Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 91/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 91/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 91/2015
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ nr. 91/A
Ședința publică din 19 februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr.M. V.
Judecător F. G.
Grefier G. C.
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de către inculpatul R. A. (fiul lui M. N. și I., născut la data de 06.01.1978 în B., jud. B., domiciliat în Tg-M., .. 58/A, jud. M., C.N.P._) împotriva sentinței penale nr.624 din 25 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantului Ministerului Public.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 4 februarie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19 februarie 2015. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C. DE A.
Asupra căii de atac de față,
1. Prezentarea sesizării. Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ /4 iunie 2014, inculpatul R. A. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 624/25 aprilie 2014 pronunțate de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
În motivarea căii de atac, inculpatul contestă temeinicia hotărârii Judecătoriei Tg.-M.. Susține că pedeapsa de un an închisoare este prea grea, în raport cu circumstanțele faptelor și persoana sa, având în vedere că a recunoscut săvârșirea celor două infracțiuni de furt calificat și a reparat prejudiciul cauzat. În plus, dat fiind faptul că și-a corectat comportamentul în societate și având în vedere că este singurul întreținător al soției sale bolnave, solicită suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Analizând apelul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr._ al Judecătoriei Tg.-M., a motivelor invocate, a probelor administrate în apel, a susținerilor și concluziilor apelantului și ale reprezentantului Ministerului Public, precum și din oficiu, în limitele efectelor devolutiv și neagravării situației în propria cale de atac, se rețin următoarele:
2. Prezentarea hotărârii atacate. Prin sentința penală nr. 624/25 aprilie 2014, Judecătoria Tg.-M., între altele:
-în temeiul art. 386 alin. 1 C. pr. pen. schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului R. A. din două infracțiuni de furt calificat, fapte prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin 1 lit. a și i C.p. 1968, și art. 208 alin. 1, art. 209 alin 1 lit. a și i C.p. 1968,cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. 1968 și art. 37 alin. 1 lit. b C.p. 1968, în două infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. d C. pen. și art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. d C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a C. pen. 1968 și art. 37 al.1 lit. b C. pen. 1968;
-în baza art. 396 alin. 2 din C. pr. pen. l-a condamnat pe inculpatul R. A. pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
a) furt calificat prev. de art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. d C. pen. și art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. d C. pen., cu aplicarea art. 37 al.1 lit. b C. pen. 1968, a art. 5 C. pen. și a art. 396 al. 10 C.proc. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare. (faptă din data de 25.02.2012 – pct. 1 din rechizitoriu - în dauna p. văt. G. A.);
b) furt calificat prev. de art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. d C. pen. și art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. d C. pen., cu aplicarea art. 37 al.1 lit. b C. pen. 1968, a art. 5 C. pen. și a art. 396 al. 10 C.proc. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare. (faptă din data de 02.03.2012 – pct. 1 din rechizitoriu - în dauna p. văt. S. A.);
-în temeiul prevederilor art. 34 al. 1, lit. b C. pen. 1968 a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
-în temeiul art. 397 C. proc. pen., rap la art. 23 al. 2,3 C. proc. pen. și cu referire la art. 1382 C. civ. a obligat, în solidar, pe inculpații R. A. și O. I. C. să plătească părții civile G. A. suma de 170 lei și părții civile S. A. suma de 400 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunilor.
-în baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen. l-a obligat pe inculpatul R. A. la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut că la data de 25.02.2012, în jurul orelor 07:30, inculpații R. A. și O. I. C. s-au deplasat cu o roabă pe .-M. și ajunși în dreptul terenului cu nr. 141/5, aparținând părții vătămate G. A., inculpatul R. A. a dislocat gardul din sârmă de lângă poartă după care cei doi inculpați au pătruns în curte. Acolo au văzut un butoi metalic de aproximativ 200 de litri plin cu diverse obiecte din fier vechi. Inculpații au scos butoiul și conținutul acestuia afară din curte și l-au transportat cu ajutorul roabei la un centru de colectare deșeuri feroase aparținând S.C. Feier Impex S.R.L., la punctul de lucru situat în localitatea Livezeni nr. 136, jud. M., unde au predat toate obiectele sustrase, primind suma de 173,74 lei.
La data de 02.03.2012, în jurul orei 07:00, inculpații R. A. și O. I. C. s-au deplasat pe .-M.. Ajunși în dreptul imobilului cu nr. 28, au observat o magazie aflată lângă o casă de vacanță în construcție. Inculpatul R. A. a distrus lacătul cu care era asigurată magazia cu ajutorul unei bucăți din fier, după care ambii inculpați au pătruns în interiorul magaziei în care se găseau bunuri aparținând părții vătămate S. A., angajat al societății care efectua lucrările de construcție la casa de vacanță. Din interiorul acesteia, inculpații au sustras trei cabluri prelungitoare cu tambur, un flex mic, două ciocane, două topoare mici și un capac de trusă de scule, o parte din bunuri punându-le întru-un sac de rafie, după care le-au transportat la locuința inculpatului R. A.. Acolo au ars izolația cablurilor sustrase obținând firele din cupru și o parte din bunurile sustrase (ciocanele și topoarele) le-au vândut unor persoane neidentificate, altă parte le-au aruncat (flexul și capacul trusei de scule).
În drept, instanța a reținut că faptele inculpaților, care la data de 25.02.2012, au pătruns prin efracție în curtea casei de vacanță situată în Tg-M., ./5, de unde au sustras un butoi din fier plin cu alte obiecte din fier și la data de 02.03.2012, au pătruns prin efracție într-o magazie aflată în Tg-M. pe ., de unde au sustras trei cabluri prelungitoare, un flex mic, două ciocane, două topoare și un capac de la o trusă de scule, potrivit prevederilor codului penal 1968, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de furt calificat, fapte prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin 1 lit. a și i C.p. 1968, și art. 208 alin. 1, art. 209 alin 1 lit. a și i C.p. 1968,cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. 1968 în privința inculpatului R. A. sunt aplicabile prevederile art. 37 alin. 1 lit. b C.p. 1968.
Sub aspect subiectiv, faptele comise îmbracă forma intenției directe conform art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen. 1968, vinovăția inculpaților fiind dovedită cu mijloacele de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în timpul judecății.
În ce privește instituția legii penale mai favorabile, obligatoriu de aplicat în cauză conform dispozițiilor art. 5 C. pen, instanța a constatat că față de faptul că, așa cum s-a arătat mai sus, se va orienta spre o pedeapsă orientată spre minimul special și fără aplicarea de sporuri de pedeapsă, în privința ambilor inculpați, aplicarea principiului „mitior lex” constă, în concret, în aplicarea următoarelor instituții autonome:
- în ce privește stabilirea și aplicarea pedepsei se vor aplica prevederile noului cod penal întrucât minimul pedepsei este mai redus;
- în ce privește instituția concursului de infracțiuni se va aplica legea penală veche întrucât nu este obligatorie aplicarea vreunui spor;
- în ce privește regimul sancționator al recidivei, de asemenea este mai favorabil vechiul cod penal întrucât nu este obligatorie aplicarea vreunui spor de pedeapsă.
Prin urmare, fața de cele expuse mai sus, în temeiul prevederilor art. 383 C. proc. pen a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului apelant R. A. din două infracțiuni de furt calificat, fapte prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin 1 lit. a și i C.p. 1968, și art. 208 alin. 1, art. 209 alin 1 lit. a și i C.p. 1968,cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. 1968 și art. 37 alin. 1 lit. b C.p. 1968, în două infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. d C. pen. și art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. d C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a C. pen. 1968 și art. 37 al.1 lit. b C. pen. 1968;
La individualizarea pedepsei pentru infracțiunile pentru care sunt judecați inculpații, instanța a ținut cont de prevederile art. 52 C. pen. 1968 privind scopul pedepsei precum și de art. 3201 alin. 7 C. pr. pen. 1968 (art. 396 al. 10 C. proc. pen.), care instituie reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și respectiv, reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Întrucât inculpatul a recunoscut în întregime învinuirile care i se aduc și a solicitat să i se facă aplicarea art. 3201 C. pr. pen. 1968, instanța a aplicat beneficiile care decurg din cauza de atenuare a răspunderii penale menționată mai sus.
Din analiza cazierelor inculpaților reiese că aceștia, în trecut, au fost condamnați în repetate rânduri pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului. Cu toate aceștia inculpații au continuat săvârșirea de fapte penale dovedind că scopul pedepselor nu a fost atins.
Din analiza datelor din cazierul judiciar al inculpatului R. A. (fila 74 – 75 ds) reiese că acesta a săvârșit prezentele fapte în stare de recidivă postexecutorie (art. 37 lit. b C. pen. 1968) față de condamnarea de 1 an și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată, pedeapsă aplicată prin sentința penală nr. 434/2010 a Judecătoriei Tg. M., definitivă prin decizia penală nr. 212/A/2011 a Tribunalului M. și decizia penală nr. 162/R/2012 a C. A. M. (filele 142 – 156 dosar).
Față de toate elementele ce circumstanțiază faptele și persoana inculpaților, indicate mai sus, instanța a apreciat că pentru a se îndeplini rolul și scopul pedepselor este suficientă aplicarea unor pedepse orientate către minimul special prevăzut de textul legal incriminator, fără a fi necesară aplicarea de sporuri de pedeapsă.
În ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că partea vătămată G. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 170 lei iar partea vătămată S. A. a arătat că se constituie parte civilă în cauză pentru suma de 400 lei.
Având în vedere declarațiile inculpaților de recunoaștere a pretențiilor civile (f. 169 - 170 ds.), instanța, în temeiul prevederilor art. 23 al. 3 C. proc. civilă i-a obligat pe inculpați, în solidar, la plata prejudiciului solicitat de părțile civile.
3. Considerentele instanței de apel. Constatăm, pentru început, că este la adăpost de orice critică hotărârea primei instanțe, în ceea ce privește expunerea stării de fapt, analiza detaliată a probelor, condamnarea inculpatului R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții civile G. A.; natura și durata pedepsei principale aplicate inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni; modalitatea de soluționare a acțiunii penale puse în mișcare față de inculpatul O. I. C.; modalitatea de soluționare a acțiunii civile promovate de partea civilă G. A. și modalitatea de soluționare a acțiunii civile promovate de partea civilă S. A. împotriva inculpatului O. I. C.; inculpatului O. I. I. la suportarea unei părți din cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli.
Cu toate acestea, apelul promovat în cauză de către inculpatul R. A. împotriva sentinței Judecătoriei Tg.-M. este fondat și aspecte legate de intervenția în al doilea grad a împăcării între partea civilă S. A. și inculpat determină, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. P.., admiterea căii de atac, cu consecințele desființării în parte a hotărârii penale apelate și rejudecării în al doilea grad a pricinii, în următoarele limite:
Prin declarația expresă făcută în fața instanței la termenul din 1 octombrie 2014, partea civilă S. A. și inculpatul R. A. s-au împăcat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din data de 2 martie 2012 îndreptată în dauna acestei părți civile.
Împăcarea, în acest caz, este permisă de textul art. 231 alin. 2 C. pen. și are drept consecințe înlăturarea răspunderii penale, fiind cauză care lipsește de obiect acțiunea penală.
În aceste împrejurări, în rejudecare, în conformitate cu art. 396 alin. 1 și 5 C. pr. P.., cu referire la art. 17 alin. 2 coroborat cu art. 16 alin. 1 lit. g C. pr. P.. și art. 231 alin. 2 C. pen., vom înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d C. pen., cu reținerea art. 37 lit. b C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
În raport cu soluția adusă pentru infracțiunea de furt calificat, în baza art. 25 alin. 5 C. pr. P.., va fi lăsată nesoluționată acțiunea civilă promovată de Szakely A. împotriva inculpatului apelant, d-l O. I. C. rămânând să suporte singur prejudiciul cauzat acestei părți civile și având deschisă o acțiune civilă în regres împotriva inculpatului R. A. în cazul în care partea civilă nu se va îndrepta în contra acestuia cu o acțiune civilă separată la instanța civilă.
Totodată, dată fiind împăcarea intervenită între cele două părți, în baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. d C. pr. P.., atât inculpatul apelant, cât și partea civilă, fiind în culpă procesuală, vor fi obligați să suporte o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale și al judecății în prim grad, în sume de: 350 lei –inculpatul R. A. și 50 lei –partea civilă Szakely A..
În continuare, aducem o observație hotărârii atacate și acesta privește încadrarea juridică dată faptelor de furt calificat reținute în sarcina inculpatului apelant. Anterior publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, judecătoria a dispus schimbarea încadrării juridice, măsura determinată de aplicarea principiului legii penale mai favorabile ca urmare a succesiunii de legi penale de la momentul săvârșirii infracțiunilor și până la pronunțarea hotărârii în prim grad. Judecătoria a procedat la data pronunțării hotărârii la evaluarea legii penale mai favorabile pe instituții autonome și nu global, cum ulterior a statuat instanța de contencios constituțional. Întrucât doar inculpatul a declarat apel în cauză, principiul neagravării situației în propria cale de atac împiedică instanța de al doilea grad să procedeze la acest moment al procedurilor la schimbarea încadrării juridice, pentru ca formula legală a celor două infracțiuni să poată să fie adusă în consens cu decizia Curții Constituționale amintită.
În acest sens, constatăm că urma împăcării inculpatului R. A. cu partea civilă Szakely A., în lipsa împăcării aceluiași inculpat cu partea civilă G. A. și având în vedere că fapta din 25 februarie 2012 există, constituie infracțiunea de furt calificat și a fost săvârșită de inculpatul apelant, pentru această din urmă infracțiune soluția de condamnare pronunțată prin sentința apelată este corectă. Inculpatul a săvârșit infracțiunea în condițiile recidivei postexecutorii, astfel potrivit art. 41 alin. 5 C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege se majorează cu jumătate, fiind astfel de la 2 la 7 ani și 6 luni pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 229 alin. 1 C. pen. Aceste limite se reduc apoi cu o treime conform art. 396 alin. 10 C. pr. P.., întrucât inculpatul a uzat de procedura simplificată, în urma acestei reduceri limitele de pedeapsă pentru infracțiunea dedusă judecății fiind între un an și 4 luni la 5 ani.
Judecătoria l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare –sancțiune cu o durată inferioară celei care rezultă dacă s-ar dispune schimbarea încadrării juridice în apel în varianta pusă în discuție în 26 noiembrie 2014.
În consecință, în considerarea principiului neagravării situației în propria cale de atac, vom respinge schimbarea încadrării juridice în modalitatea propusă în apel.
În ceea ce privește motivele de apel invocate de inculpat, nu le vom primi, pentru următoarele considerente:
În funcție de circumstanțele faptei de furt calificat comisă în 25 februarie 2012 (notând în particular efracția și numărul persoanelor implicate), de stăruința inculpatului în atingerea rezultatului dorit și urmărit, de întinderea rezultatului cauzat, de persoana inculpatului –care a comis noua infracțiune în condițiile recidivei mari postexecutorii, fiind în trecut condamnat în numeroase rânduri pentru infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului, pedeapsa de un an închisoare care i-a fost aplicată este suficient de blândă, această instanță neidentificând nici un motiv care să justifice reducerea ei.
Multiplele condamnări anterioare la pedepse mai mari de un an închisoare constituie impedimentul legal al aplicării în prezenta cauză a măsurilor alternative la condamnare (renunțarea sau amânarea aplicării pedepsei) sau la executarea pedepsei (suspendarea sub supraveghere a executării acesteia), textele art. 80 alin. 2 lit. a, art. 83 alin. 1 lit. b și art. 91 alin. 1 lit. b C. pen. excluzând posibilitatea luării acestor măsuri în prezenta cauză.
4. Cheltuielile judiciare. Având în vedere soluția principală adusă apelului, conform art. 275 alin. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în judecarea căii de atac vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat în apel, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
1. În conformitate cu art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. P.., admite apelul declarat de inculpatul R. A. împotriva sentinței penale nr. 624/25 aprilie 2014 pronunțate de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ și, în consecință:
2. Desființează în parte hotărârea atacată și, în rejudecare:
2.1. În temeiul art. 396 alin. 1 și 5 C. pr. P.., cu referire la art. 17 alin. 2 coroborat cu art. 16 alin. 1 lit. g C. pr. P.. și art. 231 alin. 2 C. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului R. A. (fiul lui M. N. și I., născut la data de 06.01.1978 în B., jud. B., domiciliat în Tg-M., .. 58/A, jud. M., C.N.P._) pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d C. pen., cu reținerea art. 37 lit. b C. pen. din 1969 și a art. 5 C. pen. (în dauna părții civile S. A.).
2.2. În baza art. 25 alin. 5 C. pr. P.., lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă S. A. împotriva inculpatului R. A..
2.3. Înlătură din hotărârea atacată dispoziția privind aplicarea art. 34 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969 în privința inculpatului R. A. și obligarea acestui inculpat la plata în solidar cu O. I. C. a sumei de 400 lei către partea civilă S. A..
2.4. În baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. d C. pr. P.., obligă pe inculpatul R. A. și pe partea civilă S. A. să suporte o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale și al judecății în prim grad, în sumă de 350 lei inculpatul și în cuantum de 50 lei partea civilă.
2.5. Respinge schimbarea încadrării juridice propusă în apel.
2.6. Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate, vizând:
-schimbarea încadrării juridice;
-condamnarea inculpatului R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții civile G. A.; natura și durata pedepsei principale aplicate inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni;
-modalitatea de soluționare a acțiunii penale puse în mișcare față de inculpatul O. I. C.;
-modalitatea de soluționare a acțiunii civile promovate de partea civilă G. A. și modalitatea de soluționare a acțiunii civile promovate de partea civilă S. A. împotriva inculpatului O. I. C.;
-obligarea inculpatului O. I. I. la suportarea unei părți din cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli.
3. Potrivit art. 275 alin. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat în apel, în sumă de 200 lei, se plătește din fondurile Ministerului Justiției.
4. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2015.
Președinte, Judecător,
dr.M. V. F. G.
Grefier,
G. C.
Red./thred.M.V./19.02.2015/3ex.
Jud.fond.B. I. C.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 86/2015. Curtea de Apel... | Vătămarea corporală. Art.194 NCP. Decizia nr. 93/2015. Curtea... → |
|---|
