Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 302/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 302/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 16-10-2014 în dosarul nr. 302/2014
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 302/A
Ședința publică din 16 octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. O.
Judecător F. G.
Grefier K. P.
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de către Direcția Generală a Finanțelor P. B. – Administrația Județeană a Finanțelor P. M. – cu sediul procesual ales în Târgu M., .. 1-3, jud. M., CUI_, împotriva sentinței penale nr. 110 din 07.05.2014 pronunțate de Tribunalul M., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantului Ministerului Public doamna procuror R. G. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Tg. M..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 08 octombrie 2014, când s-a amânat pronunțarea pentru 16 octombrie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C. DE A.
Asupra apelului formulat:
P. sentința penală nr. nr. 110 din 07.05.2014 pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._ s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatei M. L. prin rechizitoriu, din infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. 1 litera b din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplicarea art.41 alin. 2 din Codul penal, în infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. 1 litera b din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplicarea art. 36 alin.1 din Noul Cod penal și a art. 5 din Noul Cod penal, în baza art. 386 Cod procedură penală.
În baza art.396 alin.2 Cod procedură penală nou, a fost condamnată inculpata M. L. (fiica lui N. și L., născută la data de 29.05.1958 în Toplița, jud.Harghita, domiciliată în ., jud.M., CNP_, cetățenia română, studii medii, fără antecedente penale, ocupația – administrator, căsătorită) în temeiul art. 9 alin. 1 litera b din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplicarea art. 36 alin. 1 din Noul Cod penal și a art. 5 din Noul Cod penal, a art. 74 alin. 1 litera b Cod penal anterior, raportat la art. 76 alin.1 litera d Cod penal anterior, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 litera a teza 2, litera b și litera c Cod penal anterior, în baza art. 35 Cod penal anterior, pe o durată de 1 an, în condițiile art. 66 Cod penal anterior, care va începe după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei.
S-a dispus aplicarea pedepsei accesorii prev. de art.71 Cod penal, constând în interzicerea drepturilor prev. la art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal inculpatei și suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere, în baza art. 86 ind. 1 alin. 1 și 2 Cod penal.
A fost fixat inculpatei un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, conform art. 86 ind. 2 Cod penal anterior, impunându-se inculpatei ca pe durata termenului de încercare stabilit, să se supună mai multor măsuri de supraveghere, conform art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul M., desemnat cu supravegherea sa,
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea,
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
- să comunice informații de natură a putea fi verificate mijloacele sale de subzistență;
- toate datele de mai sus s-a dispus a se comunica Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul M., desemnat cu supravegherea sa, obligațiile stabilite prin prezenta urmând să fie transmise acestui serviciu;
S-a atras atenția inculpatei că, în caz de neîndeplinire a obligațiilor stabilite anterior cu rea-credință, e posibilă sesizarea instanței și revocarea beneficiului suspendării acordate, conform art.86 ind. 4 alin. 2 Cod penal. Aceeași sancțiune ar deveni aplicabilă și în cazul comiterii unei noi fapte penale în intervalul termenului de încercare, conform art. 86 ind. 4 alin. 1 Cod penal.
S-a constatat suspendată, pe durata beneficiului acordat, executarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin. 1 litera a teza 2, literele b și c Cod penal, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă, Direcția Generală a Finanțelor P. M., cu sediul în Tg.M., ..1-3, jud.M. și a fost obligată inculpata, în solidar cu părțile responsabile civilmente, .. și .., prin lichidator judiciar B. I. D. cu sediul profesional în Ungheni, ., jud.M. la plata sumei de 246.538,4 lei daune materiale (189.722 lei, raportat la .. și 56.816,4 lei, raportat la .), cu accesoriile aferente, conform legislației fiscale, din care obligațiile fiscale accesorii debitului principal, vor fi datorate până la deschiderea procedurii falimentului, conform art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura falimentului, art. 397 alin. 1 Cod procedură penală nou, raportat la art. 19 și art. 25 Cod procedură penală nou.
S-a dispus menținerea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatei, până la recuperarea prejudiciului stabilit prin prezenta, în baza art. 404 pct.4 litera c Cod procedură penală nou.
În temeiul art. 274 alin.1 Cod procedură penală nou, a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 495 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul procesului.
Pentru a hotărî în acest sens instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Inculpata M. L., în calitate de administrator al .. și .., în perioada 1.07._11(raportat la a doua societate), respectiv 26.09.2011, 28.09.2011 (raportat la prima societate), nu a înregistrat în contabilitatea societăților menționate, o parte din marfa comercializată, conform proceselor - verbale întocmite de Garda Financiară, Secția M., la data de 29.09.2011, a raportului de inspecție fiscală a DGFP M. întocmit la data de 15.12.2011, a procesului-verbal din data de 15.12.2011, efectul fiscal fiind cel al diminuării obligației de plată a TVA și a impozitului pe profit datorat bugetului de stat, motivând că, deși a avut contabil angajat în cadrul firmei, pe martora Vamos A., și i-a cerut acesteia să înregistreze în contabilitatea societăților și procesele - verbale ale mărfurilor degradate sau perisabile, expirate, sustrase, aceasta nu a procedat întocmai, motiv pentru care au apărut acele diferențe între stocul faptic și scriptic. Martora în schimb, deși a acceptat că existau astfel de mărfuri, nu a confirmat susținerile inculpatei, arătând că a înregistrat în contabilitate toate înscrisurile pe care inculpata i le-a pus la dispoziție și că, aceasta din urmă, nu i-a prezentat vreun proces-verbal ca document justificativ al acestor pierderi de marfă, de asemenea, a mai arătat că nu a înregistrat eronat facturi în sensul că anumite investiții ar fi figurat la mărfuri.
Organele fiscale au constatat, raportat la ., existența unui stoc de marfă faptic în valoare de 45.496, 37 lei și a unuia scriptic, de 1.262.364,38 lei, deci o diferență de 1.216.868,01 lei, prejudiciul fiind evaluat la suma de 278.356,6 lei, din care suma de 235.522, 84 reprezintă TVA și suma de 42.833, 76 lei, impozit pe profit.
Organele fiscale au mai constatat, raportat la ., existența unui stoc de marfă faptic în valoare de 4911,95 lei și a unuia scriptic, de 345.911 lei, deci o diferență de 340.999,05 lei, prejudiciul fiind evaluat la suma de 73.774,58 lei din care suma de 65.999, 81 reprezintă TVA și suma de 7.774,77 lei, impozit pe profit.
Toate aceste constatări ale organelor fiscale, au fost evidențiate în urma prezentării documentelor contabile, a listelor de inventar, de inculpată și a analizării acestora. Cu ocazia acestor constatări, nu au fost prezentate de aceeași inculpată procesele-verbale la care aceasta face referire, cu privire la marfa degradată, acestea fiind examinate doar de experta contabilă desemnată în cursul cercetării judecătorești, la solicitarea inculpatei, inclusiv situația facturilor înregistrate în mod eronat la marfă, deși reprezentau alte materiale consumabile, în privința ., stocul de marfă raportat la această societate fiind majorat nejustificat, în opinia expertei. Cu toate acestea, s-a considerat că nu se putea ține cont în integralitate de expertiza efectuată în cauză și de completările la aceasta, întrucât, pe de o parte, cu ocazia controalelor fiscale efectuate la cele două firme, inculpata nu a prezentat procesele-verbale la care aceasta face referire, cu privire la scoaterea de la vânzare a stocurilor de marfă degradată, expirată sau alterată, motivul degradării și casării acestora, nu s-a evidențiat vreo înregistrare eronată a vreunor facturi sau ce anume reprezintă acele materiale consumabile la care se face referire în acestea și la care se raportează experta, iar fapta de evaziune fiscală constă tocmai în omisiunea evidențierii în actele contabile sau în alte documente legale a operațiunilor efectuate, indiferent de tipul acestora, și a veniturilor realizate, ori această „ evidențiere” nu era efectuată la data controalelor fiscale în accepțiunea legii speciale.
P. urmare, s-a ținut cont doar parțial de concluziile expertului, așa cum au fost reformulate în completarea acestei probe cu expertiza contabilă judiciară (filele 234- 246), prejudiciul fiind stabilit fără luarea în calcul a bunurilor degradate, expirate sau perisabile, pentru ., la suma de 192.645 lei, cu accesoriile aferente, conform legislației fiscale, din care s-a scăzut suma de 2.923 lei, recuperată de partea civilă prin autocompensare, așa cum reiese din adresa emisă de aceasta, aflată la fila 269 dosar fond. Pentru .. instanța nu a fost de acord cu calcularea de către expertă a unui prejudiciu de doar 673,18 lei raportat la suma de 3.149, 60 lei, sumă pentru care a fost angajată răspunderea personală a inculpatei prin Sentința nr. 1119/25.09.2013 a Tribunalului Specializat M., Falimente, în dosar nr._ /a1, întrucât, pe de o parte, inculpata a fost obligată la plata integrală a acestei sume și nu la TVA –ul și la impozitul pe profit suplimentar aferent acesteia, iar, pe de altă parte, sunt incidente prevederile art. 27 alin. 4 din Noul Cod Penal, partea civilă neputând să-și valorifice aceleași pretenții și în plan procesual penal. Cu toate acestea, la stabilirea acestei sume, de 3.149, 60 lei, s-a ținut cont de instanță ( judecătorul sindic) de lipsa unor documente legale care să ateste cauza diferențelor dintre stocul faptic și cel scriptic, apreciindu-se că pentru restul sumei solicitată de partea civilă cu titlu de diferență, pentru aceeași societate, .., 71.300,4 lei, potențial ar exista aceste documente legale, chiar dacă nu au fost evidențiate în contabilitatea firmei. Cum din adresa părții civile (fila 272 dosar fond), a rezultat că aceasta își diminuează pretențiile inițiale cu suma de 14.484 lei, prin autocompensare TVA, instanța a scăzut această sumă din cea stabilită cu titlu de prejudiciu material. P. urmare, pentru această diferență de prejudiciu, de 56.816,4 lei, a fost obligată inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente, prin lichidator, aceasta fiind calculată de organele de control fiscal prin actele întocmite cu ocazia inspecțiilor efectuate, așa cum au fost descrise în cuprinsul expunerii.
În drept faptele inculpatei M. L., care în calitate de administrator a societăților . și ., cu intenție, în realizarea aceleiași hotărâri infracționale, nu a înregistrat în actele contabile veniturile realizate în urma derulării relațiilor comerciale dintre societățile anterior menționate și terțe persoane fizice sau juridice, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 litera b din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplicarea art. 36 alin.1 din Noul Cod penal și a art. 5 din Noul Cod penal.
La dozarea și individualizarea pedepselor aplicabile acestuia, conform dispozițiilor art.74 Cod penal, s-a ținut cont că aceasta nu mai avut contacte similare cu legea penală, a recunoscut doar parțial, cu rezerve, fapta imputată, uzitând diverse justificări, însă a efectuat unele demersuri pentru a repara parțial prejudiciul cauzat părții civile, sens în care s-a reținut, în favoarea acesteia, a circumstanței atenuante judiciare prev. de art.74 alin.1 litera b Cod penal raportat la art.76 alin.1 litera d Cod penal anterior, cu consecința reducerii pedepsei aplicabile sub minimul special prevăzut de legea specială, și, având în vedere lipsa contactelor anterioare cu legea penală s-a optat asupra modalității suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Pe latura civilă a cauzei, s-a apreciat, raportat la considerentele expuse anterior, că se impune admiterea în parte a acțiunii civile, așa cum s-a arătat atunci când a fost prezentat dispozitivul sentinței.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat în termen legal apel D.G.R.F.P. B.-A.J.F.P. M. care a solicitat repararea integrală a pagubei materiale cauzate Statului Român prin obligarea inculpatei la suma de 252.942 lei (raportat la . din creanțe fiscale principale în sumă de 248.527 lei la care s-au calculat accesorii în cuantum de 4.455 lei, astfel cum rezultă din adresa nr._/22.05.2014 a Serviciului Fiscal Municipal Reghin și nu doar la suma de 189.722 lei, cât a dispus instanța de judecată prin sentința penală atacată, la dosar existând calcule care dovedesc suma solicitată de apelantă.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel invocate pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei, conform art.417 și 418 Cod procedură penală se rețin următoarele:
Apărătorul inculpatei a solicitat a se reține faptul că apelanta nu are calitate procesuală în prezentul proces deoarece aceasta, pe de o parte, nu a fost parte în proces, pe parcursul derulării primei faze procesuale și pe de altă parte nu s-a constituit parte civilă în cauză .
Verificând susținerile formulate de apărătorul inculpatei se constată că acestea nu sunt întemeiate. Astfel, încă din faza de urmărire penală s-a stabilit calitatea de parte civilă a apelantei, prin sesizările penale formulate solicitându-se și prejudiciul cauzat.
Cu privire la fondul cauzei, pe latură civilă, se constată că apelul părții civile este nefondat.
Astfel, se constată că în cauză s-a efectuat o expertiză contabilă, în care s-a clarificat care este prejudiciul real cauzat părții civile. Această expertiză va fi avută în vedere și de către instanța de apel, apreciindu-se că, în ceea ce privește ., prejudiciul corect este cel stabilit în expertiza aflată la filele 234-251 vol.II instanța de fond.
Astfel, rezultă din acea expertiză că prejudiciul real cauzat bugetului statului, raportat la perioada supusă controlului 01.01._11 pentru ., este de 191.645 lei în această sumă nefiind incluse bunurile degradate, expirate și perisate. La această sumă în mod corect s-au adăugat și accesoriile aferente până la deschiderea procedurii falimentului.
În ceea ce privește prejudiciul calculat în privința . – acesta nu a fost criticat în apelul formulat iar instanța de apel apreciază că acesta a fost corect stabilit prin expertiza din dosarul cauzei.
Față de cele de mai sus apelul formulat este nefondat și va fi respins ca atare, în conformitate cu art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală partea civilă apelantă va fi obligată la 200 lei cheltuieli judiciare la stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge, ca nefondat apelul formulat de partea civilă Direcția Generală a Finanțelor P. M. (cu sediul în Tg.M., ..1-3, jud.M.), împotriva sentinței penale nr. 110 din 07.05.2014, pronunțată de Tribunalul M., în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă apelanta la 200 lei cheltuieli judiciare la stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2014.
Președinte, Judecător,
A. O. F. G.
Grefier
K. P.
Red.FlG/16.10.2014
Thnred./CC/2 exp./21.10.2014
Jd.fd. Em.H.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 303/2014. Curtea de... | Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr.... → |
|---|
