Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 586/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 586/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 20-11-2015 în dosarul nr. 586/2015
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ nr. 586/A
Ședința publică din 20 noiembrie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M.-R. C.
Judecător: I.-C. B.
Grefier: D. M.
Pe rol soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Miercurea C. împotriva sentinței penale nr. 739/15.07.2015 a Judecătoriei Miercurea C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților precum și a reprezentantei Ministerului Public, respectiv a doamnei procuror R. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Mersul dezbaterilor și cuvântul părților asupra fondului cauzei sunt cuprinse în încheierea de ședință din data de 16 noiembrie 2015 când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de astăzi, 20 noiembrie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta.
C. DE A.
Prin sentința penală nr. 739/15.07.2015 a Judecătoriei Miercurea C. s-a dispus după cum urmează:
În baza art. 118 Cod penal dispune față de inculpatul M. S., fiul lui B. și M., născut la data de 19.03.1996 în mun. Miercurea C. jud. Harghita, domiciliat în com. C., . jud. Harghita, CNP_, măsura educativă a supravegherii pe o durată de 6 luni sub coordonarea Serviciului de Probațiune Harghita, pentru săvârșirea infracțiunilor de „Tăiere ilegală de arbori" și „Furt de arbori" prevăzute de art. 108 alin. (1) lit. a) și art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea 46/2008, cu aplicarea art. 38 alin. (1) și art. 113 alin. (3) Cod penal.
În baza art. 76 alin. (2) din legea nr. 253/2013, dispune ca supravegherea modului de executare a măsurii educative să se exercite de către consilierul de probațiune desemnat de către Serviciului de Probațiune Harghita.
În baza art. 121 alin. (1) lit. e) Cod penal, pe durata executării măsurii educative impune inculpatului obligația să se prezinte la Serviciul de Probațiune Harghita la datele fixate de acesta.
Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 123 Cod penal potrivit cărora dacă nu respectă, cu rea-credință, condițiile de executare a măsurii educative sau a obligației impuse, instanța dispune prelungirea măsurii educative, înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă ori înlocuirea măsurii luate cu internarea într-un centru educativ.
În baza art. 397 alin. (3) raportat la art. 255 C. proc. pen., art. 1357 Cod civil, admite acțiunea civilă promovată și obligă pe inculpatul M. S. la plata sumei totale de 619,30 lei către părțile civile O. S. F. și C. "Csiksomlyo", cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 397 alin. (3) raportat la art. 255 C. proc. pen., dispune restituirea către părțile civile a celor patru bucăți de bușteni în volum de 1,60 mc. ridicate de către organele de cercetare penală de la inculpat.
În motivare, prima instanță arată că inculpatul, la data de 15.03.2014, în jurul orelor 13:00, singur, s-a deplasat cu căruța trasă de cai în zona forestieră Piricske, pe raza administrativă a mun. Miercurea C. jud. Harghita, pădurea ce aparține persoanei vătămate C. "Csiksomlyo", de unde a tăiat de pe picior un arbore nemarcat de către organul silvic și a sustras arborele tăiat, fiind depistat în timp ce transporta buștenii la domiciliu.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria Miercurea C..
În motivare, parchetul solicită modificarea dispăozițiilor primei instanțe din latura civilă, pentru că despăgubirile acordate nu i se cuvin decât Ocolului S., nu și proprietarului pădurii, C. Csiksomlyo. Solicită și confiscarea contravalorii materialului lemnos nerecuperat de această din urmă parte civilă. Arată că prejudiciul cauzat fondului silvic prin tăierea arborilor, calculat potrivit normativelor din domeniu, este distinct de prejudiciul cauzat prin furtul acestor arbori, calculat pe baza valorii de piață a materialului lemnos. Cum cea de a doua parte civilă, și prima instanță, s-au interesat doar de primul, contravaloarea celui de al doilea nu poate fi considerată ca servind despăgubirii părții civile, și trebuie confiscată.
Apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Comiterea faptelor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori nu este în cauză contestată, și rezultă din probatoriul administrat.
În ce privește prejudiciul cauzat:
Potrivit Deciziei în interesul legii nr. 2/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, prin care se aduce atingere fondului forestier proprietate privată a persoanei fizice sau persoanei juridice, calitatea de parte vătămată ori de parte civilă o pot avea atât ocolul silvic, în calitate de reprezentant al statului, cât și proprietarul fondului forestier, cu excepția situației în care acesta din urmă este subiect activ al infracțiunii. Iar potrivit art. 105 alin. 1 din Codul silvic, prejudiciul adus pădurii…, indiferent de natura juridică a proprietății și de suprafața pădurii avută în proprietate, se evaluează potrivit legii.
P. dezvoltă decizia și dispozițiile menționate, teoretizând două prejudicii. Unul, care decurge din reglementările silvice și reprezintă sancțiunea civilă pentru tăierea nelegală a pădurii, și altul care rezultă din dispozițiile de drept comun privind răspunderea civilă delictuală.
Instanța nu consideră necesar, în interesul prezentei cauze, să evalueze fiabilitatea acestei figuri juridice. Solicitarea parchetului de confiscare a acestei contravalori este lipsită în orice caz de temei legal în prezenta cauză.
În speță, a fost recuperat de către părțile civile volumul efectiv de masă lemnoasă tăiat de inculpat, care ar trebui în viziunea parchetului să stea la baza calculului prejudiciului cauzat prin furt pe baza răspunderii civile de drept comun. Ca urmare, dispozițiile art. 112 alin. 5 Cod penal, privitoare la măsura confiscării contravalorii în bani a bunurilor care nu se mai găsesc, nu își au aplicare.
La fel, este lipsită de temei soluția de respingere a acțiunii civile a Composesoratului, pe motiv că acesta ar avea deschisă doar calea recursului la ocolul silvic pentru a primi o parte din sumele recuperate de acesta de la inculpat.
P. arată că ea nu ar contrazice dispozițiile deciziei în interesul legii sus menționate. Chiar dacă, în ciuda aparențelor, ar fi așa, ea le contrazice în orice caz pe cele ale art. 1357 alin. 1 Cod civil: cel care cauzează altuia un prejudiciu este obligat să îl repare. În speță, inculpatul a cauzat un prejudiciu ambelor părți civile. Ca urmare, trebuie obligat la despăgubiri în favoarea ambelor.
Este adevărat, prima instanță a ales, fără să motiveze, să privească cele două părți civile drept creditori solidari. P. nu critică această soluție. Din motivarea apelului rezultă că, dimpotrivă, o susține. Instanța nu consideră că este necesar să dispună, împotriva a ceea ce apelantul susține, modificarea ei. Părțile civile se vor desocoti cu privire la partea cuvenită fiecăreia după recuperarea de la inculpat a prejudiciului. Cu ocazia acestei desocotiri, vor putea avea în vedere inclusiv dispozițiile OUG nr. 85/2006, menționate de parchet, referitoare la procentele din prejudiciu cuvenite fiecăreia.
Pentru aceste considerente, instanța de apel va respinge, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod pr. pen., ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Miercurea C. împotriva sentinței penale nr. 739/15.07.2015 a Judecătoriei Miercurea C..
În baza art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Miercurea C. împotriva sentinței penale nr. 739/15.07.2015 a Judecătoriei Miercurea C..
În baza art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care suma de 260 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 20.11.2015.
Președinte Judecător
pt. M. R. C., I. C. B.
aflată în concediu de odihnă,
semnează Președintele instanței
F. D.
Grefier
D. M.
aflată în concediu de odihnă,
semnează prim-grefier
D. U.
Red. I.B./16.12.2015
Thnred./I.B./2 exp./16.12.2015
Jd.fd. I. P.
| ← Ameninţare. Art.206 NCP. Decizia nr. 58/2015. Curtea de Apel... | Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 666/2015.... → |
|---|
