Abandonul de familie. Art.378 NCP. Decizia nr. 655/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 655/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 21-12-2015 în dosarul nr. 655/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 655/A
Ședința publică din 21 decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. C. B.
Judecător S. B.
Grefier D. M.
Pe rol judecarea apelului declarat de P. DE PE L. J. R., împotriva sentinței penale nr. 111 din 07 mai 2015, pronunțată de J. R., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților precum și a reprezentantei Ministerul Public, respectiv a doamnei procuror V. O. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu M.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Mersul dezbaterilor și cuvântul asupra apelului sunt cuprinse în încheierea de ședință din 7 decembrie 2015 când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de astăzi, 21 decembrie 2015.
CURTEA DE APEL
P. sentința penală nr.111 din 07 mai 2015, pronunțată de J. R., în dosarul penal nr._, instanța de fond a dispus următoarele:
În baza art. 17 alin. 2 C.p., raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.p., a dispus achitarea inculpatului D. I. - fiul lui I. și M., născut în data de 22.09.1968 în .. N., CNP_, dom. în oraș Recaș, .. 57, jud. T., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de „Abandon de familie” prevăzută și pedepsită de art. 378 alin. 1, lit. c C.p.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de către stat au fost lăsate în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. R. numărul 901/P/2014 din data de 14.01.2015 și înregistrat sub nr. dosar_ din 19.01.2015, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. I., pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, faptă prevăzută și sancționat de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal.
În fapt s-a reținut că în data de 05.04.2014, numita D. A. F., în calitate de reprezentant legal al minorului D. S. I., a depus la Postul de poliție S., jud. M., o plângere penală prin care a solicitat efectuarea de cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de abandon de familie față de inculpatul D. I.. P. cerere, numita D. A. F. a arătat că în ultimele 5 luni, inculpatul nu și-a achitat cu rea credință, pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească prin Sentința civilă nr. 1050/04.09.2012 a Judecătoriei R., în cuantum de 1/6 din veniturile realizate lunar, pentru minorul D. S. I., rezultat în urma căsătoriei .
În data de 14.07.2014, inculpatul a depus suma de 250 lei la Oficiul Poștal Recaș, jud. T., pentru destinatarul D. A. F., în contul restanțelor acumulate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
P. sentința civilă nr. 1050/2012 a Judecătoriei R., inculpatul a fost obligat la plata pensiei de întreținere în cuantum de 1/3 din venitul obținut la locul de muncă pe care pe atunci îl exercita în cadrul ..
Lecturând sentința civilă de mai sus, instanța a constatat că obligația de întreținere nu a fost stabilită la nivelul venitului minim pe economia națională, dar nici la nivelul veniturilor ce ar putea fi obținute de inculpat în cadrul oricărui loc de muncă, ci instanța civilă a arătat clar în dispozitiv că obligația de întreținere de 1/3 pentru doi minori trebuie raportată doar la veniturile obținute de la locul de muncă din cadrul ..
P. urmare, în situația în care inculpatul și-ar fi încetat raporturile de muncă cu societatea sus-menționată este evident că acesta nu mai avea obligația de a achita pensia de întreținere prin raportarea fracției de 1/3 la un alt venit, întrucât nu aceasta a fost obligația stabilită prin hotărârea judecătorească.
În concluzie, dispoziția instanței civile nu se poate interpreta in extenso de către organele de cercetare penală, ca având aplicabilitate pentru alte venituri decât cele clar menționate în dispozitiv.
Chiar dacă se poate admite că sub aspectele sus-menționate, sentința civilă trebuie lămurită acesta, este atributul instanței, nu al organelor de cercetare penală.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a constatat că este plauzibilă explicația inculpatului conform căreia, după încetarea raporturilor de muncă la societatea menționată anterior, acesta a avut reprezentarea (derivată în mod obiectiv din înțelesul sentinței civile) că nu mai trebuie să achite pensia de întreținere.
De altfel, inculpatul nu a nesocotit obligația de achitare a pensiei de întreținere, întrucât obligația acestuia de a achita pensia stabilită de instanța civilă a încetat să mai existe din momentul încetării raporturilor de muncă cu societatea menționată.
Lecturând declarația reprezentantei persoanei vătămate, instanța a constatat că inculpatul a achitat pensia de întreținere până la 01.12.2013, deci până la data la care au încetat raporturile de muncă cu societatea menționată.
P. urmare, acesta și-a îndeplinit obligația de întreținere așa cum a fost aceasta stabilită prin sentința civilă nr. 1050/2012 a Judecătoriei R., orice neachitare ulterioară încetării raporturilor de muncă neputând face obiectul infracțiunii de abandon de familie.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 17 alin. 2 C.p., raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.p., instanța a dispus achitarea inculpatului.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de către stat au fost lăsate în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, P. DE PE L. J. R., apreciind că soluția de achitare a inculpatului este netemeinică, în condițiile în care deși sentința civilă nr. 1050/2120, obliga inculpatul să plătească în beneficiul minorilor 1/3 din veniturile obținute (respectiv 1/6 pentru fiecare minor) raportat la locul de muncă deținut la acea vreme - .. B., este criticabilă interpretarea instanței în sensul că obligația de întreținere pentru minori subzistă și trebuie raportată doar la veniturile obținute de la locul de muncă din cadrul .. Trebuie remarcat că în aceeași frază învederată de instanță, se stabilește și durata obligației legale de întreținere, respectiv până la majoratul acestora sau în cazul continuării studiilor până la vârsta de 26 de ani.
Interpretând dispozitivul hotărârii în sensul sugerat de instanța penală, ar însemna că inculpatul ar fi obligat la plata pensiei de întreținere doar dacă și-ar fi păstrat respectivul loc de muncă la .. până la majoratul minorilor sau până la împlinirea vârstei de 26 de ani în cazul continuării studiilor ?!
Se apreciază că în mod firesc, la data stabilirii obligației de întreținere, instanța civilă a avut în vedere veniturile obținute de la locul de muncă avut de inculpat în acel moment, respectiv ..
Pe de altă parte, chiar dacă se admite existența unor anumite ambiguități în dispozitivul sentinței civile nr. 1050/2120, care nu pot fi interpretate în defavoarea inculpatului, procurorul considerăm că această interpretare nu poate fi realizată nici în defavoarea vădită a minorului. De altfel, inculpatul ar fi avut posibilitatea tot pe cale civilă să lămurească dispozitivul instanței civile și fără a înceta plata pensiei legale de întreținere
Examinând apelul promovat, prin prisma materialului aflat la dosarul nr._ al Judecătoriei R., a motivelor invocate, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv, potrivit dispozițiilor art. 417 Cod procedură penală, instanța de control judiciar găsește calea de atac declarată a fi fondată, iar aspectele pe care le vom semnala impun admiterea acesteia, cu consecința reformării hotărârii judecătorești analizate, în următoarele limite și pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Pe parcursul desfășurării procesului penal în fața instanței de prim grad, în ședința publică din 18 martie 2015, d-na D. A. F., reprezentanta legală a persoanei vătămate D. S. I. (născut la data de 07.11.2006), a arătat că dorește să retragă plângerea prealabilă formulată împotriva inculpatului (filele 40-41).
Notăm, având în vedere vârsta persoanei vătămate că aceasta, la acest moment, este lipsită de capacitate de exercițiu și d-na D. A. F., în calitate de părinte (mamă) este reprezentanta ei legală.
Retragerea plângerii prealabile reprezintă de fapt, manifestarea de voință exprimată de persoana vătămată de a pune capăt conflictului de drept penal, născut între persoana vătămată și inculpat, în urma săvârșirii activității ilicite. Pentru persoanele vătămate lipsite de capacitate de exercițiu, retragerea plângerii prealabile se face numai de reprezentantul lor legal.
P. natura sa juridică, retragerea plângerii prealabile este o cauză care înlătură răspunderea penală, în conformitate cu prevederile art. 158 alin. 2 Cod penal, constituind totodată un impediment pentru desfășurarea procesului penal, iar potrivit art. 16 alin. 1 lit. g Cod procedură penală, reprezintă și unul din cazurile în care acțiunea penală pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, vom admite apelul declarat de P. DE PE L. J. R., împotriva sentinței penale nr. 111 din 07 mai 2015, pronunțată de J. R., în dosarul penal nr._ și în consecință:
În baza art. 423 alin. 1 Cod procedură penală, vom desființa integral hotărârea atacată și rejudecând cauza în limitele de mai jos:
În temeiul art. 396 alin. 1 și 6 Cod procedură penală, raportat la art. 17 alin. 2 Cod procedură penală, art. 16 alin. 1 lit. g Cod procedură penală și art. 158 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, vom înceta procesul penal pornit la plângerea prealabilă a d-nei D. A. F., în calitate de reprezentant legal al persoanei vătămate D. S. I., născut la data de 07.11.2006, împotriva inculpatului D. I., sub aspectul comiterii infracțiunii de abandon de familie, prevăzută și pedepsită de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, în urma retragerii plângerii prealabile.
Având în vedere soluția asupra căreia ne-am oprit, am considerat că nu se mai impune analizarea motivelor de apel invocate în cauză, deoarece indiferent la ce concluzie am ajunge, ținând cont de manifestarea de voință exprimată de reprezentanta legală a persoanei vătămate soluția noastră nu ar suferi modificări.
Pornind de la soluția ce urmează să fie pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în procedura soluționării prezentului apel, în sumă de 200 lei, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul declarat de P. DE PE L. J. R., împotriva sentinței penale nr. 111 din 07 mai 2015, pronunțată de J. R., în dosarul penal nr._ și în consecință:
În baza art. 423 alin. 1 Cod procedură penală, desființează integral hotărârea atacată și rejudecând cauza în limitele de mai jos:
În temeiul art. 396 alin. 1 și 6 Cod procedură penală, raportat la art. 17 alin. 2 Cod procedură penală, art. 16 alin. 1 lit. g Cod procedură penală și art. 158 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, încetează procesul penal pornit la plângerea prealabilă a d-nei D. A. F., în calitate de reprezentant legal al persoanei vătămate D. S. I., născut la data de 07.11.2006 (domiciliați în comuna S., ., județul M.), împotriva inculpatului D. I. (fiul lui I. și M., născut la data de 22.09.1968, domiciliat în oraș Recaș, .. 57, jud. T.), sub aspectul comiterii infracțiunii de abandon de familie, prevăzută și pedepsită de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, în urma retragerii plângerii prealabile.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în procedura soluționării prezentului apel, în sumă de 200 lei, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 decembrie 2015.
Președinte, Judecător,
I.-C. B. S. B.
Grefier
D. M.
Red. tehnored. Sz.B. 21.12.2015
Imprimat D.M. 21.-12.2015 – 6 ex.
Judecător fond. L. G.
| ← Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Decizia nr. 55/2015.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 354/2015.... → |
|---|
