Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 375/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 375/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 09-07-2015 în dosarul nr. 375/2015
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.375/A
Ședința publică din 9 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. A. M.
JUDECĂTOR: S. B.
GREFIER: C. G.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului formulat de către inculpatul S. D. V. (fiul lui V. și D., născut la data de 20.09.1995 în Sighișoara, în Sighișoara, jud. M., domiciliat în com. N., ., jud. M., CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Tg.M.) împotriva sentinței penale nr.61 din 10 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Sighișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantului Ministerului Public.
Procedura este legal îndeplinită.
S-au citit actele și lucrările dosarului, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 24 iunie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 9 iulie 2015. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin sentința penală nr. 61 din 10.04.2015, pronunțată de Judecătoria Sighișoara, în dosarul penal nr._, instanța de fond a dispus următoarele:
A admis cererea formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighișoara și, în consecință:
În baza art. 386 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului S. D. V. din infracțiunea de tentativă la tâlhărie prev. și ped. de art. 32 Cod penal raportat la art. 233 alin.1, art. 234 alin.1 lit. d și f Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a și d Cod penal în infracțiunea de tentativă la tâlhărie prev. și ped. de art. 32 Cod penal raportat la art. 233 alin.1, art. 234 alin.1 lit. d și f Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal.
În baza art. 32 Cod penal raportat la art. 233 alin.1, art. 234 alin.1 lit. d și f Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal, art. 374 alin.4, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală l-a condamnat pe inculpatul S. D. V. fiul lui V. și D., născut la data de 20.09.1995 în Sighișoara, în Sighișoara, jud. M., domiciliat în com. N., ., jud. M., posesor al C.I. . nr._, emisă de S.P.C.L.E.P. N., CNP_, la pedeapsa de 2 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit. a,b Cp pe timp de 1 an.
În baza art. 65 alin. 1 și 3 din noul Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a,b Cod penal.
În baza art. 399, art. 404 alin. 4 lit. a,b Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1/14.02.2015 emis de Judecătoria Sighișoara și a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 14.02.2015 la zi.
A făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 3, art. 5 și art. 7 alin. 1 din Legea 76/2008 și punctul 22 din Anexa la Legea 76/2008, dispunând prelevarea de la inculpat de probe biologice și l-a încunoștințat că respectivele probe vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în SNDGJ a profilului său genetic.
În baza art. 25, 374 Cod proc. penală, art. 1357 și urm. cod civil a obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă B. N..
În baza art. 112 lit. b Cod penal a dispus confiscarea unei bâte de aproximativ 1,15 m folosită de inculpat la săvârșirea faptei.
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorilor din oficiu în sumă de 800 lei au fost lăsate în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din 10.03.2015 întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Sighișoara, în dosarul 256/P/2015 a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul S. D. V. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată, faptă prevăzută și pedepsită de art.32 rap. la art.233 alin.1, art.234 alin.1 lit. d și f C. penal cu aplicarea art.77 lit. a și d C.pen.
În expunerea actului de sesizare s-a reținut ca situație de fapt că, la data de 12.02.2015, în jurul orelor 21:30 inculpatul S. D. V., împreună cu inculpatul minor I. A., au intrat în imobilul cu numărul 314 din . vătămate B. N., în vârstă de 89 de ani, cu scopul de a sustrage bani sau alte valori din casa acesteia și de a o lovi pe aceasta cu o bâtă, în urma loviturilor primite persoana vătămată necesitând un număr de 35-40 de zile de îngrijiri medicale.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile persoanei vătămate (Brandi N.), declarațiile inculpatului S. D. V., declarațiile inculpatului I. A., declarațiile martorilor F. C., Bîntu I., B. E., Punca F., procesul verbal de cercetare la fața locului cu planșele foto anexate, raportul de expertiză medico-legală nr.655/A!/55 din 14.02.2015 emis de către IML Tg.M., mijloacele materiale de probă anexate dosarului.
În fața organelor de urmărire penală inculpatul a declarat că inculpatul minor I. A. a fost cel care a organizat tot, că imediat după ce au intrat în imobilul persoanei vătămate I. A. a lovit-o cu parul, apoi timp de 10 minute au început să caute bani și bunuri, fiindcă nu au găsit s-au hotărât să plece. În momentul în care au intrat în casă, victima a pus mâna pe receptorul telefonului și a încercat să apeleze pe cineva, dar nu a mai putut, fiindcă imediat I. A. a lovit-o cu parul peste mână. A recunoscut că i-a aplicat și el victimei lovituri cu parul, iar nu cu pumnii sau cu alte obiecte. Au părăsit imobilul sărind gardul prin spatele grădinii, iar fiecare a mers la domiciliul lui.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Sighișoara sub nr._ .
Prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la data de 12.03.2015 l-a constatat în baza art.207 alin.2 C. pr. penală legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, în baza art.207 alin.4 Cod proc. penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Contestația declarată de inculpat împotriva acestei a fost respinsă prin Încheierea Penală nr.54/CT/16.03.2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului M..
Prin Încheierea pronunțată în Cameră de Consiliu la 26.03.2015 s-a respins cererea inculpatului de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
Prin Încheierea penală nr.69/CT/30.03.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului M. s-a respins ca nefondată contestația declarată de inculpat împotriva Încheierii penale din 26 martie 2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sighișoara.
Prin Încheierea pronunțată în Camera de Consiliu la 03.04.2015 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sighișoara a constatat în baza art.346 alin.2 C.proc. penală legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoriei Sighișoara 256/P/2015 privind pe inculpatul S. D. V. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată, faptă prev. și ped. de art.32 rap. la art.233 alin.1, art.234 alin.1 lit. d și f C.pen. cu aplicarea art.77 lit. a și d C.pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. S-a dispus începerea judecării cauzei, stabilindu-se termen de judecată la data de 10.04.2015 în ședință publică, cu citarea părților.
La termenul stabilit instanța, în temeiul art. 374 C.p.p. a dat citire actului de sesizare și a adus la cunoștință inculpatului că are dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lui, că are dreptul de a pune întrebări părții civile, martorilor, de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar. De asemenea, i s-a pus în vedere că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, i s-au adus la cunoștință disp.art.396 alin.10 C.pr.penală.
Inculpatul a solicitat judecarea cauzei în baza procedurii recunoașterii vinovăției, astfel că s-a procedat la ascultarea lui conform art.375 C.proc. penală.
Instanța, constatând îndeplinite cerințele legale a admis cererea inculpatului de a fi judecat conform procedurii recunoașterii vinovăției.
Din probele administrate în cauză instanța a reținut următoarele:
În seara zilei de 12.02.2015 inculpatul minor I. A., în vârstă de 14 ani și minorul F. C. în vârstă de 14 ani, s-au întâlnit cu inculpatul S. D. V., care le-a propus să meargă la furat de fier vechi la locuința persoanei vătămate Brandi N.. Inculpatul S. D. V. i-a dat lui I. A. o pereche de mănuși.
Toți trei s-au deplasat la locuința persoanei vătămate și au pătruns în curte prin escaladarea gardului de la grădină. Întrucât nu au găsit fier vechi prin curte, inculpatul S. D. V. le-a propus să o sperie pe persoana vătămată.
Înarmați cu bâte, pe care le-au luat din curtea locuinței, s-au deplasat la una dintre ferestre, unde inculpatul S. D. V. a luminat cu o lanternă interiorul, iar apoi, dorind să o sperie pe persoana vătămată, a spart fereastra cu bâta, după care toți trei au fugit în grădină.
Inculpatul S. D. V. și I. A. au hotărât să intre în locuința persoanei vătămate pentru a sustrage bani sau bunuri. Fiind speriați, minorul F. C. nu i-a însoțit, ci a rămas să-i aștepte în grădina persoanei vătămate.
Cei doi inculpați, forțând ușa de la ., au pătruns în camera în care aceasta se afla, și au lovit-o cu bâta, aceasta căzând la pământ. Ea a început să se roage, în timp ce inculpații căutau prin casă bani.
Înainte ca inculpații să pătrundă în casă, persoana vătămată, fiind vătămată că i-a fost spart geamul, i-a sunat de pe telefonul fix pe vecinii săi, martorii B. I. și B. E..
Panicată fiind nu a vorbit nimic, dar telefonul a rămas deschis astfel încât martorii au auzit cum persoana vătămată se ruga și la un moment dat o voce de bărbat care a spus: „haide să plecăm că nu este nimic pe aici”.
Când partea vătămată și-a revenit, începând să se roage din nou, inculpatul S. D. V. a vrut să o lovească din nou, dar inculpatul I. A. l-a oprit.
Inculpații au stat în casa persoanei vătămate circa 40-60 minute și au plecat atunci când martorul B. I. a strigat la geamul locuinței persoanei vătămate.
Concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.655/A1/55 emis de IML Tg.M. au fost următoarele: partea vătămată B. N., în vârstă de 89 de ani prezintă diagnosticul „fractură humerus stâng cu minimă deplasare. Hematoame și excoriații faciale”, leziunile traumatice s-au putut produce la data de 12 februarie 2015, prin mecanismul de loviri directe, repetate cu corp dur contondent; conform baremului medico-legal necesită pentru vindecarea leziunilor traumatice suferite 35-40 zile de îngrijiri medicale, în condițiile unei evoluții, favorabile, prin leziunile traumatice nu i-a fost pusă în primejdie și nu i-a cauzat o infirmitate sau un prejudiciu estetic grav și permanent.
Ulterior săvârșirii faptei, inculpatul S. D. V. le-a spus inculpatul minor I. A. și minorului F. C. să-și ardă încălțămintea pentru a fi descoperiți. Ambii inculpați și-au ars încălțămintea, astfel încât nu a mai putut fi recuperată.
La un moment dat, la cererea inculpatului S. D. V., inculpatul I. A. s-a deplasat la tabloul cu siguranța electrice și l-a decuplat, după care a revenit în casă pentru a căuta bunuri sau bani.
Martorii au auzit-o la telefon, pe persoana vătămată spunând „nu, nu„ și la insistențele martorului B. I., adresate persoanei vătămate, de a ieși și de a aprinde lumina, soția acestuia a auzit-o pe aceasta spunând „nu pot căci sunt ținută de mână”.
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza de urmărire penale, cât și în faza cercetării judecătorești.
Întrucât din probe rezultă că fapta a fost săvârșită de inculpatul S. D. V. doar împreună cu inculpatul minor I. A., nu și cu minorul F. C., așadar doar de două persoane, instanța a admis cererea formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighișoara și în consecință, în baza art.386 C.p.p. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului S. D. V. din infracțiunea de tentativă la tâlhărie prev. și ped. de art. 32 Cod penal raportat la art. 233 alin.1, art. 234 alin.1 lit. d și f Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a și d Cod penal în infracțiunea de tentativă la tâlhărie prev. și ped. de art. 32 Cod penal raportat la art. 233 alin.1, art. 234 alin.1 lit. d și f Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 C.pen., în sensul că a ținut seama de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii și anume în timpul nopții, împreună cu un minor în vârstă de 14 ani, împotriva unei persoane foarte în vârstă, lipsită de putință de a se apăra și cu o violență deosebită, cauzându-i persoanei vătămate leziuni traumatice medicale în 35-40 zile de îngrijiri medicale, de faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind cercetat pentru comiterea unor acțiunii contra patrimoniului, într-unul din dosare fiindu-i aplicată o amendă administrativă, iar în al doilea beneficiind de prevederile noului Cod penal, apreciindu-se cu persoana vătămată, de conduita sa după săvârșirea infracțiunii și, în cursul procesului penal.
Pornind de la aceste criterii, inculpatul a fost condamnat în baza art.32 Cod penal rap. la art.233 alin.1, art.234 alin.1 lit. d și f cu aplic. art.77 lit. d Cod penal, art.374 alin.4, art.396 alin.10 Cod proc. penală la pedeapsa de 2 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit. a, b Cod penal pe timp de 1 an.
În baza art.65 alin. 1 și 3 din noul Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b Cod penal.
În baza art.399, 404 alin.4 lit. a, b Cod penal instanța a menținut măsura arestării preventive a inculpatului arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1/14.02.2015 emis de Judecătoria Sighișoara și a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 14.02.2015 la zi.
S-a făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 3, art. 5 și art. 7 alin. 1 din Legea 76/2008 și punctul 22 din Anexa la Legea 76/2008, dispunând prelevarea de la inculpat de probe biologice și acesta a fost încunoștințat că respectivele probe vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în SNDGJ a profilului său genetic.
Cu privire la pretențiile civile solicitate de persoana vătămată B. V., care s-a constituit parte civilă, prin raportare la întreg ansamblul probator administrat în cauză, având în vedere modalitatea concretă în care inculpatul S. D. V. împreună cu inculpatul I. A. au acționat, cauzându-i acesteia o evidentă suferință psihică și fizică, instanța a apreciat că suma de 1000 lei solicitată de partea civilă este suficientă și de natură realiza o justă reparație a prejudiciului cauzat părții civile.
Prin urmare, instanța, constatând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, l-a obligat pe inculpat, în baza art.25, 374 Cod proc. penală, art.1357 și următoarele Cod civil, la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Brandi N..
În baza art.112 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea unei bâte de aproximativ 1,15 m folosită de inculpat la săvârșirea faptei.
În baza art.274 alin.1 Cod proc. penală inculpatul a fost obligat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorilor din oficiu în sumă de 800 lei a fost lăsat în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul S. D. V., care în declarația de apel nu a arătat motivele pentru care a înțeles să promoveze calea de atac, însă apărătorul acestuia a precizat că solicită reindividualizarea atât a pedepsei stabilite, cât și a modalității de executare, în sensul reducerii pedepsei care să fie suspendată sub supraveghere, în conformitate cu prevederile art. 91 Cod penal.
Examinând apelul promovat, prin prisma materialului aflat la dosarul nr._ al Judecătoriei Sighișoara, a motivelor invocate, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv și neagravării situației în propria calea de atac, potrivit dispozițiilor art. 417 și art. 418 Cod procedură penală, instanța de control judiciar găsește calea de atac declarată nefondată pentru următoarele considerente:
Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută – pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal în fața primei instanțe – hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluția la care s-a oprit prima instanță, relativ la condamnarea inculpatului-apelant, sub aspectul comiterii infracțiunii pentru care a fost deferit justiției.
Pentru a face o asemenea apreciere, considerăm că din conținutul materialului probator administrat, rezultă fără putință de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei penale, în modalitatea descrisă, pe parcursul desfășurării procesului penal, acesta a recunoscut comiterea faptei fără rezerve și a optat ca soluționarea cauzei să se facă în cadrul procedurii reglementate de prevederile art. 375 raportat la art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, aplicabilă în cazul recunoașterii vinovăției.
Referitor la încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, raportat la starea de fapt expusă în actul de sesizare și implicit reținută de instanța de fond, apreciem că aceasta este corectă.
De asemenea, pentru fapta comisă, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă corect individualizată, prima instanță a ținut seama atât de circumstanțele reale ale comiterii faptei, cât și de cele personale ale inculpatului, făcând așadar o riguroasă interpretare și aplicare a prevederilor art. 74 Cod penal referitoare la criteriile de individualizare a pedepsei și prin urmare cuantumul pedepsei stabilite reprezentă un tratament penal just, fiind respectat totodată și principiul proporționalității directe a sancțiunii, oglindit în cuantumul pedepsei stabilite.
În ceea ce privește solicitările inculpatului, referitoare la aplicarea prevederilor art. 91 Cod penal, arătăm că, în aprecierea noastră, suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate, nu reprezintă o soluție care să corespundă necesităților prevenției speciale și generale, în condițiile în care, infracțiunea de tentativă la tâlhărie pentru care inculpatul a fost tras la răspundere penală – ținând cont de modalitatea de operare, adică mai multe persoane împreună, pe timpul nopții și în locuința proprie a persoanei vătămate, care ere o persoană în etate, având vârsta de 89 de ani - are un caracter grav. În sprijinul acestui punct de vedere reținem, totodată, faptul că locuința personală reprezintă un spațiu al intimității oricărui cetățean, în care persoanele trebuie să se simtă în siguranță.
În aceeași ordine mai notăm că, potrivit fișei de cazier judiciar al acuzatului, acesta în cursul anului 2013 a mai fost sancționat administrativ pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat și violare de domiciliu, iar din această împrejurare, considerăm că, se poate trage concluzia potrivit căreia, conduita acestuia denotă din partea lui un real dezinteres față de relațiile și valorile sociale ocrotite de normele penale și este evidentă perseverența sa în efectuarea actelor contrare unor asemenea prevederi.
Prin prisma celor mai sus arătate, în opinia noastră, pentru îndeplinirea funcțiilor sancțiunii penale, în particular a funcției de reeducare și a celei de exemplaritate, este necesară executarea pedepsei aplicate în regim de detenție, numai în acest fel putându-se realiza reinserția socială a inculpatului și prevenția generală.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, vom respinge, ca nefondat apelul declarat de apelantul – inculpat S. D. V., împotriva sentinței penale nr. 61 din 10.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sighișoara, în dosarul penal nr._ .
În baza art. 421 pct. 1 teza finală Cod procedură penală, vom menține hotărârea penală atacată.
Observăm că prin încheierea penală nr. 7/C/P din 14.02.2015 pronunțată în dosarul nr._, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sighișoara a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Judecătoria Sighișoara și a dispus, în baza prevederilor art. 223 alin. 2, coroborat cu art. 202 alin. 1, raportat la art. 224 și art. 226 Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 14.02.2015 și până în data de 15.03.2015, inclusiv. Ulterior măsura privativă de libertate a fost menținută succesiv, inițial de judecătorul de cameră preliminară, apoi de către instanță, în prezent inculpatul fiind judecat în stare de arest preventiv.
La data de astăzi, data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în baza art. 241 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, măsura arestării preventive încetează de drept, în condițiile în care inculpatul intră în executarea pedepsei de 2 ani închisoare care i-a fost aplicată.
Deoarece, pe parcursul desfășurării procedurilor referitoare la soluționarea căii de atac, inculpatul a fost suspus măsurii arestului preventiv, în temeiul art. 422 teza finală Cod procedură penală, raportat la art. 424 alin. 3 Cod procedură penală și la art. 72 alin. 1 Cod penal, vom deduce din pedeapsa aplicată inculpatului și durata arestării preventive din data de 10.04.2015 – data pronunțării sentinței penale atacate - până la zi.
Pornind de la soluția ce urmează să fie pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, vom obliga apelantul-inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura soluționării prezentului apel, din care din care suma de 200 lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocatului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției în favoarea Baroului M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat apelul declarat de apelantul – inculpat S. D. V., fiul lui V. și D., născut la data de 20.09.1995 în localitatea Sighișoara, jud. M., având CNP_, domiciliat în comuna N., ., jud. M., în prezent deținut în Penitenciarul Tg.M., împotriva sentinței penale nr. 61 din 10.04.2015 pronunțată de Judecătoria Sighișoara, în dosarul penal nr._ .
În baza art. 421 pct. 1 teza finală Cod procedură penală, menține hotărârea penală atacată.
În temeiul art. 422 teza finală Cod procedură penală, raportat la art. 424 alin. 3 Cod procedură penală și la art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului și durata arestării preventive din data de 10.04.2015 (data pronunțării sentinței penale atacate) până la zi.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă apelantul-inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura soluționării prezentului apel, din care suma de 200 lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocatului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției în favoarea Baroului M..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 09 iulie 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
S. A. M. S. B.
GREFIER,
C. G.
Red./thred.S.B./09.07.2015/3ex.
Jud.fond. D. V.
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
