-au obligat să coboare din autoturismul parcat pe partea dreaptă a străzii.

Consideră că fapta săvârșită de inculpat nu prezintă pericol concret și nu a avut niciun impact negativ în rândul comunității din care face parte, motiv pentru care a solicitat primei instanțe să i se aplice o pedeapsă orientată către minimul prevăzut de lege pentru fapta prev, de art.337 CP și ca măsură de individualizare să se dea eficiență dispozițiilor art.80-81 Cod penal.

În consecință, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să îi fie aplicată o pedeapsă ținând cont de disp. art.375 alin.1 și 2 rap. la art.374 alin.4 CPP și art.396 alin.10 CPP, iar ca măsură de individualizare a pedepsei să se dea eficiență disp.art.80-81 CP în sensul renunțării la aplicarea pedepsei și sancționarea sa numai cu avertisment.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul apreciază că apelul inculpatului Ș. N. este fondat și într-adevăr sentința penală nr.479 pronunțată la data de 2 decembrie 2014 a Judecătoriei Târgoviște este nelegală deoarece judecătorul fondului a combinat dispozițiile legale ale normei

incriminatoare din ambele legi penale succesive, contrar Deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale. Consideră că prevederile art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002 republ. rap.la art.396 alin.1,2 și 10 cod pr.pen., constituie legea mai favorabilă și față de circumstanțele personale ale inculpatului și de practica Curții de Apel Ploiești solicită admiterea apelului declarat de inculpatul Ș. N., desființarea în parte a sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri în sensul arătat.

Apelantul-inculpat Ș. N., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului așa cum a fost motivat în scris și oral prin apărătorul ales și arată că regretă și recunoaște fapta comisă.

CURTEA

Deliberând asupra apelului penal de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr.479 pronunțată la data de 2 decembrie 2014 a Judecătoriei Târgoviște, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 337 cod penal rap. la art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002 rep., cu aplicarea art. 5 cod penal, art. 396 alin. 10 cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul Ș. N., fiul lui M. și C., născut la 7.10.1987 în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, CNP_ absolvent a 8 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, cu domiciliul în ., județul Dâmbovița, la 8 luni închisoare.

În baza art. 91 cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 92 Cod penal s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani.

În baza art. 93 alin. 1 cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, la datele fixate de consilierul de probațiune; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 91 alin. 4 cod penal, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 cod penal.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat .

Pentru a hotărî astfel, analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște nr. 5217/P/2013 înregistrat sub nr._ a fost trimis în judecată inculpatul Ș. N., fiul lui M. și C., născut la 7.10.1987 în municipiul Târgoviște,

județul Dâmbovița, CNP_ absolvent a 8 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, cu domiciliul în comuna Văcărești, ., județul Dâmbovița pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 337 cod penal arătându-se că la data de 23.09.2013 a condus pe drumul public pe . Târgoviște, județul Dâmbovița, autoutilitara marca Iveco, cu nr. de înmatriculare_, sub influența băuturilor alcoolice și a refuzat să-i fie recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Situația de fapt a fost probată cu: procesul-verbal de constatare a infracțiunii; procesul-verbal de constatare a refuzului de recoltare; declarațiile inculpatului; declarațiile martorilor C. C.-A., A. C. și înscrisuri, fișa cazier judiciar .

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din 16.09.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

A fost reactualizată fișa de cazier a inculpatului .

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită din 2 decembrie 2014 inculpatul a declarat că recunoaște fapta și solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor existente în dosar pe care le cunoaște și a depus la dosar o caracterizare, în circumstanțiere personală.

Urmare acestei declarații și analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, prima instanță a stabilit că în noaptea de 23.09.2013, orele 3.50, lucrătorii de poliție din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Dâmbovița, Serviciul Rutier care efectuau controlul traficului rutier pe . municipiul Târgoviște, au oprit pentru verificări autoutilitara marca IVECO, cu numărul de înmatriculare_ la volanul căreia se afla o persoană de sex bărbătesc ce s-a mutat de la volan pe locul din mijloc după oprirea autoutilitarei, Fiindu-i solicitate documentele, acesta a declarat verbal că la volan s-ar fi aflat altă persoană care coborâse deja din mașină.

Pe locul din dreapta se afla o persoană de sex feminin care a fost identificată în persoana martorei C. C. A..

Aceasta a declarat, atât verbal, cât și în scris că autoutilitara a fost condusă de persoana de sex masculin care se afla pe locul din mijloc, adică inculpatul Ș. N., care a fost identificat de lucrătorii de poliție după actul de stare civilă.

Întrucât inculpatul prezenta halenă alcoolică i s-a solicitat să fie testat cu aparatul alcootest, însă a refuzat, motivând că nu el a condus autoutilitara. De aceea, de la locul de oprire a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște, unde în prezența medicului de gardă, a personalului medical auxiliar și a lucrătorilor poliției a refuzat recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Totodată, inculpatul a refuzat să dea o declarație scrisă cu privire la cele întâmplate, nu a semnat procesul verbal de refuz de recoltare și nici procesul verbal de constatare.

Ulterior, la data de 25.11.2013 acesta s-a prezentat a organul de urmărire penală însoțit de apărător ales, în prezența căruia a declarat că în ziua de 22.09.2013 fratele său a organizat botezul copilului la Restaurantul Antic, situat pe ., unde inculpatul a venit în jurul orelor18.30-19.00, cu un văr R. C.; că de la orele 19.00 până la orele 2.30-3.00 a mâncat meniul oferit

de restaurant, a băut vin, suc și apă iar în jurul orelor 3.00 când petrecerea a luat sfârșit, deși a intenționat să plece acasă cu un taxi nașul fratelui său i-a zis să meargă la mașina sa unde a lăsat cheile lui A. C. să o conducă până acasă și este și nașa în mașină. A mers la autoutilitară s-a urcat pe locul din mijloc, C. C. pe locul din dreapta, iar A. C. la volan.

Inculpatul a mai susținut că a plecat cu aceste persoane de la restaurant, au ajuns în sensul giratoriu pe șoseaua Găești, după care au efectuat viraj dreapta către Colanu, și după ce a trecut de semaforul din fața COS, A. C. a oprit pe partea dreaptă și a spus că se duce la Peco să ia motorină, iar inculpatul a rămas în mașină cu numita C. C..

După circa 10-15 minute, lângă autoutilitară a oprit un echipaj de poliție, unul dintre agenți a deschis ușa din partea stângă și i-a zis să coboare din mașină solicitându-i documentele, după care i-a solicitat să sufle în aparatul alcootest, însă a refuzat să sufle pe motiv că nu a condus el autoutilitara. De la locul unde era oprită autoutilitara a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște pentru a i se preleva probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. La spital a refuzat să i se recolteze întrucât nu condusese el autoutilitara și îi este frică de ace.

De la spital a fost condus la sediul poliției rutiere unde a fost rugat din nou să sufle în aparatul etilotest, dar a refuzat, refuzând să dea o declarație scrisă cu privire la cele întâmplate.

Între timp, șoferul A. C. s-a întors la autoutilitara unde a găsit-o pe C. C. a întrebat-o unde este Serbana N., după care au mers după el la spital. La spital A. C. a spus polițiștilor că el a condus autoutilitara însă aceștia i-au spus să plece, lucru pe care l-a făcut.

În declarația scrisă de mână, dată la 23.09.2014, numita C. C. A. a precizat faptul că, de pe . . mers circa 100 m și au văzut un echipaj de poliție cu luminile giratoare pornite. În acel moment, inculpatul a oprit autoutilitara pe dreapta și a trecut de pe locul șoferului pe locul din mijloc. Echipajul a oprit lângă autoutilitară, un polițist l-a rugat să coboare din mașină și să prezinte documentele. Acesta a declarat verbal că nu se afla la volan, că nu are asupra sa documentele și a refuzat să sufle în aparatul alcootest, după care a fost condus la spital să i se recolteze probe biologice.

În declarația sa martora C. C. A. nu și-a menținut afirmațiile din prima declarație, susținând ca fiind adevărată situația prezentată de inculpat.

Situația de fapt relatată de inculpat a fost susținută și de martorul A. C. în declarațiile date la 9.12.2013.

La data de 3.07.2014 martorii A. C. și C. C. A. s-au prezentat la organul de cercetare penală și au solicitat să dea declarații care să descrie adevărata situație de fapt care s-a petrecut în seara de 22/23.09.2013.

Martorul A. C. a declarat că a participat la botezul nepotului său care s-a organizat la restaurantul ANTIC. A stat până în jurul orelor 2.30 când patronul localului le-a solicitat să elibereze localul, plecând la domiciliul său cu un cunoscut, precizând că nu el a condus autoutilitara_, când a fost oprită de polițiști, ci Serbana N..

A precizat că îi pare rău de situația creată prin declarația mincinoasă, dar după ce și-a dat seama de consecințele pe care le poate avea, a luat hotărârea să vină la poliție să spună adevărul.

Martora C. C.-A. a revenit la afirmațiile din prima declarație, în sensul că autoutilitara a fost condusă Serbana N.. A precizat faptul că declarația din data de 23.12.2013 a realizat că a greșit, gândindu-se la repercusiunile ce le poate avea în urma acelei declarații. La data de 3.03.2014, s-a prezentat singură la poliție unde a dat declarație cu aspectele adevărate petrecute în dimineața zilei de 23.09.2013 și îi pare rău de situația creată.

La data de 7.03.2014, inculpatul Serbana N., în prezenta apărătorului ales, a precizat că nu mai menține vechile declarații, recunoscând săvârșirea faptei.

Probele administrate în cursul urmăririi penale și ulterior însușite de către inculpat fac dovada vinovăției acestuia cu privire la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

În drept, instanța de fond a stabilit că fapta inculpatului Serbana N. care în noaptea de 23.09.2013 a condus pe drumurile publice, pe . municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, autoutilitara marca IVECO, cu nr. de înmatriculare_, fiind sub influența băuturilor alcoolice și a refuzat recoltarea de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz al conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei prev. de art. 337 cod penal.

La individualizarea pedepsei prima instanță a avut în vedere disp. art. 5 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile reținând că în actuala reglementare prevăzută de disp. art. 337 Cod penal infracțiunea este pedepsită cu închisoare de la 1 an și 5 ani în timp ce anterior datei de 1 februarie 2014 infracțiunea similară era prevăzută de art. 87 alin 5 din OUG nr. 195/2002 fiind sancționată cu închisoare de la 2 ani la 7 ani și a concluzionat că legea penală mai favorabilă inculpatului este legea nouă, respectiv disp. art. 337 Cod penal.

De asemenea, au fost avutei avute în vedere disp. art. 396 alin 10 cod procedură penală privind reducerea limitelor de pedeapsă în cazul recunoașterii vinovăției, dar și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată pentru siguranția circulației pe drumurile publice, împrejurarea că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă, fișa de cazier judiciar din care rezultă că nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea acestuia de recunoaștere a faptei și regretul manifestat, vârsta acestuia care este de 27 de ani, împrejurarea că nu are ocupație și nici loc de muncă și este absolvent al școlii generale.

Pentru aceste motive, instanța l-a condamnat pe inculpat în baza art. 337 Cod penal rap. la art. 87 alin 5 din OUG nr. 195/2002 rep, cu aplicarea art. 5 cod penal, art. 396 alin 10 Cod procedură penală la pedeapsa de 8 luni închisoare, dispunând suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pe o durată de 2 ani deoarece sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 ani, cu excepția

cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, inculpatul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității și în raport de persoana acestuia, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de posibilitățile sale de îndreptare s-a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În baza art. 93 alin 1 cod penal a fost obligat inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere pe durata termenului de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, la datele fixate de consilierul de probațiune; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile conform programului stabilit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița în colaborare cu primarul comunei Văcărești, în cadrul Primăriei comunei Văcărești sau unei unități de învățământ din .> În baza art.91 alin 4 cod penal s-a atras atenția inculpatului asupra disp.art. 96 Cod penal.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul Ș. N. (fila 4) susținând prin apărătorul ales că pedeapsa aplicată de instanța fondului a fost greșit individualizată deoarece este prea aspră, nu ține seama de atitudinea sa de recunoaștere și regret a faptei comise, de lipsa antecedentelor penale și conduita anterioară care constituie circumstanțe cu efect atenuant de natură a determina instanța de control judiciar să reindividualizeze sancțiunea în sensul amânării aplicării pedepsei conform art.80-81 cod penal (filele 5-8).

Curtea, verificând hotărârea apelată în raport de critica apelantului-inculpat, de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză dar și sub toate aspectele de fapt și de drept astfel cum prevede art.417 alin.2 cod pr.pen., constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, însă și pentru alte considerente decât cele sesizate, după cum urmează:

Pe baza materialului probator strâns exclusiv în faza de urmărire penală și constând în:procesul-verbal de constatare a infracțiuni(fila 15); procesul-verbal de constatare a refuzului de recoltare(filele 16-18); declarațiile inculpatului(filele 19-30); declarațiile martorilor C. C.-A., A. C.(filele33-35 și 37-39, 42-44, 46-49) și înscrisuri(fila 22) în mod corect instanța de fond a stabilit că inculpatul Ș. N. a comis infracțiunea de refuz de recoltare de probe/mostre biologice necesare pentru stabilirea alcoolemiei sale în condițiile în care în noaptea de 23.09.2013 în jurul orei 3.50a fost depistat conducând pe drumul public pe . Târgoviște, județul Dâmbovița, autoutilitara marca Iveco, cu nr. de înmatriculare_, sub influența băuturilor alcoolice dar a refuzat să-i fie recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Chiar dacă inculpatul s-a apărat inițial în sensul negării împrejurării de a se fi aflat la volan, investigațiile făcute de anchetatori au relevat, în special după audierea

martorilor, că inculpatul a ascuns adevărul și a încercat să zădărnicească cursul anchetei penale pentru a scăpa de răspundere penală, în fața instanței de judecată înainte de începerea cercetării judecătorești și aflat în fața evidenței dovezilor care îl indicau în mod clar ca autor al faptei, acesta și-a reconsiderat conduita procesuală recunoscând infracțiunea, împrejurările în care a fost depistat cu scopul de a beneficia de reducerea legală a limitelor speciale ale pedepsei, instanța de fond aplicând în cauză dispozițiile art.375 și art.396 alin.10 cod pr.pen.

Cu toate acestea, chiar dacă vinovăția inculpatului a fost just stabilită, pentru că între data săvârșirii faptei și cea a judecății a intervenit o succesiune de legi penale, judecătorul fondului s-a preocupat de stabilirea legii penale mai favorabile în sensul art.5 cod penal și comparând limitele pedepselor din ambele reglementări, a considerat că legea nouă adică art.337 cod penal constituie lege penală mai favorabilă pentru inculpat deoarece fapta este sancționată cu închisoarea cuprinsă între 1 și 5 ani în timp ce norma de incriminare din art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002 republ. prevedea pedeapsa de la 2 la 7 ani închisoare.

Contrar acestui raționament dezvoltat în considerentele sentinței, prin dispozitivul acesteia, instanța a pronunțat condamnarea inculpatului combinând textele legale incriminatoare din ambele reglementări în termenii: „în baza art.337 cod penal rap.la art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002 rep.cu aplic.art.5 cod penal”(fila 23 verso dosar fond).

În această modalitate, pe de o parte nu se înțelege în baza cărui text de lege a fost stabilită răspunderea penală a inculpatului Ș. N. pentru a putea fi exercitat controlul de legalitate și temeinicie al hotărârii inclusiv sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate iar pe de alta, au fost nesocotite dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr.265/2014 ale Curții constituționale care se opun ca în aplicarea legii penale mai favorabile, să fie combinate prevederi legale din ambele legii penale succesive.

Sesizând această nelegalitate în mod corect procurorul a cerut admiterea apelului inculpatului și reformarea hotărârii în sensul restabilirii legalității soluției pronunțate dar cu respectarea principiului de drept penal înscris în art.418 cod pr.pen. privind neagravarea situației juridice a inculpatului în propriul apel.

D. urmare, pentru considerentele expuse în cele ce preced, în baza art.421 pct.2 lit.a cod pr.pen., Curtea va admite apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.479 pronunțată la data de 2 decembrie 2014 a Judecătoriei Târgoviște pe care o va desființa în totalitate și rejudecând cauza, va pronunța o nouă hotărâre.

În aplicarea art.5 cod penal, Curtea constată că legea penală mai favorabilă inculpatului este codul penal anterior pe baza criteriului aprecierii globale care are în vedere nu doar limitele pedepsei prevăzute de lege ci cuantumul concret la care se va orienta instanța prin aplicarea elementelor circumstanțiale de fapt și personale care servesc la individualizarea sancțiunii de drept penal inclusiv modalitatea de executare.

Sub acest aspect este de observat că suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 8 luni închisoare, dispusă de instanța fondului pe temeiul art.91 și urm.din noul cod penal și care este mai severă decât cea din reglementarea anterioară(art.86¹ și urm.) datorită obligației de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității,

apare ca fiind excesivă în condițiile în care inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale (fila 10 dosar fond) a avut anterior o conduită corespunzătoare în societate și familie așa cum rezultă din caracterizarea aflată la fila 17 dosar fond, are vârsta de 27 de ani și este proaspăt căsătorit, așteptând un copil.

De aceea, găsind întemeiată critica apelantului-inculpat referitoare la individualizarea pedepsei, Curtea consideră că suspendarea condiționată a pedepsei pe temeiul art.81 cod penal anterior, identificat ca fiind lege penală mai favorabilă inculpatului prin evaluare globală, răspunde mai adecvat cerinței de proporționalitate a pedepsei cu fapta comisă în condițiile în care refuzul recoltării de probe biologice de sânge nu a fost precedat de vreun eveniment rutier, inculpatul fiind depistat la controlul în trafic, după ce parcursese o distanță scurtă de la restaurantul unde fratele său Ș. P. B. a organizat petrecerea de nuntă și botezul copilului.

În consecință, Curtea va dispune condamnarea inculpatului în baza art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002 republ. rap.la art.396 alin.1,2 și 10 cod pr.pen., la pedeapsa principală de 8 luni închisoare iar în conformitate cu art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 va aplica acestuia și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev.de art.64 lit.a teza a II a și lit.b cod penal anterior.

În baza art.81 cod penal anterior urmează a suspenda condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni calculat conform art.82 cod penal anterior și va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 din același cod.

Totodată, în temeiul art. 71 alin.2 cod penal anterior va suspenda și executarea pedepsei accesorii, Obligând pe inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat la instanța de fond, în baza art.274 alin.1 cod proc.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de inculpatul SERBANA N., fiul lui M. și C., născut la 7 octombrie 1987 în Târgoviște județul Dâmbovița, domiciliat în comuna Văcărești, ., jud.Dâmbovița, CNP_ împotriva sentinței penale nr.479 pronunțată la data de 2 decembrie 2014 a Judecătoriei Târgoviște pe care o desființează în totalitate, pronunțând o nouă hotărâre.

În aplicarea art.5 cod penal, constată că legea penală mai favorabilă inculpatului este codul penal anterior.

În baza art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002 republ. rap.la art.396 alin.1,2 și 10 cod pr.pen., condamnă pe, inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev.de art.64 lit.a teza a II a și lit.b cod penal anterior.

În baza art.81 cod penal anterior suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni calculat conform art.82 cod penal anterior.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 din același cod.

În temeiul art. 71 alin.2 cod penal anterior suspendă și executarea pedepsei accesorii.

Obligă pe inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, în baza art.274 alin.1 cod proc.pen.

Cheltuielile judiciare prilejuite de soluționarea apelului de față rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 9 februarie 2015.

Președinte, Judecător,

T. L. S. P. B.

Grefier,

V. R.

Red. SPB./ 2 ex./11.03.2015

Dosar fond -_ Jud.Târgoviște

Judecător fond – I. C. C.

Operator de date cu caracter personal;

Notificare nr.3113/2006

← Furtul calificat (art. 209 C.p.). Decizia nr. 219/2015. Curtea...		Lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Decizia nr.... →

Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Decizia nr. 139/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP). Decizia nr. 139/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI