Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 136/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 136/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 136/2014
ROMÂNIA
C. DE A. T. M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 136/CU
Ședința publică din 23 aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. G.
Grefier D. M.
Cu participarea doamnei procuror G. G. din cadrul P. de pe lângă C. de A. T. M.
Pe rol judecarea contestației formulate de condamnatul M. C. (fiul lui C. și I., născut la data de 21 septembrie 1977, în prezent deținut în P. M. C.) împotriva sentinței penale nr. 118 din 20 februarie 2014 pronunțată de T. H. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul M. C., în stare de detenție, asistat de apărător numit din oficiu, avocat A. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că petentul-condamnat a formulat contestație în termen legal.
Se constată că a fost depus la dosar un memoriu cu motivele contestației de către apărătorul ales al condamnatului, avocat V. A..
La întrebarea instanței, petentul precizează că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu pe seama sa, domnul avocat V. a avut delegație doar pentru formularea concluziilor. Precizează că menține motivele de apel invocate prin memoriul depus la dosar.
Apărătorul desemnat din oficiu pe seama petentului condamnat precizează de asemenea că susține concluziile din acest memoriu.
Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Doamna avocat A. C. pentru contestatorul M. C. solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, conform motivelor scrise formulate de apărătorul ales al condamnatului, cu cele trei subpuncte, solicitând în primul rând să se constate că a intervenit prescripția răspunderii penale, solicită aplicarea dispozițiilor art. 15 din Codul penal anterior și aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv reducerea pedepsei de la 11 ani la 10 ani închisoare fără aplicarea vreunui spor. Cu cheltuieli judiciare în sarcina statului.
Reprezentanta parchetului arată că nu există temeiuri pentru admiterea contestației. În aplicarea legii mai favorabile, instanța de fond a procedat corect reducând pedeapsa de 9 ani aplicată inculpatului la maximul special de 5 ani închisoare prevăzut de legea nouă, în speță de dispozițiile art. 367 alin. 1 cod penal. Obiectul cauzei îl constituie aplicarea dispozițiilor art. 6 din noul Cod penal și nu dispozițiile art. 15 din vechiul Cod penal care vizează ipoteza aplicării unei sancțiuni mai mici decât maximul special prevăzut de legea nouă și care reglementează aplicarea facultativă și nu obligatorie a legii penale mai favorabile. Cât privește prescripția, această instituție nu doar că nu este incidentă în cauză, dar nici nu are legătură cu obiectul acesteia. Solicită instanței să respingă ca nefondată contestația formulată.
Condamnatul M. C., având ultimul cuvânt, arată că a formulat contestație având în vedere decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la instituțiile autonome, având în vedere că prima instanță a coborât pedeapsa pentru infracțiunea de grup organizat de la 9 la 5 ani închisoare. Solicită instanței să constate intervenită prescripția pentru fapta de constituire de grup organizat și coborârea limitelor de pedepse pentru cele două fapte pentru care este condamnat, erau de la 5 la 20 de ani, iar acum sunt de la 3 la 10 ani. Pedeapsa sa este la maximul prevăzut în noua lege la care i s-a adăugat un an spor. A fost depusă la dosar și practică judiciară, într-o cauză de la B., unde, necoborând limitele noi ale pedepselor, s-a îndepărtat sporul. De asemenea, tot ca practică judiciară, invocă hotărârea pronunțată tot la instanțele din B., în dosarul nr._ în care instanța a coborât sub limita maximă pedeapsa, având în vedere aplicarea art. 3201 din vechiul cod de procedură penală. Pentru aceste motive solicită ca măcar acel spor de 1 an să-i fie îndepărtat, având în vedere art. 6, să-i rămână pedeapsa la acel maxim prevăzut de noua lege.
C. DE A.
Asupra contestației formulate:
Prin sentința penală nr. 118 din 20 februarie 2014 pronunțată de T. H. în dosarul nr._ în baza dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 286/2009, a fost admisă sesizarea formulată de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din P. M. C., cu privire la persoana privată de libertate M. C. (fiul lui C. și I., născut la data de 21.09.1977, deținut în P. M. C..).
S-a constatat intervenirea legii penale mai favorabile pentru pedeapsa la care a fost condamnat M. C. prin sentința penală nr. 34/S din data de 23 februarie 2010 a Tribunalului pentru Minori și Familie B. pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003).
În baza art. 6 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, a fost redusă pedeapsa închisorii aplicată condamnatului M. C. prin sentința penală nr. 34/S din data de 23 februarie 2010 a Tribunalului pentru Minori și Familie B. de la 9 ani închisoare la 5 ani închisoare.
S-a constatat că M. C. urmează să execute în final aceeași pedeapsă rezultantă de 11 ani închisoare.
S-a scăzut din durata pedepsei închisorii timpul reținerii și arestării preventive precum și timpul deja executat de la data de 17 mai 2005 și până la data de 14 iunie 2006 precum și de la data de 3 aprilie 2012 la zi.
S-a reținut că pedeapsa complementară se va executa în conținutul prevăzut de art. 66 lit. a, b, e, f din Legea nr. 286/2009.
A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 39/2010 din data de 30 martie 2012 emis de Tribunalului pentru Minori și Familie B. și dispune emiterea unui nou mandat.
Pentru a hotărî în acest sens instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin adresa înregistrată pe rolul Tribunalului H. sub numărul_, la data de 06.02.2014, Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile constituită în temeiul H.G. nr.836/2013 la nivelul Penitenciarului M. C. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 34/S din 23 februarie 2010 a Tribunalului pentru Minori și Familie B. prin care s-a dispus condamnarea persoanei private de libertate M. C..
La adresă au fost înaintate copia fișei de evaluare a comisiei Penitenciarului M. C., copia cazierului judiciar, copiile mandatelor de executare a pedepsei închisorii și copiile sentințelor judecătorești de condamnare a persoanei private de libertate M. C..
S-a arătat, în acest sens, că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 9 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, infracțiune care este pedepsită cu o pedeapsă mai mică în legea nouă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
T. a constatat intervenirea legii penale mai favorabile în ce privește pedeapsa la care a fost condamnat M. C. prin sentința penală nr. 34/S din 23 februarie 2010a Tribunalului pentru Minori și Familie B. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 29/2003. Fapta pentru care a fost condamnat inițial inculpatul este prevăzută în prezent, sub aceeași denumire, de art. 367 alin. 1 Cod penal și pedepsită cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani. Întrucât pedeapsa inițială de 9 ani închisoare este mai mare decât acest maxim, a fost redusă.
T. a constatat că tratamentul sancționator aplicat condamnatului pentru concurs de infracțiuni este mai favorabil sub vechea lege și nu sunt incidente dispozițiile art. 6 Cod penal, întrucât potrivit noilor dispoziții ale art. 39 lit. b Cod penal ar urma să se aplice pedeapsa cea mai grea și un spor obligatoriu de o treime din restul pedepselor, astfel că maximul prevăzut de noua lege nu este mai mic decât pedeapsa ce o execută condamnatul pentru concurs de infracțiuni.
Împotriva sentinței instanței de fond a formulat contestație condamnatul M. C. care a solicitat a se constata că a intervenit prescripția răspunderi penale pentru infracțiunea de constituire de grupul infracțional organizat, că se impune recucerea pedepsei pe care o are de executat de la 11 ani la 10 ani închisoare, prin eliminarea sporului de 1 an aplicat.
Analizând contestația formulată se constată următoarele:
T. în mod corect a apreciat că aplicarea legii penale mai favorabile pentru condamnatul M. C. vizează doar infracțiunea de constituire a unui grupul infracțional organizat infracțiune ce se regăsește în prezent incriminată în art.367 alin.1 Cod penal și este sancționată cu pedeapsa de la 1 la 5 ani.
Cum pentru această faptă s-a aplicat condamnatului oi pedeapsă de 9 ani închisoare, în mod corect s-a apreciat că această pedeapsă trebuie a fi redusă la 5 ani.
În ceea ce privește celelalte pedepse aplicate condamnatului pentru celelalte fapte acestora nu le sunt aplicabile art.6 Cod penal, pedepsele stabilite nedepășind maximul stabilit prin legea nouă.
Petentul a solicitat a se consta intervenită prescripția răspunderii penale pentru infracțiunea de constituire a unui grupul infracțional organizat, solicitare care nu va fi respinsă de către instanță deoarece art.6 din Cod penal nu face referire la instituția prescripției, care trebuie reținută a fi intervenit până la judecarea cauzei pe fond și nu după o condamnare definitivă.
În ceea ce privește solicitarea vizând eliminarea sporului de 1 an închisoare, se apreciază că condamnatului i s-au aplicat pedepse pentru fapte concurente și că trebuie analizat care tratament sancționator vizând concursul de infracțiuni îi este mai favorabil condamnatului.
Ori, se constatată că dacă s-ar aplica un spor de 1/3 din restul pedepselor, este clar că sporul stabilit, de 1 an îi este mai favorabil condamnatului.
Ca urmare, se va respinge ca nefondată contestația formulată, în conformitate cu art.4251 alin.7 lit.b Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 4251 alin. 7 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul M. C. (fiul lui C. și I., născut la data de 21 septembrie 1977, în prezent deținut în P. M. C.) împotriva sentinței penale nr. 118 din 20 februarie 2014 pronunțată de T. H. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2014.
Președinte
F. G.
Grefier
pt.D. M. lipsă din instanță semnează prim grefier
D. U.
Red.FlG/28.04.2014
Thnred./CC/2 exp./29.04.2014
Jd.fd. C.I.U.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 127/2014. Curtea de... | Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 181/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
