Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 30/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 30/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 30/2015
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 30/A
Ședința publică din 28 ianuarie 2015
Președinte: M.-R. C.
Judecător: I.-C. B.
Grefier: D. M.
Pe rol soluționarea apelului promovat de către inculpatul T. T. (fiul lui J. și I., născut la data de 09.12.1989, domiciliat în ., ., .) împotriva sentinței penale nr. 1407/ 15.07.2014 a Judecătoriei Miercurea C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților precum și a reprezentantului Ministerului Public, respectiv domnului procuror D. Z. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Târgu M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și cuvântul părților asupra fondului cauzei sunt cuprinse în încheierea de ședință din 19 ianuarie 2015 când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de astăzi, 28 ianuarie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta.
C. DE A.
Prin sentința penală nr. 1407/ 15.07.2014, Judecătoria Miercurea C. a dispus după cum urmează:
În baza art.396 alin.1 și 2 Cod pr. pen. cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe inculpatul T. T., fiul lui J. și I., născut la data de 09.12.1989 în mun. Miercurea C., domiciliat în ., ., ., cetățean român, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, posesor al CI . nr._, CNP_ la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de "înșelăciune", prevăzută de art.215 alin.1 și 3 din vechiul Cod penal.
În baza art.396 alin.1 și 2 Cod pr. pen. cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de "punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat", prevăzută de art.85 alin.1 din OUG nr.195/2002.
În baza art.396 alin.1 și 2 Cod pr. pen. cu aplicarea art.5 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de "punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare ", prevăzută de art.85 alin.2 din OUG nr.195/2002.
În baza art.85 alin.1 din vechiul Cod penal, anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr.1437/30.11.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Miercurea C..
În baza art.85 alin.3 raportat la art.36 alin.2 Cod penal, contopește pedepsele aplicate prin prezenta sentință, de 6 luni închisoare, 1 an închisoare și 1 an închisoare, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr.1437/30.11.2011, aplicându-se inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal ca pedeapsă accesorie.
În baza art.86 înd.1 alin.2 din vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 5 ani, ce reprezintă termenul de încercare, stabilit conform dispozițiilor art.86 ind.2 din vechiul Cod penal.
În baza art. 86 ind.3 alin.1 Cod penal, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de încercare, măsur ce vor fi comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita:
-se va prezenta pe data de 7 a fiecărei luni la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Harghita.
-va anunța în prealabil Serviciul de Probațiune despre orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, precum și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.
-va comunica și justifica schimbarea locului de muncă.
-va comunica informații de natură a fi controlate cu privire la mijloacele de existență.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, suspendă și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 alin.1 Cod pr. pen. atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.86 ind.4 Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza art.397 Cod pr. pen. admite acțiunea părții civile M. A., cu domiciliul în mun. Miercurea C., ., jud. Harghita, și obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 500 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.274 alin.1 Cod pr. pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 507 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În motivare, prima instanță arată că la data de 20.10.2011 partea vătămată M. A. a depus la Postul de Poliție TF C. o plângere prin care reclama faptul că a fost înșelat de către inculpatul T. T. cu ocazia cumpărării unui autoturism marca Peugeot 205.
Din plângerea și declarația părții vătămate rezultă că la data de 13.12.2010 a fost contactat de către inculpat care i-a oferit spre vânzare un autoturism marca Peugeot 205 în schimbul sumei de 500 lei. Inculpatul i-a spus că mașina este proprietate a lui, fiind primită cadou de la bunicul său, martorul H. T., care este plecat în Austria. La data de 28.12.2010, inculpatul și partea vătămată au încheiat și un înscris sub semnătură privată (contract de vânzare-cumpărare) în prezența martorilor K. I. și Kaffai Z.. Cu ocazia predării autoturismului, partea vătămată a constatat că inculpatul nu deține actele mașinii și că aceasta este radiată din circulație. Inculpatul a motivat că, deși el este proprietarul, actele mașinii se află la unchiul său în Austria pentru îndeplinirea formalităților de radiere. Pentru că partea vătămată nu a fost de acord să conducă până la domiciliu un autoturism radiat din circulație și care avea montat numărul de înmatriculare W-_-L, inculpatul i-a promis că îi va aduce autoturismul la domiciliu, lucru care s-a realizat la data de 28.12.2010, mașina fiind condusă de la Siculeni până în mun. Miercurea C. de martorul Kaffai Z. la rugămintea inculpatului. A mai precizat partea vătămată că la data de 14.10.2011 s-a prezentat la domiciliul său martorul H. T. care i-a cerut să restituie mașina pe care o cumpărase de la inculpat, întrucât el este proprietarul de drept al mașinii și nu inculpatul. Din discuțiile purtate cu H. T., partea vătămată a aflat că acesta, la momentul vânzării autoturismului, se afla în penitenciar iar nepotul său (inculpatul T. T.) a profitat de această împrejurare și i-a vândut autoturismul atribuindu-și în mod nereal calitatea de proprietar.
Fiind audiat în fața instanței partea vătămată a declarat că în luna decembrie 2011 a cumpărat o mașină de la inculpat, pentru piese de schimb. După un an a venit bunicul inculpatului să ceară mașina înapoi pentru că susținea că mașina este al lui. Martorul a dat înapoi mașina, dar nu a primit înapoi prețul pe care l-a plătit, respectiv 500 lei. Martorul a mai declarat că a cerut inculpatului actele mașinii, dar acesta nu i-a dat nici un act, spunându-i că are actele la bunicul său care era la închisoare. Inculpatul i-a spus că vrea să vândă mașina la fier vechi iar martorul i-a spus că plătește atât cât ar putea obține prin vânzarea mașinii ca fier vechi iar prețul a fost mic. A mai precizat că mașina funcționa și s-ar fi putut circula cu ea. A mai arătat martorul că nu a înlocuit piese de la mașina sa cu cele ale mașinii cumpărate. Martorul știa că mașina nu este înscrisă în circulație iar inculpatul l-a rugat să o conducă el, dar nu a fost de acord, așa că a condus-o un prieten al inculpatului.
La data de 01.11.2011, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție TF C. s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea de către inculpatul T. T. a infracțiunilor de „punere în circulație pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat” prevăzută de art.85 alin.1 din OUG nr.195/2002 și „punere în circulație pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare” prevăzută de art.85 alin.2 din OUG nr.195/2002. S-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 28.12.2010, acesta l-a rugat pe martorul Kaffai Z. să conducă autoturismul marca Peugeot 205 cu nr. de înmatriculare W-_-L pe DE578 de la Siculeni la domiciliul părții vătămate M. A. situat în mun. Miercurea C., autoturismul susmenționat fiind radiat din circulație în Austria și neînmatriculat în România.
Prin adresa nr._/PNF/AC din 15.01.2013, IGPR – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională a comunicat că autoturismul marca Peugeot, . VF320ADJ22_86438 a fost înmatriculat cu nr. W-_-V, pe numele lui H. T., în intervalul 20.11.2007 – 25.04.2008. După această dată autoturismul nu mai figurează înmatriculat în Austria. Numărul de înmatriculare W-_-L nu figurează în evidențele austriece.
În cauză s-au efectuat verificări cu privire la autoturismul în cauză și la SPCRPCIV din cadrul Instituției Prefectului – Județul Harghita care a comunicat, prin adresa nr.3/4161 din 01.11.2012 că autoturismul marca Peugeot 205 cu nr. de identificare VF320ADJ_ nu figurează în evidențe înmatriculat, radiat sau autorizat să circule provizoriu la data de 28.12.2010.
Cu ocazia audierii sale de către organele de cercetare, martorul H. T., bunicul inculpatului T. T., a declarat că, la data de 25.11.2010, a depus pe rampa din spatele dormitorului CFR din . a sa, marca Peugeot 205, de culoare roșie care fusese radiat din circulatie în Austria și căruia i-a montat numerele de înmatriculare W-_-L care aparținuseră unei alte mașini proprietate a martorului, de asemenea radiată din circulatie în Austria. Ulterior, la aceeași dată, martorul a fost arestat preventiv până la data de 30.06.2011. După ce s-a liberat, martorul s-a deplasat la Siculeni pentru a-și recupera mașina, dar nu a mai gasit-o și a aflat că a fost vândută de către nepotul său, inculpatul T. T. unei persoane din mun. Miercurea C. pe nume M. A.. Ca urmare, martorul a depus la poliție, la data de 25.10.2011, o plângere împotriva nepotului sau T. T. pentru săvârșirea infractiunii de „furt” prevăzută de art.208 alin.1 Cod penal raportat la art.210 Cod penal. Plângerea a format obiectul dosarului 1854/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C. și în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul T. T., în temeiul art.228 alin.6 Cod pr. P.. raportat la art.10 lit.f Cod pr. P..
Martorul nu a putut fi audiat în fața instanței deoarece nu s-a prezentat în urma citării fiind plecat în Austria.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, reiterând susțținerile privind lipsa vinovăției sale în comiterea faptelor și solicitând audierea martorului H. T..
Apelul este fondat, dar pentru următoarele considerente:
În ce privește infracțiunile la Codul rutier, din desfășurarea faptelor așa cum este relatată de partea civilă M. A. și de martorii K. I. și cum a fost recunoscută de inculpat la urmărire penală reiese cu certitudine că acesta știa că mașina nu este înmatriculată în România. Refuzul părții civile de a o conduce, încercarea de a închiria un trailer și apoi apelarea la serviciile martorului Kaffai Z. au rezultat în mod explicit din această împrejurare. De altfel, și în apel inculpatul nu a negat-o expres, arătând doar că nu-și mai amintește. Dacă, însă, a fost comisă și infracțiunea de punere în cicrulație a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, aceasta este, potrivit deciziei în interesul legii nr. 18 din 10 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, o problemă distinctă. Or, cu privire la această a doua faptă nu s-a administrat vreo probă din care să rezultte că inculpatul ori, de altfel, partea civilă sau martorii sus-menționați știau că numărul mașinii era nu doar nevalabil, ci și fals.
În concluzie, se impune menținerea condamnării inculpatului pentru prima dintre aceste fapte, și achitarea lui pentru a doua.
Cu privire la infracțiunea de înșelăciune, din declarațiile părții civile M. A. și ale martorului H. T. reiese că, vânzându-i primului mașina celui de-al doilea fără acordul celui din urmă și fără să-l anunțe asupra lipsei acestui acord, a creat părții civile un prejudiciu în cuantum de 500 de lei, prețul mașinii primit de la aceasta, fiindcă partea civilă a trebuit să restituie mașina proprietarului ei, H. T..
Inculpatul susține că a vândut mașina cu acordul martorului H. T., bunicul său. Acesta din urmă neagă acest acord în declarațiile date la urmărire penală. Însă martorul nu a putut fi audiat în fața primei instanțe, iar în apel, dată fiind lipsa inculpatului, s-a renunțat la demersurile pentru o confruntare între cei doi. Dar declarațiile de la urmărire penală ale martorului H. T. nu sunt decisive, fiindcă inculpatul nu i-a spus părții civile că mașina este a bunicului său și că are acordul lui pentru vânzarea ei, pentru ca acest acord să fie elementul cheie al înșelăciunii. I-a spus altceva: că mașina a fost a bunicului său, dar că bunicul său i-a făcut-o cadou și a plecat în Austria. În acest sens sunt declarațiile părții civile și ale martorului K. I., din care reiese că inculpatul se comporta ca fiind el proprietarul mașinii, și declarațiile martorului Kaffai Z., care arată că inculpatul i-a spus că „are o mașină” (f. 49 ds. urm. pen.). Declarațiile acestui martor din prima instanță sunt, ce e drept, oarecum diferite, și reiau versiunea inculpatului, dar martorul nu explică în nici un fel această elaborare tardivă. Mai credibile, ca mai proaspete în memorie, sunt susținerile inițiale. Or, așa cum inculpatul însuși admite, el nu avea nici o mașină, ci mașina era a bunicului său, care nu era plecat în Austria ci se afla deținut în țară.
Ca urmare, în mod just a reținut prima instanță vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de înșelăciune.
În ce privește individualizarea pedepselor și contopirea lor cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr.1437/30.11.2011, acestea au fost în mod just făcute ținând seama de circumstanțele reale și personale relevante.
Pentru aceste considerente, instanța de apel va admite în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. apelul promovat de către inculpatul T. T. și va desființa parțial sentința penală criticată pentru a-l achita în baza art. 396 alin. 1, 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală pe inculpatul apelant de sub acuza comiterii infracțiunii incriminate de prevederile art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 Rep. cu reținerea art. 5 din noul Cod penal.
Va menține în rest, în esență, dispozițiile din hotărârea penală criticată.
În baza art. 275 alin. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul promovat de către inculpatul T. T. (fiul lui J. și I., născut la data de 09.12.1989, domiciliat în ., ., .) împotriva sentinței penale nr. 1407/ 15.07.2014 a Judecătoriei Miercurea C..
Desființează parțial sentința penală criticată și rejudecând în următoarele limite cauza:
Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului apelant prin sentința penală criticată, în pedepsele componente, respectiv în:
- pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii incriminate de disp. art. 85 alin. 1 din OUH nr. 195/2002 Rep. ;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii incriminate de disp. art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 Rep.
Potrivit art. 396 alin. 1, 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală achită pe inculpatul apelant de sub acuza comiterii infracțiunii incriminate de prevederile art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 Rep. cu reținerea art. 5 din noul Cod penal.
Menține dispozițiile din hotărârea penală criticată, de condamnare a inculpatului T. T. pentru săvârșirea infracțiunilor incriminate de disp. art. 215 alin. 1 și 3 din vechiul Cod penal și de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 Rep. cu reținerea art. 5 din noul Cod penal, precum și dispoziția de anulare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului apelant prin sentința penală 1437/2011 a Judecătoriei Miercurea C..
Potrivit art. 85 alin. 3 rap. la art. 36 alin. 2 vechi Cod penal cu reținerea art. 5 din noul Cod penal, contopește pedepsele de 6 luni închisoare și 1 an închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1407/2014 a Judecătoriei Miercurea C., cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului apelant prin sentința penală nr. 1437/30.11.2011 a Judecătoriei Miercurea C., stabilind ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă, respectiv pedeapsa de 3 ani închisoare.
Menține toate celelalte dispoziții din sentința penală criticată referitoare la pedeapsa accesorie aplicată inculpatului, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, de obligare a inculpatului la respectarea măsurilor de supraveghere instituite în sarcina sa, de suspendare a executării pedepsei accesorii, de admitere a acțiunii civile exercitate în cauză și de obligare a sa la plata cheltuielilor judiciare aferente soluționării cauzei la prim grad.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, suma de 200 lei RON reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pe seama inculpatului apelant, se va avansa Baroului M. din fondul special al Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2015.
Președinte, Judecător,
M.-R. C. I.-C. B.
Grefier
D. M.
Red. Tehnored. I.B. 28.02.15
Imprimat D.M. 2.03.2015 - 5 ex.
Judecător fond A. D. R.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 33/2015.... | Infracţiuni privind frontiera de stat a României. O.U.G nr.... → |
|---|
