Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr. 65/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 65/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 26-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 65/CO
Ședința publică de la 26 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Ministerul Public este reprezentat de procuror M. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționareacontestația formulată de condamnatul C. S. împotriva sentinței penale nr. 44 din 05.02.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă condamnatul, asistat de avocat oficiu Vîși L..
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu solicită admiterea contestației formulată de condamnat, și aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv art. 5 NC.p.p.
Procurorul solicită respingerea contestației și menținerea ca temeinică și legală a sentinței penale nr. 44/2015 a Tribunalului A..
Contestatorul, având ultimul cuvânt, arată că nemulțumirea lui viza doar starea de recidivă.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 44/05.02.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, s-a admis excepția autorității de lucru judecat și s-a respins cererea formulată de condamnatul C. S., aflat în executarea pedepsei în P. A., privind aplicarea legii penale mai favorabile.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, prin cererea înregistrată la Judecătoria A. la data de 11 noiembrie 2014, condamnatul C. S., a formulat cererea de aplicare a legii penale mai favorabile.
Prin sentința penală nr. 53 din 14.01.2015 a Judecătoriei A. s-a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei A. și s-a declinat cauza în favoarea Tribunalului A..
Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, instanța a reținut că petentul se află deținut în P. A. în executarea unei pedepse de 18 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută și pedepsită de art. 197 alin.1 și 3, teza I, Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 469/28.04.2014 pronunțată de Tribunalul G., definitivă prin decizia penală nr.267/C din 26.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel G., în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei nr. nr.538/30.06.2014 emis de Tribunalul G., după cum a rezultat din copia mandatului de executare a pedepsei de la filele 11-13 dosar.
Prin hotărârile judecătorești cu nr. de mai sus în baza art. 595 Cod procedură penală și art. 23 din Legea 255/2013 s-a admis sesizarea privind aplicarea legii penale mai favorabile, formulată de Comisia de evaluare din cadrul Penitenciarului G., iar în temeiul art. 66 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din noul cod penal s-a redus de la 6 ani la 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a,b ,d și e Cod penal. Totodată s-a redus pedeapsa principală aplicată condamnatului pentru infracțiunea de viol prevăzută și pedepsită de art. 197 alin. 1 și 3, teza I, Cod penal 1969 cu aplicarea art. 37 lit b Cod penal 1969, de la 20 ani închisoare la 18 ani închisoare corespunzătoare infracțiunii de viol, prevăzută de art. 218 alin.1 și 3 lit. c, din Noul Cod Penal cu aplicarea art. 41 și art. 43 alin.5 din Noul Cod Penal.
Pentru aceste considerente instanța, a constatat că în cauză există autoritate de lucru judecat în privința cererii formulate de condamnat .
Împotriva sentinței penale nr. 44/5.02.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ a formulat contestație, în termen legal, condamnatul C. S., solicitând reducerea pedepsei principale la care a fost condamnat.
Analizând contestația formulată de condamnat prin prisma dispozițiilor art. 6 C.p. actual și art. 4 din Legea nr. 187/2012, instanța constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 6 alin. 1 din C.p. actual: „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.” Rațiunea dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal este aceea de a garanta respectarea principiului legalității prin înlăturarea părții din pedeapsă care depășește maximul special aplicabil sub legea nouă. Legalitatea pedepsei presupune existența unui suport legal la data aplicării ei și menținerea acestui suport pe durata executării. Ca atare, instanța este abilitată să verifice dacă pedeapsa aflată în executare depășește maximul prevăzut de legea nouă, să înlăture diferența de pedeapsă care nu se mai regăsește în textul în vigoare, operând reducerea la maximul legal. Ca atare, nu se realizează o reindividualizare a sancțiuni, ci doar verificare caracterului legal al sancțiunii aflate în executare, în sensul că pedeapsa aplicată de instanța de fond în temeiul dispozițiilor anterioare să nu fie superioară celei la care s-ar ajunge prin efectuarea unui calcul imaginar raportat la noile reglementări procesuale. În efectuarea acestui calcul se vor avea în vedere limitele de pedeapsa prevăzute de codul penal în vigoare, comparație realizată de instanța de judecată care, soluționând solicitarea condamnatului de aplicare a legii penale mai favorabile a realizat acest examen. Așa cum rezultă din mandatul de executare al pedepsei închisorii nr.538 din 30 iunie 2014 emis de Tribunalul G. - fila 11 dosar fond – s-a examinat, în temeiul art.595 C.pr.pen și art.23 din legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a legii 135/2010 sesizarea formulată de Comisia de evaluare a incidenței aplicării legii penal mai favorabile din cadrul Penitenciarului G. și s-a redus de la 6 ani la 5 ani pedeapsa complementară aplicată condamnatului apreciindu-se totodată că se impune și reducerea de la 20 ani la 18 ani pedeapsa principală aplicată inculpatului C. S. pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art.197 alin.1 și 3 teza I din Codul penal anterior cu aplicarea art.37 lit.b din Codul penal anterior.
Prin urmare, condamnatul a beneficiat de interpretarea și aplicarea legii penale mai favorabile, cuantumul pedepsei principale fiind redus de către instanța de fond, astfel că în mod corect s-a apreciat că există autoritate de lucru judecat, situația sa juridică fiind supusă cenzurii instanței potrivit noilor modificări procesuale și penale.
Astfel, în temeiul art. 425/1 alin. 7 pct.1 lit.b C.pr.pen se va respinge contestația formulată de condamnatul C. S. împotriva sentinței penale nr. 44 din 05.02.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
Văzând și dispozițiile art. 275 alin.2 C.pr.pen,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 425/1 alin. 7 pct.1 lit.b C.pr.pen respinge contestația formulată de condamnatul C. S. împotriva sentinței penale nr. 44 din 05.02.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
În temeiul art. 275 alin.2 C.pr.pen obligă condamnatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul T. reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26 martie 2015.
Președinte,
A. N.
Grefier,
A. J.
Red. AN/27.03.2015
Tehnored A.J. /2 ex/30.03.2015
Prima instanță: Trib.A.- C. V. L.
| ← Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 358/2015. Curtea de Apel... | Trafic internaţional de droguri. Legea 143/2000 art. 3. Decizia... → |
|---|
