Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art.322 NCP. Decizia nr. 1351/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Comentarii

0

Decizia nr. 1351/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 21-12-2015

DOSAR NR._ Operator 2711

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

DECIZIA PENALĂ NR. 1351/A

Ședința publică din data de 21 decembrie 2015

PREȘEDINTE: L. ANI B.

JUDECĂTOR: A. N.

GREFIER: C. U.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria A. și inculpații K. M. R., Ț. A. și M. (I.) R., împotriva sentinței penale nr. 748 din 09.04.2015 pronunțată de Judecătoria A..

Prezența părților, mersul dezbaterilor și concluziile părților și ale procurorului au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 decembrie 2015 care face corp comun cu prezenta decizie, dată la care instanța, având în vedere timpul complexitatea cauzei și timpul necesar pentru deliberare, în baza art.391 alin.1 C.p.p a stabilit termen pentru pronunțare la data de azi.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriu Parchetului de pe lângăTribunalul A., nr.357/P/2009, din 31.03.2014, înregistrat la Judecătoria A. la data de 3 aprilie 2014 au fost trimiși în judecată inculpata K. M. R., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase și fals material în înscrisuri sub semnătură privată in formă continuată și în concurs real, prevăzute și pedepsite de art.48 rap. la art.244 alin.1 și 2 cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal 1968 și art.5 Cod penal, art.322 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal 1968, art.33 lit.a Cod penal 1968 și art.5 Cod penal, inculpatul Țica A., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase și uz de fals in formă continuată și în concurs real, prevăzute și pedepsite de art.244 alin.1 și 2 cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal 1968, art.33 lit.a Cod penal 1968 și art.5 Cod penal și inculpatul M. ( I.) R. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase și uz de fals in formă continuată și în concurs real, prevăzute și pedepsite de art.244 alin.1 și 2 cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal 1968, art.33 lit.a Cod penal 1968 și art.5 Cod penal.

S-a reținut prin rechizitoriu că în cursul anului 2007 organele de poliție din cadrul IPJ A. au fost sesizate în mai multe rânduri cu privire la săvârșirea în perioada iunie 2006 - august 2007, de către mai multe persoane, printre care și inculpații și suspecții a mai multor infracțiuni de înșelăciune în convenții, fals material în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, reținându-se că în baza unor înscrisuri falsificate, au indus în eroare reprezentanții mai multor instituții financiare bancare sau nebancare obținând credite și finanțări în vederea achiziționării de produse, credite pe care ulterior nu le-au mai rambursat.

Prin ordonanța de declinare a competenței din data de 29.06.2009, DIICOT - Biroul Teritorial A., apreciind că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev de art. 7 al.1 din Legea 39/2003 sub aspectul laturii obiective, a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de K.-M. R., O. F., Zinni Vicenzo, C. E. C., N. A. Atila, Țica A., M. F. I. și F. Sultenica, respectiv disjungerea și declinarea competenței de soluționare a cauzei privind celelalte infracțiuni și persoane, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul A..

S-a arătat că din probele administrate în cauză reiese că începând cu luna iunie a anului 2006 inculpata K.-M. R. a fost administrator la . A.. Pe fondul unor dificultăți financiare, în perioada 07.07._07, inițial pentru redresarea societății și ulterior în scop personal sau pentru restituirea unor împrumuturi contractate de la persoane fizice, aceasta a hotărât să obțină bani indiferent de mijloace, chiar și prin comiterea de infracțiuni. În acest scop, în perioada 07.07._07 inculpata a ajutat mai multe persoane care au indus în eroare funcționarii unor instituții bancare sau nebancare, cu ocazia contractării unor credite și/sau finanțări în vederea achiziționării de produse cu plata prețului în rate, folosind înscrisuri false privind calitatea lor de angajați la diferite societăți comerciale și totodată, în perioada 20.06._07, în calitate de administrator al ., a indus în eroare partenerii comerciali prin emiterea unor file C., fără să aducă la cunoștința acestora faptul că nu avea disponibil în contul societății sau mai mult, că aceasta se afla în interdicție bancară de a emite C.-uri.

Astfel, cunoscând condițiile de creditare sau de finanțare bancară a persoanelor fizice și documentele necesare a fi depuse la dosarul de credit, singură sau în complicitate cu alte persoane, administratori de societăți comerciale (cunoștințe sau rude de-ale inculpatei), inculpata a completat mai multe adeverințe de venit și/sau copii ale unor cărți de muncă conforme cu originalul sau doar le-a încredințat unor persoane fizice care nu erau angajați ai societăților ., S.C. Eti Artimex S.R.L,., S.C. O. & Tisha S.R.L., S.C. Soso Trans S.R.L., S.C. O. Luci-A. S.R.L., .., S.C. Video O.., S.C. Casa Viitorului S.R.L, și care atestau în mod nereal că aceștia erau angajați cu vechime de cel puțin trei luni, respectiv că obțineau venituri salariale, ajutându-i în acest fel să obțină în mod injust credite sau finanțări din partea băncilor.

Pentru a-i determina să accepte accesarea creditelor, inculpata le-a promis locuri de muncă și/sau sume de bani din valoarea creditelor astfel obținute. Inculpata K.-M. a încredințat fiecăruia din inculpați una sau mai multe adeverințele de venit, falsificate, pentru a fi depuse la bănci în scopul obținerii creditelor, însoțindu-i totodată la unitățile bancare la depunerea documentelor. Sumele de bani respectiv produsele achiziționate cu finanțare bancară, au fost ulterior remise inculpatei K.-M., care le-a valorificat prin vânzare sub prețul de achiziție, unor persoane necunoscute. Parte din banii obținuți au fost însușiți de către inculpată, iar pesoanele angajate fictiv au fost recompensate uneori în schimbul serviciului făcut, cu diferite sume de bani.

În același timp și alte persoane în calitate de administratori de societăți comerciale, la sugestia inculpatei K.-M. și în complicitate cu ea, au întocmit pe numele mai multor persoane ce le-au fost prezentate de către inculpata K.-M. sau cunoscuți ai acesteia, adeverințe, copii ale unor cărți de muncă, din care reieșea în fals calitatea lor de salariați și veniturile realizate în ultimele trei luni la societatea pe care o administrau, respectiv au dat o declarație în scris, în sensul că la un punct de lucru al societății „au fost depistați de către inspectorul ITM muncind fără să fi avut încheiate contracte individuale de muncă cu societatea”,. Având în vedere aceste „constatări” precum și declarațiile administratorilor și/sau ale persoanelor care „munceau la negru”, deși în fapt inspectorii ITM nu s-au deplasat niciodată la punctele de lucru ale respectivelor societăți unde să depisteze astfel de persoane, inspectorii au întocmit în fals câte un proces verbal de constatare, un proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, înscrisuri în baza cărora au fost întocmite și înregistrate retroactiv la ITM – A. contractele individuale de muncă privind „angajații” în cauză, „angajați” care ulterior folosindu-se de acele înscrisuri au indus în eroare reprezentanții unor instituții financiare în vederea obținerii unor foloase patrimoniale, în mod injust.

De îndeplinirea formalităților la Inspectoratul Teritorial de Muncă A. privind angajarea retroactivă a suspecților și inculpaților s-a ocupat inculpata K.-M..Toate aceste manopere frauduloase au fost făcute întrucât normele bancare prevedeau pentru acordarea de credite persoanelor fizice, condiția de vechime în muncă de minim trei luni anterioară acordării creditului

De aceeași manieră, în aceeași perioadă și în complicitate cu inculpata K.-M. au acționat și Ișlicariu C. V., D. M., O. F., Zinni Vicenzo, C. E. C., N. A. Atila și alți administratori de societăți comerciale dar și mulți „angajați” ai societăților acestora, activitatea lor infracțională împreună cu cea a inculpatei K.-M. R. făcând obiectul dosarelor penale 177/P/2014, 178/P/2014, 179/P/2014, 180/P/2014, 181/P/2014, 196/P/2014, 197/P/2014, 218/P/2014, disjunse din prezenta cauză, tocmai datorită numărului mare de participanți a numărului mare de acte materiale. În ceea ce o privește pe inculpata K.-M., în aceste dosare disjunse se efectuează cercetări pentru acte materiale ce intră în conținutul infracțiunilor pentru care este sesizată instanța în prezenta cauză, faptele fiind comise în formă continuată, urmând a fi emise rechizitorii și în aceste cauze( a se vedea în acest sens precizările făcute la secțiunea ”în drept”).

Referitor la faptul că ar fi intermediat angajarea fictivă a mai multor persoane la ., administrată de ea, sau la alte societăți comerciale administrate fie de cunoscuți fie de rudele sale, în vederea obținerii de credite sau finanțări bancare, inculpata a declarat că a ajutat mai multe persoane ce i-au fost prezentate de către Țica A., P. A.-M., P. Angel și H. B. să se angajeze la societățile comerciale aparținînd unor cunoscuți, însă nu poate preciza dacă acele persoane au lucrat sau nu la respectivele societăți. Declară de asemenea că a ajutat o parte din acele persoane să achiziționeze bunuri de la magazine de tipul Coraura, Metro,etc, bunuri care au fost ulterior valorificate de ea cu ajutorul suspectului M. F. care își reținea o parte din banii obținuți din vânzare, însă niciodată nu a promis ca va achita ea ratele pentru creditele respectiv bunurile achiziționate.

Probele administrate în cauză dovedesc că toate persoanele care au fost angajate cu dată retroactivă la S.C. Pico Bello S.R.L, pe bază de proces-verbal întocmit de inspectorii ITM A., în fapt nu au prestat nici un fel de muncă în cadrul acesteia, fiind angajate fictiv, exclusiv în scopul accesării de credite respectiv de finanțări bancare în favoarea inculpatei K.-M.. În acest sens sunt declarațiile martorilor J. M. și M. N.-persoane angajate în mod real la ., declarația martorei B. M., contabila . respectiv a suspectului Szelez V..

Conținutul proceselor verbale întocmite la data de 23.06.2006 de către O. A. inspector ITM în sensul că „M. M., P. V. Angel și D. O., au contracte de muncă cu . încheiate în formă scrisă din data de 01.03.2006, care însă nu au fost înregistrate la ITM A., deși prezența lor a fost evidențiată pe statele de plată, fără însă a fi achitate obligațiile bugetare ale acestora” ( f14 vol 6), respectiv din data de 22.11.2006 și 15.02.2007 de către suspecta P. E. inspector ITM A., în sensul că „începând cu data de 01.09.2006 a fost încheiat în formă scrisă contractul de muncă pentru Mieri I. dar administratorul a uitat să-l înregistreze, respectiv că începând cu 01.11.2006,au fost primiți la lucru fără să li se întocmească contracte de muncă în formă scrisă M. Răzva, Țica A. și Szelez V.”, aspect rezultând din „verificările efectuate pe foile colective de prezență pe lunile noiembrie, decembrie 2006, ianuarie-februarie 2007, respectiv din nota explicativă dată de către administratorul societății”, este contrazis de declarațiile martorilor J. M. și M. N.-persoane angajate în mod real la ., dar și de către martora B. M.. Potrivit declarației acestei martore, deși a deținut funcția de contabilă la . perioada în litigiu, nu-i cunoaște pe cei menționați de către inspectorii ITM în procesele verbale întocmite, cum că ar fi desfășurat activități remunerate în cadrul . nici nu a semnat la rubrica director economic pe niciuna din adeverințele emise în numele acestei societăți pe numele acelor persoane, adeverințe despre care cu ocazia efectuării cercetărilor a aflat că au fost folosite la accesarea de credite bancare.(f.351- 354).

În acest fel, ca „angajați” ai ., cu complicitatea inculpatei K.-M. R., administrator al societății, au solicitat și obținut credite bancare, respectiv finanțări din partea băncilor în vederea achiziționării de produse electronice și electrocasnice în baza unor documente false, următoarele persoane:

1. Suspectul M. M. S. a fost angajat fictiv la S.C.Pico Bello SRL A. prin intermediul suspectei K.-M. R., aceasta ocupându-se de formalitățile de angajare, suspectul dându-i în acest scop cartea sa de identitate, în original.

În cursul lunilor iulie 2006 respectiv august 2006, deși nu a fost niciodată angajat la ., cu adeverințele de venit 18/18.07.2006 și 30/28.08.2006 în original semnate de dătre suspecta K.-M. R. din care rezultă în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C.Pico Bello SRL A. în calitate de funcționar administrativ precum și carnetul de muncă ..P.S nr._ în copie conform cu originalul, gata completate în numele acestei societăți și care-i fuseseră înmânate de către suspecta K.-M., suspectul M. M. S. s-a prezentat la mai multe unități bancare din A. unde prin inducerea în eroarea funcționarilor bancari a contractat următoarele credite: de la B. C. Cooperatistă A.-Creditcoop suma de 7.000 lei, conform contractului de credit nr.37/20.07.2006. Întrucât acest credit a fost rambursat la data de 22.07.2009 de către numitul M. P.-fratele suspectului, B. C. Cooperatistă C. Coop - Agenția A., nu se constituie parte civilă în procesul penal; de la S.C. CETELEM IFN SA suma de 1.399 lei conform contractului de credit nr._/31.08.2006.

Ulterior suspectul nu a achitat ratele aferente acestui contract de credit, astfel că E. K. ROMANIA căreia S.C. CETELEM IFN SA i-a cesionat creanța, se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 4.463,29 lei sumă compusă din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere.

S-a arătat că suspectul deși a fost legal citat, nu s-a prezentat pentru a fi audiat. În urma verificărilor efectuate s-a constatat că suspectul nu a locuit niciodată la adresa de domiciliu, la acea adresă locuind de mai mulți ani familia V.

Prejudiciul creat de către suspectul M. M. S. cu complicitatea suspectei K.-M. R., este în valoare totală de 11.463,29 lei, din care s-a recuperat doar 7.000 lei.

2. Suspectul D. O. S., a fost angajat fictiv la S.C.Pico Bello SRL A. prin intermediul suspectei K.-M. R., care s-a ocupat și de formalitățile de angajare. Suspectul i-a înmânat în acest scop cartea sa de identitate, în original. În cursul lunilor iunie 2006 respectiv iulie 2006, deși nu a fost niciodată angajat la ., cu adeverințele de venit 18/28.06.2006 și 11/10.07.2006, în original semnate de către suspecta K.-M. R. din care rezultă în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C.Pico Bello SRL A. în calitate de vânzător, precum și carnetul de muncă . BF nr._ în copie conform cu originalul, gata completate pe numele acestei societăți și care-i fuseseră înmânate de către suspecta K.-M., suspectul s-a prezentat la mai multe unități bancare din A. unde prin inducerea în eroarea funcționarilor bancari a accesat următoarele credite:

-B. SA - Sucursala A. suma de 17.500 lei conform contractului de credit nr.3337/30.06.2006.

Întrucât de la data acordării creditului, suspectul nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța, s-a constituit parte civilă în procesul-penal cu suma de 33.342,03 lei compusă din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere.

- B. F. C. Consum SA suma de 7.215,60 lei conform contractului de credit nr._/10.07.2006, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la S.C. Domo R. Sa. Întrucât de la data acordării creditului, suspectul nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța s-a constituit parte civilă în procesul-penal cu suma de16.961,06 lei compusă din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

S-a arătat că suspectul D. O.-S. deși a fost legal citat, nu s-a prezentat pentru a fi audiat. Potrivit adresei nr._/29.08.2013 emisă de Primăria mun.A.-Stare Civilă, jud.A., suspectul nu figurează ca fiind decedat.

Prejudiciul creat de către suspectul D. O. S. cu complicitatea suspectei K.-M. R., este în valoare totală de 50.303,09 lei, nerecuperat.

3. La data de 04.07.2006, suspectul P. V.-Angel a indus în eroare reprezentanții B. SA Sucursala Județeană A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.3402 în valoare de 18.500 lei. În vederea acordării acestui credit, deși nu a fost niciodată angajat la S.C. Pico Bello S.R.L. A., suspectul P. V. a prezentat cartea de muncă . nr._, în copie conformă cu originalul și adeverința de salariu nr.5 din 09.07.2006, semnată de către suspecta K.-M. R., din care rezultă în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de director general din anul 2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.144 lei. Întrucât de la data acordării creditului, suspectul nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța se constituie parte civilă în procesul-penal cu suma de 29.888,79 lei compusă din din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

La data de 14.07.2006, suspectul P. V. Angel a indus în eroare reprezentanții B. G. SOCIETE GENERALE -Agenția A. V. cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/710 în valoare de 19.000 lei. În vederea acordării acestui credit, suspectul P. V. a prezentat în copie conformă cu originalul :cartea de muncă . nr._ și adeverința de salariu nr.3 din 04.07.2006, în original, eliberată de suspecta K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de director general începând cu data de 01.04.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.144 lei.Întrucât de la data acordării creditului, suspectul nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța se constituie parte civilă în procesul-penal cu suma de 29.076,95 lei compusă din din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

Prejudiciul creat de către suspectul P. V. Angel cu complicitatea suspectei K.-M. R., este în valoare totală de 58.965,74 lei, nerecuperat.

În ceea ce privește faptele descrise la punctele I.1-3 săvârșite de suspecții M. M. S., D. O. S. și P. V. Angel, întrucât ca urmare a intrării în vigoarea la data de 02.02.2014 a noului Cod penal, a intervenit prescripția prescripția răspunderii penale, în cauză urmează a fi dispusă clasarea.

4. Inculpata Gianetti ( P.) A.-M. deși nu a fost niciodată angajată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari, a accesat și obținut credite bancare după cum urmează:

-B. SA - Agenția, A. Ș., contractul de credit nr._/22.09.2006 în valoare de 15.000 lei. În vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat carnetul de muncă nr._ în copie conformă cu originalul și în original, adeverința de salariu nr.19 din 21.09.2006, eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că inculpata Gianetti A.-M. este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de operator calculator din anul 2006, având o vechime în muncă de patru luni și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 868 lei. Întrucât de la data acordării creditului, inculpata nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța se constituie parte civilă în procesul-penal cu suma de 28.612,94 lei compusă din din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

-B. F. C. Consum SA, contractul de credit nr._/02.10.2006, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la S.C. GERMANOS TELECOM ROMANIA SA în valoare de 1.339 lei. În vederea acordării acestui credit, inculpata Gianetti A.-M. a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.33 din 02.10.2006 eliberată de inculpata K.-M. R., din care rezultă, în fals, că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de operator calculator de la data de 01.06.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 873 lei.

Întrucât de la data acordării creditului, inculpata nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța se constituie parte civilă în procesul-penal cu suma de 3.273,05 lei compusă din din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

-C. B.-Sucursala A., contractul de credit nr._/11.10.2006, în valoare de 10.000 lei. În vederea acordării acestui credit, îinculpata Gianetti A.-M. a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.34 din 03.10.2006 eliberată de inculpata K.-M. R. și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ din care rezultă, în fals, că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de operator calculator de la data de 01.06.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 873 lei.

Întrucât inculpata Gianetti A.-M. nu a achitat ratele scadente, C. B. a cesionat creanța către S.C. G. SA care se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 9.579,87 lei.

- Creditcoop Casa C. - Agenția A. ,contractul de credit nr.81/14.12.2006 în valoare de 4.000 lei. În vederea acordării acestui credit, inculpata Gianetti A.-M. a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.44 din 12.12.2006 eliberată de inculpata K.-M. R. și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ din care rezultă, în fals, că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de operator calculator și că are un venit net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 873 lei.

Întrucât creditul a fost rambursat la data de 09.06.2009 integral de către inculpata T. R.-M.-care avea calitatea de garant în contractul mai sus menționat, B. C. Cooperatistă Creditcoop - Agenția A. nu se mai constituie parte civilă în procesul penal. Prejudiciul creat de către inculpata Gianetti A.-M. cu complicitatea inculpatei K.-M. R., este în valoare totală de 45.465,86 lei, din care 4.000 lei, nerecuperat.

Inculpata Gianetti A.-M. nu a putut fi audiată întrucât locuiește în Franța.

5.Inculpata Mieri I. deși nu a fost niciodată angajată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari, a accesat și obținut credite bancare după cum urmează:

-B. F. C. Consum SA, contractul de credit nr._/26.10.2006, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la S.C. CORAURA SA în valoare de 4.849 lei.

În vederea acordării creditului, inculpata a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.22 din 26.10.2006 eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă în fals că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de funcționar administrativ de la data de 05.06.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 778 lei. Întrucât debitul rezultat din contractul de credit nr._ a fost recuperat în totalitate, în cauză nu există constituie parte civilă.

-B. SA prin Agenția A. Ș. contractul de credit nr.6841/07.12.2006 în valoare de 11.900 lei.

În vederea acordării acestui credit, inculpata Mieri I. a prezentat în copie conformă cu originalul: cartea de muncă ..M.S.S.F nr._ și adeverința de salariu nr.38 din 05.12.2006, eliberată de inculpata K.-M. R., din care rezultă în fals că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de funcționar administrativ din anul 2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 702 lei.

Întrucât inculpata nu a respectat clauzele contractuale, E. K. Romania căreia i-a fost cesionată creanța, se constituie parte civilă cu suma de 2.194,18 lei reprezentând debit restant.

La data de 19.12.2006, inculpata Mieri I. a achiziționat prin intermediul magazinului Terra Soft din mun.A., un produs, solicitând E. R. Services IFN SA o finanțare pentru care a primit aprobare finală în data de 13.12.2006. Achiziționarea a fost posibilă ca urmare a încheierii unui contract de credit prin care inculpata solicita emiterea unui card de credit și finanțarea, prin intermediul tranzacției inițiale, a produsului achiziționat. În luna ianuarie 2007, inculpata Mieri I. a achiziționat prin intermediul magazinului Coraura Rate A., un LCD în valoare de 3.999 lei solicitând E. R. Services IFN SA o finanțare pentru care a primit aprobare finală în data de 04.01.2007, dată la care a fost emis și cardul de credit Prompt Activ.

În vederea acordării acestui credit, inculpata Mieri I. a prezentat o adeverință de salariu eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă în fals că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de funcționar administrativ din data de 01.06.2006 și că are un salariu net realizat în valoare de 877 lei.

Prin adresa nr.20.061 din 31.07.2013 E. R. Services IFN SA arată că pentru cele două carduri de credit nu se înregistrează debite restante, contul aferent cardului Euroline fiind închis în data de 26.01.2012 iar contul aferent cardului Prompt Activ fiind închis în data de 14.02.2012.

Inculpata Mieri I. nu a recunoscut faptele săvârșite arătând că deși semnătura depusă pe contractul de muncă aflat la dosar nu-i aparține, a semnat un astfel de contract de muncă încă din vara anului 2005, astfel că a avut reprezentarea că în perioada august 2005 - martie 2007 lucrează legal la . context în care a solicitat împrumuturi de la B. A. și S.C. Coraura SA. cu adeverințele eliberate de inculpata K.-M. R.. Afirmă că toate bunurile respectiv suma de bani obținute de la cele două unități le-a folosit în interes personal fără ca inculpata K.-M. R. sau o altă persoană să-i solicite să facă aceste împrumuturi.

S-a arătat că afirmațiile inculpatei în sensul că a fost angajată la această societate comercială sunt contrazise de persoanele angajate la . și de contabila acestei societăți.

Întreg prejudiciul cauzat de către inculpata Mieri I. cu complicitatea inculpatei K.-M. R. unităților bancare sau de finanțare în valoare totală de 20.748 lei a fost reparat de către inculpata Mieri în cursul urmăririi penale, astfel că nu mai există constituire de parte civilă.

6. În cursul lunii februarie 2007 suspectul Szeleș V., vecin cu inculpatul M. (I.) R. a fost contactat de către acesta din urmă cu propunerea de a o ajute pe inculpata K.-M. R. să achiziționeze produse de la .. A.. Inculpata K.-M. i-a făcut cunoscută suspectului Szeleș intenția de a achiziționa prin intermediul său prin finanțare bancară, bunuri de la magazine gen Coraura, Praktiker,etc, precizând în același timp că va achita ea ratele, iar pentru serviciul făcut îi va da îsuspectului jumătate din suma obținută din vânzarea ulterioară a acelor bunuri.

Fiind de acord cu propunerea, suspectul i-a înmânat inculpatei K.-M. cartea de identitate în original în vederea întocmirii formelor de angajare la S.C. Pico Bello S.R.L. În cursul aceleiași luni februarie 2007, împreună cu inculpata K.-M. R. și inculpatul M. (I.) R., suspectul Szeleș declară că s-a deplasat la . de unde a achiziționat o plasmă și un home cinema, solicitând E. R. Services IFN SA o finanțare. Achiziționarea a fost posibilă ca urmare a încheierii unui contract de credit prin care suspectul solicita emiterea unui card de credit și finanțarea, prin intermediul tranzacției inițiale, a produsului achiziționat.

Astfel, în vederea acordării creditului, la data de 12.02.2007, suspectul Szeles V., a prezentat funcționarilor de la S.C. Coraura SA, în original adeverința de salariu nr.59/10.02.2007, semnată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat începând cu data de 01.11.2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A. în calitate de agent vânzări și că are un salariu net realizat în valoare de 981 lei. După ce contractul a fost semnat personal de către suspectul Szeles V., produsele în valoare de 4.968 lei au fost ridicate de la magazin, încărcate într-un autoturism și transportate de către inculpata K.-M. la o adresă necunoscută. Suspectului nu i-a fost remisă nici o sumă de bani pentru acest serviciu. De bună credință, văzând că inculpata nu achită conform înțelegerii ratele lunare pentru bunurile achiziționate de la ., suspectul - folosind de această dată o adeverință de la locul său de muncă real, .., a contractat un credit la Raiffeisen B., achitând astfel la data de 02.05.2011 contravaloarea produselor achiziționate de la ..

Prin adresa nr._ din 30.07.2013 E. R. Services IFN SA arată că nu se înregistrează debite restante pentru cardul de credit emis pe numele suspectului Szeleș, contul fiind închis în data de 10.05.2011.

Suspectul a arătat că nu cunoaște modalitatea prin inculpata a întocmit formalitățile privind „angajarea” sa la S.C. Pico Bello S.R.L respectiv formalitățile de înregistrare retroactivă a actelor de angajare la ITM A.. Declară că nu a semnat niciodată contract de muncă sau stat de plată la ., respectiv că nu a încasat vreun salariu de la această societate.

7. La data de 20.02.2007, deși nu a fost niciodată angajat la S.C. Pico Bello S.R.L. A.,inculpatul M. (I.) R. a indus în eroare reprezentanții B. SA -Agenția A. Ș. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.744, în valoare de 16.000 lei.

În vederea acordării creditului, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul contractul individual de muncă nr._/15.02.2007 și adeverința de salariu nr.79 din 19.02.2007, eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat începând cu anul 2006, pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de agent vânzări, având o vechime în muncă de trei luni și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.076 lei.

Inculpatul nu a achitat ratele scadente, astfel că E. K. ROMANIA căreia B. SA i-a cesionat creanța, se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 28.870,86 lei.

Potrivit adresei nr._/04.12.2013 emisă de către ITM A., inculpatul M. R. figurează pe statele de plată depuse de S.C. Pico Bello S.R.L pentru perioada noiembrie-decembrie 2006 cu un salariu net de 1.076 lei Pentru perioada ianuarie-aprilie 2007 ( când inculpatul a accesat creditul la B.) S.C. Pico Bello S.R.L. nu a mai depus la ITM nici un stat de plată, dar nici actele de încetare a activității pentru inculpatul M. R..

S-a remarcat că după două zile de la data când a accesat creditul la B. încalitate de angajat lal ., dar și în cursul lunii aprilie 2007,( la data de 16.04.2007), dar de această dată cu adeverințe de salariu emise în numele ., din care reieșea că M. R. este angajat la această societate în funcția de șofer având o vechime de 3 ani și 2 luni, inculpatul a solicitat și obținut credite bancare de la Raiffeisen B. și Ralfi IFN SA, credite care de asemenea nu au fost rambursate. Din răspunsul ITM A. nr_/31.10.2013 reiese că inculpatul M. R. nu a fost angajat al .. Prejudiciul creat de către inculpatul M. R. cu complicitatea inculpatei M. R. este în valoare de 28.870,86 lei, nerecuperat.

Inculpatul nu a recunoscut faptele săvârșite, afirmând că nu mai reține nici anul nici luna de când a început să lucreze la S.C. Pico Bello S.R.L. A. în calitate de șofer însă după șapte sau opt luni de la angajare a decis să solicite un credit de la B. A., sens în care s-a deplasat la ITM A. de unde a ridicat de la P. E., inspector de muncă, contractul său de muncă în original. Banii acordați de B. i-a folosit în interes personal iar pe motiv că și-a pierdut locul de muncă la scurt timp, nu a mai reușit să achite ratele aferente acestui credit. Contrar celor declarate de către suspectul Szeleș, afirmă că nu i-a prezentat-o acestuia pe inculpata K.-M.. Faptul că inculpatul M. nu a desfășurat niciodată activități remunerate în calitate de salariat al . s-a considerat a fi dovedit prin declarațiile martorilor J. M. și M. N.-persoane angajate în mod real la ., respectiv declarația martorei B. M., contabila .:

8. Deși nu a fost niciodată angajat la S.C. Pico Bello S.R.L. A., prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari, inculpatul Țica A. a accesat și obținut credite bancare după cum urmează:

La data de 08.01.2007, prin intermediul magazinului Coraura din mun.A. inculpatul Țica A. a achiziționat mai multe produse în valoare de 8.435,29 lei solicitând E. R. Services IFN SA o finanțare pentru care a primit aprobare finală în data de 10.01.2007. Achiziționarea a fost posibilă ca urmare a încheierii unui contract de credit prin careinculpatul solicita emiterea unui card de credit și finanțarea, prin intermediul tranzacției inițiale, a produsului achiziționat.

În vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat adeverința de salariu nr.61/08.01.2007, eliberată în fals de inculpata K.-M. R. din care rezultă că este angajat începând cu data de 10.09.2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar și că are un salariu net realizat în valoare de 773 lei.

Prin adresa_ din 18.10.2013 E. R. Services IFN SA arată că a fost efectuată o singură plată în valoare de 100 lei de la data acordării împrumutului iar valoarea prejudiciului cauzat societății este de 9.904,61 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal.

-B. SA Sucursala Județeană A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.704/16.02.2007 în valoare de 16.500 lei. În vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul contractul individual de muncă nr._/15.02.2007 și adeverința de salariu nr.74 din 16.02.2007, semnată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat din anul 2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.077 lei. Întrucât inculpatul nu a achitat ratele scadente, E. K. ROMANIA se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 30.142,12 lei.

-V. Romania cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/23.02.2007 în valoare de 12.100 lei. În vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ și adeverința de salariu FN din 22.02.2007, în original, eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat începând cu data de 01.11.2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.076 lei. Întrucât inculpatul nu a achitat ratele scadente, K. I. se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 13.800,72 lei .

- C. B. SA cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/28.02.2007 în valoare de 12.100 lei. În vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ și adeverința de salariu nr.80 din 26.02.2007, în original, eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat începând cu data de 01.11.2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.076 lei. Întrucât inculpatul nu a achitat ratele scadente, la data de 25.07.2007, C. B. SA a cesionat creanța către S.C. G. SA care se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 11.513,93 lei.

- C. E. B., cu ocazia încheierii contractului de credit nr.4NPFG054406/_/27.03.2007. în valoare de 5.686 Euro. În vederea acordării acestui credit, îinculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ și adeverința de salariu 31 din 20.03.2007, în original, eliberată de inculpata K.-M. R., din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar din data de 01.11.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.077 lei. Întrucât inculpatul nu a achitat ratele scadente C. E. B. căreia i-a fost cesionată creanța, se constituie parte civilă în procesul penal cu suma 5.914,86 Euro. Prejudiciul creat de către îinculpatul Țica A. cu complicitatea inculpatei K.-M. R., este în valoare totală de 65.847,45 lei și 5.914,86 Euro, nerecuperat.

Inculpatul Țica A. nu a recunoscut faptele comise, afirmând că s-a angajat la S.C. Pico Bello S.R.L în luna noiembrie 2006 însă nu a semnat contractul de muncă, acesta perfectându-se abia în luna februarie 2007, în urma unui control de la ITM A.; nu i-a prezentat inculpatei K.-M. R. nici o persoane pe care aceasta să o angajeze fictiv la . la alte societăți comerciale în vederea obținerii de credite și totodată afirmă că nici inculpata K.-M. R. nu i-a solicitat vreodată să acceseze credite pentru ea. Afirmațiile inculpatului în sensul că în perioada accesării creditelor ar fi fost angajat la ., sunt contrazise de declarațiile inculpatei K.-M. și de cele ale martorilor J. M. și M. N.-persoane angajate în mod real la ., respectiv ale martorei B. M., contabilă la .

Prejudiciul total creat de inculpații Țica A., Giannetti (P.) A. M., Mieri I., M. (I.) R. și suspectul Szeleș V. „angajați” ai . cu complicitatea inculpatei K.-M. R., care au solicitat și obținut credite bancare, respectiv finanțări din partea băncilor în vederea achiziționării de produse electronice și electrocasnice în baza unor documente false, este valoare de 165.900,17 lei și 5.914,86 Euro, din care au fost recuperați doar 39.166 lei .

B. La data de 14.08.2006, conform procesului-verbal de control nr._, inspectorul de muncă O. A. din cadrul ITM A. „a controlat” prin sondaj S.C. Soso Trans S.R.L. A., cu sediul în mun.A., ., jud.A., administrată de suspectul Islicariu C.-V., în legătură cu modul în care respectă legislația muncii în vigoare în domeniul relațiilor de muncă. Cu ocazia verificărilor efectuate la sediul societății, inspectorul de muncă „a constatat” că suspectul Islicariu C. deține două contracte de muncă întocmite în formă scrisă pe numele suspectului P. I. C. și a lui D. D., ambele având ca dată a începerii activității data de 01.04.2006. D. măsură, inspectorul a dispus înregistrarea la ITM A. a celor două contracte de muncă retroactiv, cu data începerii activității (01.04.2006) aplicând totodată și o amendă. În aceste condiții, contractele celor doi au fost înregistrate la ITM A. iar potrivit contractului de muncă nr._/15.08.2006, suspectul P. I. C. figurează angajat începând cu data de 01.04.2006 în calitate de manipulant având un salariu de bază brut de 1.300 lei.

La data de 15.08.2007, conform procesului-verbal de control nr._, inspectorul de muncă S. G. D. din cadrul ITM A. „a controlat” S.C. Soso Trans S.R.L. A., cu sediul în mun.A., ., jud.A., reprezentată de această dată de către suspecta F. Sultenica căreia Ișlicariu C. i-a cesionat la data de 05.07.2007, părțile sociale. Cu ocazia verificărilor efectuate la sediul societății, inspectorul de muncă „a constatat” că suspecta F. Sultenica a primit la muncă două persoane, M. Nița și B. N. care lucrau din 20.04.2007 și pentru care nu a întocmit forme legale de angajare. D. măsură, s-a dispus înregistrarea la ITM A. a celor două contracte de muncă retroactiv, cu data începerii activității 20.04.2007 fiind aplicată și o amendă .

În aceste condiții, contractele celor două angajate au fost înregistrate la ITM A., B. N. figurând angajată în calitate de operator calculator, cu un salariu de bază brut de 800 lei.

Potrivit propriei declarații, B. N. Andronela a cunoscut-o pe inculpata K.-M. R. în cursul anului 2007, aceasta din urmă promițându-i că o va angaja la S.C. Soso Trans S.R.L. în calitate de femeie de serviciu. După un timp aceasta i-a solicitat cartea de identitate și cartea de muncă pentru a-i întocmi contractul de muncă. După semnarea unui contract de muncă, inculpata K.-M. R. i-a solicitat lui B. N. suma de 500 Euro, sumă ce ar fi reprezentat cheltuieli cu angajarea . Spunându-i că nu are această sumă, K.-M. R. i-a sugerat să solicite un împrumut de la bancă, încredințându-i în acest sens o adeveriță. Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr_ din 12.03.2014 efectuat în cauză, contractul individual de muncă nr_/15.08.2007 și pe adeverința nr 44/23.05.2007 emise în numele . pe numele lui B. N. Andronela a fost scris de către K.-M. R., inculpata K.-M. recunoscându-și scrisul.

Suspecta F. Sultenica, a declarat că inculpata K.-M. R. a rugat-o să preia S.C. Soso Trans S.R.L. pe o perioadă de șase luni, asigurând-o totodată că nu va avea nici o problemă. Fiind de acord, inculpata a dus-o la un notar unde a semnat mai multe înscrisuri, fără să stie ce a semnat. A declarat că nu cunoaște unde își are sediul S.C. Soso Trans S.R.L., care este obiectul de activitate, dacă la acea dată avea sau nu angajați și nu cunoaște nici o persoană cu numele de B. N. sau P. I. C..

În aceste condiții, după câteva zile, suspecta B. N. s-a deplasat la B. A.-zona Intim unde după ce a depus copia contractului de muncă și adeverința de salariu eliberată de S.C. Soso Trans S.R.L., înmânată de către K.-M. R a semnat contractul de credit nr.4370/17.08.2007 și a ridicat suma de 1.700 Euro. Din această sumă i-a înmânat inculpatei K.-M. R. suma de 500 Euro, aceasta urmând să-i comunice data la care se va prezenta la locul de muncă. Văzând că nu este chemată, suspecta a contactat-o pe K.-M. R. care însă i-a transmis că din cauza unor probleme cu societatea, ea nu va mai putea presta muncă la această societate conform înțelegerii avute. B. N. a declarat că nu a prestat niciodată nici o activitate la S.C. Soso Trans S.R.L., nu a primit nici un salariu și nici nu a semnat vreun stat de plată, nu cunoaște unde își are sediul și nici nu a fost niciodată la sediul S.C. Soso Trans S.R.L., implicit că nu a fost depistată de către inspectorii din cadrul ITM A. lucrând fără contract de muncă, nu a dat nici o declarație acestora și nici nu a semnat vreun înscris. De asemenea a declarat că a achitat doar trei rate aferente creditului obținut de la B..

Contractul de credit încheiat de către B. cu suspecta B. N. Andronela și înscrisurile aferente nu au fost comunicate organului de urmărire penală. Prin adresa nr._ R/20.09.2013 B. arată că debitul aferent creditului acordat a fost cesionat către DDM E. AG, cu administrator activ C. Express Financial Services S.R.L. Prin adresa nr._/10.10.2013 C. Express Romania arată că începând cu data de 17.03.2010 dosarul lui B. N. Andonela a fost predat agenției DCA I. Financial Services (CEE Colect Romania S.R.L.). Prin adresa FN/21.10 2013, CEE Colect Romania S.R.L. comunică faptul că dosarul inculpatei a fost predat în luna februarie 2012 societății DDM Invest I AG, cu sediul în Grabenstrasse 25, 6340 Baar, Elveția și totodată că nu se constituie parte civilă în procesul penal. Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr_ din 12.03.2014 efectuat în cauză, contractul individual de muncă nr_/15.08.2007 și pe adeverința nr 44/23.05.2007 emise în numele . pe numele lui B. N. Andronela a fost scris de către M. R., inculpata K.-M. recunoscându-și scrisul.

În acest fel, ca „angajat” al ., deși nu a fost niciodată angajat la această societate, cu complicitatea inculpatei K.-M. R. și a suspectului Ișlicariu C.-V., suspectul P. I. C. a indus în eroare reprezentanții unităților bancare după cum urmează: -în data de 21.08.2006 a solicitat și obținut creditul bancar nr.588 în valoare de 15.500,00 lei., de la B. SA-prin Agenția Micalaca A. În vederea acordării acestui credit, suspectul P. I. C. a prezentat carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ în copie și adeverința de salariu nr.11 din 18.08.2006 semnată de Islicariu C., în original,din care rezultă în fals că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. SOSO TRANS SRL A., în calitate de manipulant de la data de 01.04.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 946 lei.

Din declarația martorei C. L., contabilă la . administrată de către Islicariu C., s-a reținut că . avut în perioada iunie 2005-august 2006 potrivit borderourilor de însoțire a dischetei cu fișele fiscale doar doi angajați, Islicariu C. V. și M. N., respectiv că scrisul de mână și semnătura de la rubrica” director economic” executată pe adeverința de salariu nr.11 eliberată la data de 18.08.2006 în numele . pe numele „angajatului” P. I. C. nu au fost executate de ea, ba mai mult numele menționat pe adeverință este scris incorect ”COMLAȘAN „ în loc de „C.”. S-a arătat că afirmațiile martorei sunt confirmate de borderourile de însoțire a dischetei cu fișele fiscale aflate la dosar.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._/09.12.2013 efectuat în cauză, rezultă că semnăturile depuse pe procesul-verbal de control ITM nr._/14.08.2006, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, contractul individual de muncă nr.469.426/15.08.2006, adeverința de salariu nr. 11/18.08.2006 respectiv pe carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._, au fost executate de către administratorul ., suspectul Islicariu C.-V.. De asemenea scrisul de pe contractul de muncă incheiat între . și suspectul P. I. C. aflat la dosar aparține inculpatei K.- M..

Întrucât suspectul nu a achitat ratele aferente creditului contractat, S.C. E. K. Romania S.R.L căreia i-a fost cesionată creanța se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 25.249,88 lei compusă din: 16.785,90 lei-debit principal cesionat și 8.463,97 lei-dobânda legală. Suspectul P. I. C. în complicitate cu K.-M. R. și Ișlicariu C.-V. ca angajat al . a creat un prejudiciu în valoare totală de 25.249,88 lei, nerecuperat.

C. La data de 22.06.2006, conform procesului-verbal de control nr._, inspectorul de muncă O. A. din cadrul ITM A. a „controlat inopinat și prin sondaj” .. A., administrată de suspecta D. M. ( mătușa inculpatei M. R.), în legătură cu modul în care respecta legislația muncii în vigoare. Cu acea ocazie „ s-a constatat” că nu au fost înregistrate la ITM A. în termenul legal, contractele de muncă întocmite pe numele suspecților Lakatoș V. și P. G. G. cu data începerii activității, respectiv 01.03.2006, deși aceștia au fost evidențiați pe statele de plată, fără însă să se fi achitat obligațiile bugetare aferente. D. măsură, inspectorul a dispus înregistrarea retroactivă la ITM A. a celor două contracte de muncă, cu data începerii activității. În aceste condiții, contractele celor doi suspecți au fost înregistrate la ITM A., aceștia figurând angajați în calitate de agenți de pază având fiecare un salariu de bază brut de 1.300 lei.

Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr_ din 12.03.2014 efectuat în cauză, contractul individual de muncă nr_/20.06.2006 emis în numele . pe numele lui P. G. G. a fost scris de către K.-M. R. iar inculpata K.-M. și-a recunoscut scrisul pe contractul de muncă, adeverința de venit nr 39 din 07.08.2006, 41/07.08.2006.

S-a arătat că faptul că cele două persoane ar fi muncit în fapt la . este infirmat și de angajata societății martora P. S. I..

Ca „angajați” ai ., cu complicitatea inculpatei K.-M. R., și a suspectelor D. M. și D. I., au solicitat și obținut credite bancare, respectiv finanțări din partea băncilor în vederea achiziționării de produse electronice și electrocasnice în baza unor documente false, următoarele persoane:

1.La data de 07.07.2006, suspectul Lakatoș V., a indus în eroare reprezentanții B.-Sucursala Județeană A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.3489 în valoare de 15.500 lei.

În vederea acordării acestui credit, suspectul Lakatoș V. a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.29 din 23.06.2006 semnată de inculpata D. M. ca administrator și inculpata D. I. în calitate de contabil și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..g nr._ din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la . A., în calitate de agent pază și că are un salariu net realizat în ultimele 3 în valoare de 938 lei.

Întrucât Lakatoș V. nu a achitat ratele aferente creditului contractat, B. a cesionat creanța către IFN Next Capital F. SA care ulterior a cesionat creanța către E. K. Romania SRL. S.C.E. K. Romania S.R.L. se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 29.905,89 lei sumă compusă din: 15.500 lei-debit principal cesionat, 4.803,49 lei-dobândă cesionată, 263,65 lei-dobândă penalizatoare cesionată, 8.066,32 lei-penalizări, 1.272,44 lei-taxă administrare.

2. La data de 12.07.2006, suspectul P. G. G., a indus în eroare reprezentanții B.-Agenția Pâncota cu ocazia încheierii contractului de credit nr.323 în valoare de 3.500 lei. În vederea acordării acestui credit, P. G. a prezentat în original, adeverința de salariu nr.29 din 07.07.2006 semnată de suspectele D. M. și D. I. administrator respectiv contabil al societății și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la . A., în calitate de agent pază și că are un salariu net realizat în ultimele 3 în valoare de 968 lei.

Întrucât P. G. nu a achitat ratele aferente creditului contractat, B. a cesionat creanța către B. Asigurări, care ulterior a cesionat creanța către E. K. Romania SRL.

S.C.E. K. Romania S.R.L. s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva inculpatului cu suma de 3.307,48 lei sumă compusă din: 3.307,48 lei-debit principal cesionat, 1.658,07 lei-dobândă legală.

- la data de 09.08.2006, suspectul P. G., a indus în eroare reprezentanții Creditcoop B. C. Cooperatistă A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.46 în valoare de 6.000 lei.

În vederea acordării acestui credit, P. G. a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.39 din 07.08.2006 semnată de D. I. și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la . A., în calitate de agent pază și că are un salariu net realizat în ultimele 3 în valoare de 968 lei. Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr_ din 12.03.2014 efectuat în cauză, contractul individual de muncă nr_/20.06.2006 emis în numele . pe numele lui P. G. G. a fost scris de către K.-M. R. iar inculpata K.-M. și-a recunoscut scrisul pe contractul de muncă, adeverința de venit nr 39 din 07.08.2006. S-a arătat că faptul că P. G. ar fi muncit în fapt la . este infirmat și de angajata societății,martora P. S. I..

Pentru garantarea împrumutului acordat lui P. G. G. au fost introduși ca și giranți D. M. și numitul B. O.-C..

Întrucât creditul a fost lichidat la data de 27.03.2012, B. C. Cooperatistă Creditcoop Agenția A. nu se constituie parte civilă.

Prejudiciul creat de către suspectul P. G. în complicitate cu suspectele D. M. și D. I. respectiv cu inculpata K.-M. R. ca angajat al . A. este în valoare totală de 9.307,48 lei din care nerecuperată suma de 3.307,48 lei.

Prin sentința penală nr.748 din 09.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ /2015, în baza art. 386 Cod Procedură Penală și art.5 Cod Penal, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în actul de sesizare al instanței după cum urmează:

1.Pentru inculpata K.-M. R. din infracțiunile de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzute la art. 48 raportat la art. 244 al. 1 și 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969, art.5 Cod Penal și fals material în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969, în infracțiunile de complicitate la înșelăciune în formă continuată prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal și fals material în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969 și art.5 Cod Penal.

În baza art. 396 al. 6 Cod Procedură Penală raportat la art. 16 lit. f Cod Procedură Penală rap. la art.124 Cod penal 1969 și art.5 Cod Penals-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei K.-M. R. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969 și art.5 Cod Penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

În baza art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969, art.5 Cod Penal, a fost condamnată inculpata K.-M. R., la o pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată.

În baza art. 71 Cod Penal 1969 cu aplicarea art.12 din Legea nr.187/2012, au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod Penal 1969 respectiv dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține calitatea de asociat sau administrator în cadrul unor persoane juridice.

În baza art.65 al.1 cod Penal 1969 rap.la art.64 al.1 lit.a teza a II, b și c Cod penal 1969 cu aplicarea art.12 din Legea nr.187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține calitatea de asociat sau administrator în cadrul unor persoane juridice pentru o perioadă de 5 ani, ce se va executa în conformitate cu prevederile art.66 Cod penal 1969.

2. Pentru inculpatul Tica A. din infracțiunile de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 244 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969, art.5 Cod Penal și uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 323 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969, art.5 Cod Penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969, art.5 Cod Penal, în infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969, art.74 al.1 lit.b Cod penal 1969, art.5 Cod Penal, și infracțiunea de uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 291 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art.74 al.1 lit.b Cod penal 1969, art.5 Cod Penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969, art.5 Cod Penal.

În baza art. 396 al. 6 Cod Procedură Penală raportat la art. 16 lit. f Cod Procedură Penală rap.la art.124 Cod penal 1969 și art.5 Cod Penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Tica A. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969 și art.74 al.1 lit.b Cod penal 1969, art.5 Cod Penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

În baza art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal 1969, art.74 al.1 lit.b și art. 76 al.1 lit.c Cod penal 1969, art.5 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul Tica A., la o pedeapsă de 1(un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii înșelăciune în formă continuată .

În baza art. 81 Cod Penal 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului și în baza art. 82 Cod Penal stabilește un termen de încercare de 3 ani(trei).

În baza art. 404 al. 2 Cod Procedură Penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod Penal 1969 a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 Cod Penal 1969 cu aplicarea art.12 din Legea nr.187/2012, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod Penal 1969 și în baza art. 71 al. 5 Cod Penal 1969 dispune suspendarea executării pedepselor accesorii.

3. Pentru inculpatul M. (I.) R. din infracțiunile de înșelăciune prevăzută de art. 244 al. 1, 2 Cod penal și uz de fals prevăzută de art. 323 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal 1969, art.5 Cod Penal, în infracțiunile de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969 și uz de fals prevăzută de art. 291 Cod Penal 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod Penal, art.5 Cod Penal.

În baza art. 396 al. 6 Cod Procedură Penală raportat la art. 16 lit. f Cod Procedură Penală rap.la art.124 Cod penal 1969 și art.5 Cod Penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M. (I.) R. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 Cod Penal 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

În baza art. 215 al. 1-3 Cod Penal 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal a fost condamnat inculpatul M. (I.) R., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art.85 al.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.15 al.2 Cod Penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr.645/11.03.2008 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr._/55/2007, rămasă definitivă prin Decizia Penală nr.214/A/13.08.2008 a Tribunalului A..

În temeiul art. 33 lit. a și 34 al.1lit.b Cod Penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr.645/11.03.2008 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr._/55/2007, rămasă definitivă prin Decizia Penală nr.214/A/13.08.2008 a Tribunalului A. cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art.71 al.1 Cod Penal 1969 cu aplicarea art.12 din Lege nr.187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzute de art.64 al.1 lit.”a”, cu excepția dreptului de a alege și art.64 al.1 lit.”b” cod penal, constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, respectiv cea în interzicerea dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat,

- În baza art.86 ind.1 Cod Penal 1969 și a art.71 al.5 Cod Penal 1969, cu aplicarea art.16 al.2 din Lege nr.187/2012 a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei principale și accesorii de mai sus, stabilește termen de încercare de 7 ani, compus din durata pedepsei și un interval de 4 ani, conform art. 86 ind.2 Cod Penal 1969.

În baza art.86 ind.3 al.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.16 al.2 din Lege nr.187/2012, s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) Să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul A.; b) Să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;

S-a dispus ca datele prevăzute la al.1 lit.b, c și d să fie comunicate Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul A..

În baza art. art.404 al.3 cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.86 in.4 Cod Penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și sau a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art.397 al.1 rap. la art 20 al. 7 Cod Procedură Penală, au fost lăsate nesoluționate acțiunile civile formulate în cauză de către ., . București, . și E. R. Services IFN SA București.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria A. a reținut ca stare de fapt următoarele:

În perioada 07.07._07 inculpata, în calitate de administrator a unor societăți comerciale, a ajutat mai multe persoane eliberându-le înscrisuri false privind calitatea lor de angajați la aceste societăți comerciale sau întocmindu-le formele de angajare în mod fictiv fără ca aceste persoane să fi fost în realitate angajate ale societăților comerciale, după care aceștia au indus în eroare funcționarii unor instituții bancare sau nebancare, cu ocazia contractării unor credite și/sau finanțări în vederea achiziționării de produse cu plata prețului în rate.

Astfel, s-a reținut de către prima instanță că inculpata a întocmit forme de angajare fictive pentru numiții M. M. S., D. O. S., P. V.-Angel, Gianetti (P.) A.-M., Mierii I., Szeleș V., M.(I.) R., Țica A., P. I. C., P. G. G., Lakatoș V., prin încheierea de contracte de muncă și/sau eliberarea de adeverințe care atesta calitatea de angajat, acte pe care aceste persoane le-au folosit pentru a dobândi de la diferite societăți bancare sau nebancare, credite sau finanțări prin care au achiziționat bunuri cu plata în rate, inducând în eroare funcționarii acestor instituții, care, în lipsa documentelor eliberate de inculpată nu ar fi acordat creditele accesate, după care nu au mai achitat creditele sau le-au achitat cu întârziere.

Ulterior primirii creditelor, inculpata a dobândit de la aceste persoane diferite foloase materiale în schimbul ajutorului oferit .

S-a mai reținut că pentru a da o aparență de legalitate activităților sale infracționale, inculpata a încheiat efectiv formele de angajare pentru mai multe persoane, atât la societatea . A. cât și la alte societăți și le-a eliberat adeverințele care atestau calitatea de angajați după ce actele de angajare arau întocmite. În cele mai multe situații, inculpata a folosit următoarea strategie: A solicitat efectuarea unui control la societate de către ITM A., control în cadrul căruia a recunoscut benevol că are persoane angajate la societate fără forme legale sau existența unor contracte de muncă neînregistrate la organele competente, astfel că inspectorii din cadrul ITM au constatat cele declarate de inculpată, au întocmit procesele verbale de constatare a contravențiilor la legislația muncii și au dispus măsurile legale, inclusiv înregistrarea retroactivă a contractelor de muncă la ITM A., astfel că respectivele contracte de muncă dobândeau o aparență de legalitate, în baza lor inculpata eliberând adeverințele de atestare a calității de angajat

În realitate, s-a constatat că nici una din aceste persoane nu a prestat vreo activitate în calitate de angajat al societăților controlate de inculpată. Inculpata, în mod deliberat și știind de la început care este scopul angajării, acela ca respectivele persoane să acceseze creditele/finanțările de la instituțiile bancare sau nebancare, a întocmit actele necesare și a atestat calitatea de angajat al persoanelor. În schimbul serviciilor prestate inculpata a primit de la respectivele persoane diverse foloase materiale constând în bani sau bunuri inclusiv bunurile achiziționate prin creditele obținute.

Prima instanță a mai reținut că în acest fel s-a procedat în cazul suspecților M. M., P. V. Angel și D. O. pentru care prin procesele verbale întocmite la data de 23.06.2006 de către O. A. inspector ITM s-a menționat că „M. M., P. V. Angel și D. O., au contracte de muncă cu . încheiate în formă scrisă din data de 01.03.2006, care însă nu au fost înregistrate la ITM A., deși prezența lor a fost evidențiată pe statele de plată, fără însă a fi achitate obligațiile bugetare ale acestora” ( f14 vol II d.u.p), respectiv din data de 22.11.2006 și 15.02.2007 întocmit de către suspecta P. E. inspector ITM A., în sensul că „începând cu data de 01.09.2006 a fost încheiat în formă scrisă contractul de muncă pentru Mieri I. dar administratorul a uitat să-l înregistreze, respectiv că începând cu 01.11.2006, au fost primiți la lucru fără să li se întocmească contracte de muncă în formă scrisă M. Răzva, Țica A. și Szelez V.”, aspect rezultând din „verificările efectuate pe foile colective de prezență pe lunile noiembrie, decembrie 2006, ianuarie-februarie 2007, respectiv din nota explicativă dată de către administratorul societății”. Judecătoria A. a constatat că în realitate nici una din aceste persoane nu a avut nici un fel de activitate în cadrul societăților, singurul scop pentru care au fost întocmite formalitățile de angajare a fost acela al accesării în mod injust a creditelor de la societățile bancare.

S-a reținut de către prima instanță că audiată fiind, inculpata a recunoscut că în cursul anilor 2006-2007 a eliberat adeverințe și copii ale carnetelor de muncă prin care se dovedea calitatea de angajați ai societății . a numiților Țica A., Gianetti (P.) A.-M., Mierii I., M.(I.) R., Szeleș V., M. M. S., P. V.-Angel, P. V.-Angel, P. I. C., Lakatoș V., P. G. G.. Inculpata a declarat că unele din aceste persoane aveau contracte de muncă încheiate la societatea Pico Bello, anterior eliberării adeverințelor, iar altele aveau contractele încheiate în baza unor procese verbale întocmite de către inspectorii ITM A., cărora inculpata le-a declarat că respectivele persoane prestau activitate la firmă fără a avea actele de muncă întocmite. Despre aceste persoane, inculpata declară că ori nu au prestat activitate de loc la societate ori au prestat activități ocazionale, cum ar fi transportarea inculpatei în diferite locații, transportul bunurilor achiziționate de inculpată de la magazine la clienți iar numita Gianetti (P.) A.-M. era angajată la magazinul societății și se ocupa și de acte. Inculpata mai declară că numiții P. V.-Angel și D. O. i-au solicitat să-i angajeze la firmă pentru a scoate un credit bancar în schimbul unui ajutor financiar pentru a putea plăti datoriile. Deasemenea numiții M.(I.) R. și Szeleș V. i-au solicitat să-i angajeze la firmă tot în scopul accesării unor credite dar de la aceste persoane nu a primit nici o promisiune de recompensă financiară. Aceste două persoane au prestat ocazional diferite activități de transport în interesul firmei. Inculpata mai recunoaște că a făcut formele de angajare pentru alte persoane Gianetti (P.) A.-M., Mierii I. și M. M. S. de la care a primit anumite sume de bani pe care nu le poate preciza dar care nu reprezentau totalitatea creditelor obținute de aceste persoane și pe care, în parte le-a restituit. Aceste persoane, deasemenea prestau ocazional diferite activități în interesul societății. Cât despre numiții P., Lakatoș și P., aceștia au fost angajați ai firmei . Dalmar SRL aparținând numiților D. M. și Ișlicariu C., iar inculpata le-a completat adeverințele care atestau calitatea de angajați, dar nu le-a semnat, fiind semnate de administratorii societăților. În încheierea declarației s-a reținut că inculpata a arătat că nu poate să-și explice de ce a angajat aceste persoane deși știa că acestea solicită angajarea doar pentru obținerea de credite sau pentru a cumpăra bunuri cu plata în rate, dar a plătit contribuțiile la bugetul de stat aferente acestor contracte de muncă și că nu a primit alte foloase de la cei angajați în afara celor descrise mai sus.

Cu privire la martorii J. M. și M. N., angajate la în calitate de vânzătoare la magazinul societății Pico Bello din A., cartierul Micălaca în cursul anilor 2006 -2007, s-a reținut că aceștia au confirmă că nu existau alți angajați la firma ., declarând că niciodată nu au văzut alte persoane care să lucreze la firmă nici în postul de vânzător, gestionar sau lucrător la biroul din incinta spațiului unde funcționa magazinul. Martorele declară că niciodată nu i-au întâlnit pe inculpații Țica A. sau M. R. la societate și că nu au cunoștință ca aceștia să fi fost angajați ai societății.

S-a mai reținut de către prima instanță că martorul L. D. a declarat că inculpata l-a întrebat o dată, în timp ce o transporta cu taxiul, dacă cunoaște persoane interesate să ia credite din bancă.

Cu privire la martorele C. L. și B. M., care au ținut contabilitatea societății în anii 2005-2007, prima instanță a reținut că acestea au declarat că au întocmit actele contabile aferente angajării mai multor persoane în perioada respectivă, documentele în baza cărora au întocmit respectivele acte fiind aduse de inculpată personal sau prin alte persoane, dar niciodată nu au cunoscut efectiv persoanele angajate. De asemenea s-a reținut că aceste martore au arătat că li s-a solicitat de către inculpată sau de alte persoane să semneze adeverințe prin care se atesta calitatea de angajat al unor persoane dar au refuzat și că, ulterior, de la organele de urmărire penală au aflat că la unitățile bancare au fost depuse adeverințe semnate în fals în numele lor .

Prima instanță a considerat că angajarea fictivă a persoanelor implicate în accesarea de credite este dovedită și de declarațiile inculpatului M. (I.) R. care deși a arătat că a fost angajați ai societății . în perioada 2005-2006, nu a putut preciza cu exactitate care erau atribuțiile sale în societate, arătând doar că, ocazional o transporta cu mașina sa personală pe inculpată în oraș, activitate pentru care primea ocazional diferite sume de bani, deși figura în acte cu un salariu de 1200 lei pe care nu l-a încasat niciodată.

Cu privire la inculpatul Țica A., prima instanță a reținut că acesta a declarat faptul că în perioada începutul anului 2007-2008 a fost angajat al societății . în postul de gestionar la magazinele din A. cartierele Micălaca și A. V., dar s-a considerat că afirmațiile sale sunt contrazise de declarațiile martorelor J. M., și M. N., angajate la în calitate de vânzătoare la magazinul societății Pico Bello din Micălaca care au declarat că nu l-au văzut niciodată pe inculpat la sediul magazinului din Micălaca și că nu-l cunosc. De asemenea, s-a considerat de către prima instanță că afirmațiile inculpatului sunt contrazise și de actele de muncă încheiate pe numele acestuia, contractul de muncă al inculpatului purtând data de încheiere 01.11.2006, deci anterior datei declarate de inculpat ca începutul prestării activității.

Judecătoria A. a apreciat că aceste declarații se coroborează cu declarațiile date în cursul urmăririi penale de către inculpata K.-M. R., în care recunoaște că numiții P. A. M., Mieri I., M. M. S., D. O. S., P. V. Angel, Szeleș V. și M. R. nu au fost angajați niciodată și nu au prestat nici un fel de activitate la ., dar că le-a întocmit și le-a încredințat acte prin care atesta calitatea de angajați în vederea accesării creditelor bancare. Inculpata mai recunoaște că a primit de la unii din aceștia diverse sume de bani dar cu titlu de împrumut sau de ajutor pentru achitarea datoriilor, ulterior restituind o parte din aceste sume.

De asemenea, s-a reținut de către prima instanță că în cursul urmăririi penale s-a stabilit prin constatări criminalistice faptul că inculpata K.-M. R. a întocmit și semnat actele(contracte de muncă și adeverințe care atestau calitatea de angajat) a persoanelor care au accesat creditele bancare.

S-a mai reținut că prin declarația dată în curul urmăririi penale suspectul Szeleș V., a arătat că inculpatul M. R. cu care era vecin i-a propus să o ajute pe inculpata K. să acceseze unele credite sau finanțări de la magazinul Coraura din A. sau de la alte unități bancare, ceea ce suspectul a și făcut, toate bunurile, respectiv banii primiți fiind încredințate inculpatei care i-a promis că-i va restitui jumătate din sumă.

Prima instanță a reținut că învinuita B. N., a declarat în cursul urmăririi penale că a fost contactată de administratorul ., pe care ulterior l-a identificat în persoane inculpatei K.-M. R. ,care i-a promis că o va angaja ca femeie de serviciu, solicitându-i actele de identitate în acest scop. După ce a semnat contractul de muncă inculpata i-a solicitat suma de 500 de Euro în schimbul angajării. Atunci când a spus că nu posedă suma, inculpata i-a propus să acceseze un credit de la B. pe baza actelor care atestau calitatea de angajat al firmei. După ce a obținut astfel suma de 1700 de euro, i-a înmânat inculpatei suma de 500 de Euro, declarând de asemenea că nu a prestat nici un fel de activitate la societate căreia nu-i cunoaște nici macar locația sediului, și că nu a restituit integral creditul accesat.

Coroborând întreg probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, prima instanță a apreciat pe deplin dovedită starea de fapt privind activitatea infracțională a inculpatei K.-M. R., aceasta săvârșind un număr de 24 de acte materiale ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, față de faptele de înșelăciune săvârșite de următoarele persoane:

1. Suspectul M. M. S. a fost angajat fictiv la S.C.Pico Bello SRL A.. În cursul lunilor iulie 2006 respectiv august 2006, deși nu a fost niciodată angajat la ., în baza contractului de muncă înregistrat retroactiv la ITM A. sub nr._/27.06.2006 în urma procesului verbal de control nr._/23.06.2006 și folosind cu adeverințele de venit 18/18.07.2006 și 30/28.08.2006, în original semnate de către inculpata K.-M. R. din care rezultă în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C.Pico Bello SRL A. în calitate de funcționar administrativ precum și carnetul de muncă ..P.S nr._ în copie conform cu originalul, gata completate în numele acestei societăți și care-i fuseseră înmânate de către suspecta K.-M., suspectul M. M. S. s-a prezentat la mai multe unități bancare din A. unde prin inducerea în eroarea funcționarilor bancari a contractat următoarele credite:

1. de la B. C. Cooperatistă A. - Creditcoop suma de 7.000 lei, conform contractului de credit nr.37/20.07.2006.

S-a reținut că, întrucât acest credit a fost rambursat la data de 22.07.2009 de către numitul M. P.-fratele suspectului, B. C. Cooperatistă C. Coop-Agenția A., nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

2. de la S.C. CETELEM IFN SA suma de 1.399 lei conform contractului de credit nr._/31.08.2006.

S-a reținut că, ulterior, suspectul nu a achitat ratele aferente acestui contract de credit, astfel că E. K. ROMANIA căreia S.C. CETELEM IFN SA i-a cesionat creanța, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4.463,29 lei sumă compusă din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere . Prima instanță a reținut că prejudiciul creat de către suspectul M. M. S. cu complicitatea suspectei K.-M. R., este în valoare totală de 11.463,29 lei, din care s-a recuperat doar 7.000 lei.

B. Suspectul D. O. S., a fost angajat fictiv la S.C.Pico Bello SRL A. prin intermediul suspectei K.-M. R., care s-a ocupat și de formalitățile de angajare. Suspectul i-a înmânat în acest scop cartea sa de identitate, în original. În cursul lunilor iunie 2006 respectiv iulie 2006, deși nu a fost niciodată angajat la ., în baza contractului de muncă înregistrat retroactiv la ITM A. sub nr._/27.06.2006 în urma procesului verbal de control nr._/23.06.2006 cu adeverințele de venit 18/28.06.2006 și 11/10.07.2006, în original semnate de către suspecta K.-M. R. din care rezultă în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C.Pico Bello SRL A. în calitate de vânzător, precum și carnetul de muncă . BF nr._ în copie conform cu originalul, gata completate pe numele acestei societăți și care-i fuseseră înmânate de către suspecta K.-M., suspectul s-a prezentat la mai multe unități bancare din A. unde prin inducerea în eroarea funcționarilor bancari a accesat următoarele credite:

1. B. SA - Sucursala A. suma de 17.500 lei conform contractului de credit nr.3337/30.06.2006.

S-a reținut că, întrucât de la data acordării creditului, suspectul nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța, s-a constituit parte civilă în procesul-penal cu suma de 33.342,03 lei compusă din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere.

2. B. F. C. Consum SA suma de 7.215,60 lei conform contractului de credit nr._/10.07.2006, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la S.C. Domo R. Sa. S-a reținut că, îÎntrucât de la data acordării creditului, suspectul nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța s-a constituit parte civilă în procesul-penal cu suma de16.961,06 lei compusă din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

Prin urmare, prima instanță a reținut că prejudiciul creat de către suspectul D. O. S. cu complicitatea suspectei K.-M. R., este în valoare totală de 50.303,09 lei, nerecuperat.

C. 1. La data de 04.07.2006, suspectul P. V.-Angel a indus în eroare reprezentanții B. SA Sucursala Județeană A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.3402 în valoare de 18.500 lei. În vederea acordării acestui credit, deși nu a fost niciodată angajat la S.C. Pico Bello S.R.L. A., suspectul P. V. a prezentat cartea de muncă . nr._, (în copie conformă cu originalul și adeverința de salariu nr. 5 din 09.07.2006, semnată de către suspecta K. - M. R., din care rezultă în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în baza contractului de muncă înregistrat retroactiv la ITM A. sub nr._/27.06.2006 în urma procesului verbal de control nr._/23.06.2006 în calitate de director general din anul 2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.144 lei.

S-a reținut că, întrucât de la data acordării creditului, suspectul nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța se constituie parte civilă în procesul-penal cu suma de 29.888,79 lei compusă din din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

2. La data de 14.07.2006, suspectul P. V. Angel a indus în eroare reprezentanții B. G. SOCIETE GENERALE -Agenția A. V. cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/710 în valoare de 19.000 lei. S-a constatat că în vederea acordării acestui credit, suspectul P. V. a prezentat în copie conformă cu originalul: cartea de muncă . nr._ și adeverința de salariu nr.3 din 04.07.2006, în original, eliberată de suspecta K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de director general începând cu data de 01.04.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.144 lei.

Întrucât de la data acordării creditului, suspectul nu a efectuat nici o plată, s-a reținut de către prima instanță că E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța se constituie parte civilă în procesul-penal cu suma de 29.076,95 lei compusă din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

Prima instanță a reținut că prejudiciul creat de către suspectul P. V. Angel cu complicitatea suspectei K.-M. R., este în valoare totală de 58.965,74 lei, nerecuperat.

În ceea ce privește faptele descrise mai sus săvârșite de suspecții M. M. S., D. O. S. și P. V. Angel, prin rechizitoriu s-a dispus clasarea pentru intervenirea prescripției răspunderii penale. Judecătoria A. a constatat că la data soluționării cauzei a devenit obligatorie aplicarea prevederilor Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale care stabilește aplicarea unitară a legii penale inclusiv cu privire la prescripția răspunderii penale, astfel că față de actele materiale descrise mai sus în ceea ce o privește pe inculpata K.-M. R. nu s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale nici în situația încadrării juridice a faptelor potrivit vechiului Cod Penal cu consecința aplicării dispozițiilor privind prescripția specială a răspunderii penale prevăzute de art.124 Cod penal 1969 în modalitatea stipulată anterior modificării prin art.1 pct.3 din Legea 63/2012, în vigoare la data comiterii faptelor (2006-2007), situație în care prescripția răspunderii penale pentru infracțiunea de înșelăciune prev.de art.215 al.1-3 Cod Penal, sancționată cu o pedeapsă de până la 15 ani se împlinește după un termen de 10 ani potrivit art.122 al.1 lit.b Cod Penal 1969, termen neîmplinit la această dată, iar în situația în care s-ar reține încadrarea faptelor potrivit Noului Cod Penal, cu aplicarea prevederilor art.155 al.4 Cod Penal privind împlinirea termenului de prescripție specială a răspunderii penale pentru infracțiunea de înșelăciune prev.de art.244 al.2 Cod Penal, sancționată cu o pedeapsă de până la 5 ani se împlinește după un termen de 10 ani potrivit art. 155 al.4 Cod Penal, termen de asemenea neîmplinit la această dată.

D. În privința inculpatei Gianetti (P.) A.-M., s-a reținut că, deși nu a fost niciodată angajată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari, a accesat și obținut credite bancare după cum urmează:

1. B. SA - Agenția, A. Ș., contractul de credit nr._/22.09.2006, în valoare de 15.000 lei. S-a reținut că în vederea acordării acestui credit, inculpata a prezentat carnetul de muncă nr._ în copie conformă cu originalul și în original, adeverința de salariu nr.19 din 21.09.2006, eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că inculpata Gianetti A.-M. este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de operator calculator din anul 2006, având o vechime în muncă de patru luni și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 868 lei. Prima instanță a constatat că, întrucât de la data acordării creditului, inculpata nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța sa constituit parte civilă în procesul-penal cu suma de 28.612,94 lei compusă din din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

2. B. F. C. Consum SA, contractul de credit nr._/02.10.2006, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la S.C. GERMANOS TELECOM ROMANIA SA în valoare de 1.339 lei. S-a reținut că în vederea acordării acestui credit, inculpata Gianetti A.-M. a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.33 din 02.10.2006 eliberată de inculpata K.-M. R., din care rezultă, în fals, că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de operator calculator de la data de 01.06.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 873 lei.

Prima instanță a constatat că, întrucât de la data acordării creditului, inculpata nu a efectuat nici o plată, E. K. ROMANIA căreia i-a fost cesionată creanța s-a constituit parte civilă în procesul-penal cu suma de 3.273,05 lei compusă din din debitul principal cesionat, dobânda legală și penalizările de întârziere .

3. C. B.-Sucursala A., contractul de credit nr._/11.10.2006, în valoare de 10.000 lei. Prima instanță a reținut că în vederea acordării acestui credit, inculpata Gianetti A.-M. a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.34 din 03.10.2006 eliberată de inculpata K.-M. R. și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ din care rezultă, în fals, că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de operator calculator de la data de 01.06.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 873 lei.

S-a constatat de către prima instanță că, întrucât inculpata Gianetti A.-M. nu a achitat ratele scadente, C. B. a cesionat creanța către S.C. G. SA care s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 9.579,87 lei.

4. Creditcoop Casa C.-Agenția A., contractul de credit nr.81/14.12.2006 în valoare de 4.000 lei. S-a reținut de către prima instanță că în vederea acordării acestui credit, inculpata Gianetti A.-M. a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.44 din 12.12.2006 eliberată de inculpata K.-M. R. și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ din care rezultă, în fals, că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de operator calculator și că are un venit net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 873 lei.

S-a constatat de către Judecătoria A. că, întrucât creditul a fost rambursat la data de 09.06.2009 integral de către inculpata T. R.-M., care avea calitatea de garant în contractul mai sus menționat, B. C. Cooperatistă Creditcoop-Agenția A. nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal.

Totodată, prima instanță a constatat că prejudiciul creat de către inculpata Gianetti A.-M. cu complicitatea inculpatei K.-M. R., este în valoare totală de 45.465,86 lei, din care 4.000 lei, nerecuperat.

E. Cu privire la numita Mieri I. s-a constatat că aceasta a fost angajată fictiv la S.C.Pico Bello SRL A. în baza contractului de muncă înregistrat retroactiv la ITM A. sub nr._/30.11.2006, în urma procesului verbal de control nr._/22.11.2006. S-a reținut că în cadrul controlului întreprins de inspectorii ITM, inculpata K.-M. R. a declarat în mod fals prin nota explicativă că numita Mieri I. este angajata unității din luna septembrie 2006, dar că a uitat să-i înregistreze contractul de muncă la ITM. În cursul anului 2006, deși nu a fost niciodată în mod efectiv angajată la ., și folosind contractul de muncă, cartea de muncă și adeverințele de venit în original semnate de către inculpata K.-M. R., numita Mieri I., prin inducerea în eroare a funcționarilor bancari, a accesat și obținut credite bancare după cum urmează:

1. B. F. C. Consum SA, contractul de credit nr._/26.10.2006, având ca obiect finanțarea bunurilor achiziționate de la S.C. CORAURA SA în valoare de 4.849 lei.

S-a reținut că în vederea acordării creditului, inculpata a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.22 din 26.10.2006 eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă în fals că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de funcționar administrativ de la data de 05.06.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 778 lei. Prima instanță a constatat că întrucât debitul rezultat din contractul de credit nr._ a fost recuperat în totalitate, în cauză nu există constituie parte civilă.

2. B. SA prin Agenția A. Ș. contractul de credit nr.6841/07.12.2006 în valoare de 11.900 lei.

S-a reținut că în vederea acordării acestui credit, inculpata Mieri I. a prezentat în copie conformă cu originalul: cartea de muncă ..M.S.S.F nr._ și adeverința de salariu nr.38 din 05.12.2006, eliberată de inculpata K.-M. R., din care rezultă în fals că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de funcționar administrativ din anul 2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 702 lei.

S-a constatat de către prima instanță că, întrucât inculpata nu a respectat clauzele contractuale, E. K. Romania căreia i-a fost cesionată creanța, s-a constituit parte civilă cu suma de 2.194,18 lei reprezentând debit restant.

3. Prima instanță a reținut că la data de 19.12.2006, inculpata Mieri I. a achiziționat prin intermediul magazinului Terra Soft din mun.A., un produs, solicitând E. R. Services IFN SA o finanțare pentru care a primit aprobare finală în data de 13.12.2006, achiziționarea fiind posibilă ca urmare a încheierii unui contract de credit prin care inculpata solicita emiterea unui card de credit și finanțarea, prin intermediul tranzacției inițiale, a produsului achiziționat.

4. S-a mai reținut că în luna ianuarie 2007, inculpata Mieri I. a achiziționat prin intermediul magazinului Coraura Rate A., un LCD în valoare de 3.999 lei solicitând E. R. Services IFN SA o finanțare pentru care a primit aprobare finală în data de 04.01.2007, dată la care a fost emis și cardul de credit Prompt Activ.

În vederea acordării acestui credit, s-a reținut de prima instanță că inculpata Mieri I. a prezentat o adeverință de salariu eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă în fals că este angajată pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de funcționar administrativ din data de 01.06.2006 și că are un salariu net realizat în valoare de 877 lei.

Din adresa nr.20.061 din 31.07.2013, Judecătoria A. a reținut că E. R. Services IFN SA a arătat că pentru cele două carduri de credit nu se înregistrează debite restante, contul aferent cardului Euroline fiind închis în data de 26.01.2012 iar contul aferent cardului Prompt Activ fiind închis în data de 14.02.2012.

Cu privire la inculpata Mieri I., prima instanță a reținut că aceasta nu a recunoscut faptele săvârșite arătând că deși semnătura depusă pe contractul de muncă aflat la dosar nu-i aparține, a semnat un astfel de contract de muncă încă din vara anului 2005, astfel că a avut reprezentarea că în perioada august 2005 - martie 2007 lucrează legal la . context în care a solicitat împrumuturi de la B. A. și S.C. Coraura SA. cu adeverințele eliberate de inculpata K.-M. R.. S-a mai reținut că aceasta a afirmat că toate bunurile respectiv suma de bani obținute de la cele două unități le-a folosit în interes personal fără ca inculpata K.-M. R. sau o altă persoană să-i solicite să facă aceste împrumuturi. Cu privire la afirmațiile inculpatei în sensul că a fost angajată la această societate comercială, prima instanță a constatat că acestea au fost contrazise de persoanele angajate la . și de contabila acestei societăți.

Judecătoria A. a constatat că întreg prejudiciul cauzat de către inculpata Mieri I. cu complicitatea inculpatei K.-M. R. unităților bancare sau de finanțare în valoare totală de 20.748 lei a fost reparat de către inculpata Mieri în cursul urmăririi penale, astfel că nu mai există constituire de parte civilă iar prin rechizitoriu procurorul a dispus renunțarea la urmărirea penală față de această inculpată.

F. Prima instanță a reținut că în cursul lunii februarie 2007, suspectul Szeleș V., vecin cu inculpatul M. (I.) R. a fost contactat de către acesta din urmă cu propunerea de a o ajute pe inculpata K.-M. R. să achiziționeze produse de la .. A.. Inculpata K.-M. i-a făcut cunoscută suspectului Szeleș intenția de a achiziționa prin intermediul său prin finanțare bancară, bunuri de la magazine gen Coraura, Praktiker,etc, precizând în același timp că va achita ea ratele, iar pentru serviciul făcut îi va da suspectului jumătate din suma obținută din vânzarea ulterioară a acelor bunuri. Fiind de acord cu propunerea, suspectul i-a înmânat inculpatei K.-M. cartea de identitate în original în vederea întocmirii formelor de angajare la S.C. Pico Bello S.R.L.

S-a mai reținut de către prima instanță că suspectul a fost angajat fictiv la S.C.Pico Bello SRL A., în baza contractului de muncă înregistrat retroactiv la ITM A. sub nr._/15.02.2007 în urma procesului verbal de control nr._/15.02.2007. S-a constatat că în cadrul controlului întreprins de inspectorii ITM, inculpata K.-M. R. a declarat în mod fals prin nota explicativă că numiții Țica A., M. R. și Szeleș V. sunt angajații unității din data de 01.11.2006 dar că, deși au fost evidențiați pe statele de plată și pe foile de pontaj, din neglijență nu le-a întocmit contracte de muncă.

Din declarațiile suspectului Szeleș s-a mai reținut de către prima instanță că în cursul aceleiași luni februarie 2007, împreună cu inculpata K.-M. R. și inculpatul M. (I.) R., s-a deplasat la . de unde a achiziționat o plasmă și un home cinema, solicitând E. R. Services IFN SA o finanțare, achiziționarea fiind posibilă ca urmare a încheierii unui contract de credit prin care suspectul solicita emiterea unui card de credit și finanțarea, prin intermediul tranzacției inițiale, a produsului achiziționat.

Astfel, s-a reținut că în vederea acordării creditului, la data de 12.02.2007, suspectul Szeles V., a prezentat funcționarilor de la S.C. Coraura SA, în original adeverința de salariu nr.59/10.02.2007, semnată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat începând cu data de 01.11.2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A. în calitate de agent vânzări și că are un salariu net realizat în valoare de 981 lei. Prima instanță a mai reținut că după ce contractul a fost semnat personal de către suspectul Szeles V., produsele în valoare de 4.968 lei au fost ridicate de la magazin, încărcate într-un autoturism și transportate de către inculpata K.-M. la o adresă necunoscută, suspectului nefiindu-i remisă nici o sumă de bani pentru acest serviciu.

S-a mai reținut de asemenea că, de bună credință, văzând că inculpata nu achită conform înțelegerii ratele lunare pentru bunurile achiziționate de la ., suspectul, folosind de această dată o adeverință de la locul său de muncă real, .., a contractat un credit la Raiffeisen B., achitând astfel la data de 02.05.2011 contravaloarea produselor achiziționate de la ..

Din adresa nr._ din 30.07.2013, prima instanță a reținut că E. R. Services IFN SA arată că nu se înregistrează debite restante pentru cardul de credit emis pe numele suspectului Szeleș, contul fiind închis în data de 10.05.2011.

Totodată s-a reținut de către Judecătoria A. că suspectul a arătat că nu cunoaște modalitatea prin inculpata a întocmit formalitățile privind „angajarea” sa la S.C. Pico Bello S.R.L respectiv formalitățile de înregistrare retroactivă a actelor de angajare la ITM A., precum și că nu a semnat niciodată contract de muncă sau stat de plată la ., respectiv că nu a încasat vreun salariu de la această societate.

G. Cu privire la inculpatul M. (I.) R., prima instanță a reținut că acesta a fost angajat fictiv la S.C.Pico Bello SRL A., în baza contractului de muncă înregistrat retroactiv la ITM A. sub nr._/15.02.2007, în urma procesului verbal de control nr._/15.02.2007. S-a mai reținut că în cadrul controlului intreprins de inspectorii ITM, inculpata K.-M. R. a declarat în mod fals prin nota explicativă că numiții Țica A., M. R. și Szeleș V. sunt angajații unității din data de 01.11.2006 dar că, deși au fost evidențiați pe statele de plată și pe foile de pontaj, din neglijență nu le-a întocmit contracte de muncă.

Prima instanță a reținut că la data de 20.02.2007, deși nu a fost niciodată angajat la S.C. Pico Bello S.R.L. A., inculpatul M. (I.) R. a indus în eroare reprezentanții B. SA -Agenția A. Ș. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.744 în valoare de 16.000 lei.

S-a constatat că în vederea acordării creditului, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul contractul individual de muncă nr._/15.02.2007 și adeverința de salariu nr.79 din 19.02.2007, eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat începând cu anul 2006, pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de agent vânzări, având o vechime în muncă de trei luni și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.076 lei.

Prima instanță a reținut că inculpatul nu a achitat ratele scadente, astfel că E. K. ROMANIA căreia B. SA i-a cesionat creanța, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 28.870,86 lei.

Potrivit adresei nr._/04.12.2013 emisă de către ITM A., prima instanță a reținut că inculpatul M. R. figurează pe statele de plată depuse de S.C. Pico Bello S.R.L pentru perioada noiembrie-decembrie 2006 cu un salariu net de 1.076 lei, iar pentru perioada ianuarie-aprilie 2007 (când inculpatul a accesat creditul la B.) S.C. Pico Bello S.R.L. nu a mai depus la ITM nici un stat de plată, dar nici actele de încetare a activității pentru inculpatul M. R.. S-a constatat de către prima instanță că prejudiciul creat de către inculpatul M. R. cu complicitatea inculpatei M. R. este în valoare de 28.870,86 lei, nerecuperat

Totodată, prima instanță a reținut că inculpatul nu a recunoscut faptele săvârșite, afirmând că nu mai reține nici anul, nici luna de când a început să lucreze la S.C. Pico Bello S.R.L. A. în calitate de șofer, însă după șapte sau opt luni de la angajare a decis să solicite un credit de la B. A., sens în care s-a deplasat la ITM A. de unde a ridicat de la P. E., inspector de muncă, contractul său de muncă în original. Banii acordați de B. i-a folosit în interes personal iar pe motiv că și-a pierdut locul de muncă la scurt timp, nu a mai reușit să achite ratele aferente acestui credit. Contrar celor declarate de către suspectul Szeleș, s-a reținut că acesta a afirmat că nu i-a prezentat-o acestuia pe inculpata K.-M.. Faptul că inculpatul M. nu a desfășurat niciodată activități remunerate în calitate de salariat al ., a fost considerat de Judecătoria A. ca fiind dovedit prin declarațiile martorilor J. M., și M. N., angajate în calitate de vânzătoare la magazinul societății Pico Bello din A., cartierul Micălaca, în cursul anilor 2006 -2007, care au confirmat că nu existau alți angajați la firma ., declarând că niciodată nu au văzut alte persoane care să lucreze la firmă. Martorele declară că niciodată nu i-au întâlnit pe inculpații Țica A. sau M. R. la societate și că nu au cunoștință ca aceștia să fi fost angajați ai societății. De asemenea, s-a constatat de către prima instanță că și inculpata K.-M., audiată în fața instanței, dar și în cursul urmăririi penale, a recunoscut că inculpatul M. R. i-a solicitat să-l angajeze fictiv pentru a lua credite de la bănci și chiar declarația inculpatului care nu poate preciza nici perioada activității la societatea Pico Bello SRL și nici nu poate arăta în mod clar ce muncă presta, a întărit convingerea Judecătoriei A. că activitatea acestuia la societate era fictivă. S-a reținut de prima instanță că prestarea în mod ocazional cu autoturismul personal și fără o remunerație constantă a activității de șofer în folosul inculpatei K. M. Roberat, așa cum susțin cei doi, nu poate fi considerată activitate lucrativă în cadrul societății desfășurată în baza contractului de muncă, nici dacă ar fi existat în realitate, ci eventual deplasările celor doi inculpați pot fi considerate activități de colaborare în cadrul activităților infracționale desfășurate, respectiv găsirea eventualilor doritori de a accesa credite în baza actelor întocmite de inculpată, transportul bunurilor achiziționate, etc, aceste aspecte ce au fost deduse din declarațiile suspectului Szeles V. care arată că inculpatul Meitncu R. a fost cel care i-a propus să acceseze creditul în folosul inculpatei K. M. și împreună cu aceștia s-a deplasat la magazinul Coraura pentru a cumpăra bunurile.

S-a mai reținut de către prima instanță că după două zile de la data când a accesat creditul la B. în calitate de angajat lal ., dar și în cursul lunii aprilie 2007 (la data de 16.04.2007), dar de această dată cu adeverințe de salariu emise în numele ., din care reieșea că M. R. este angajat la această societate în funcția de șofer având o vechime de 3 ani și 2 luni, inculpatul a solicitat și obținut credite bancare de la Raiffeisen B. și Ralfi IFN SA, credite care de asemenea nu au fost rambursate. Din răspunsul ITM A. nr_/31.10.2013 s-a reținut că inculpatul M. R. nu a fost angajat al ..

Prin urmare, prima instanță a concluzionat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul M. (I.) R. a solicitat să fie angajat în mod fictiv de către inculpata K.-M. R. la societatea . A. în scopul de a eluda normele bancare și a accesa credite în mod injust, inducând în eroare angajații unităților bancare cu privire la calitatea sa de angajat, producând pagube unităților bancare prin neramburasarea creditelor acordate.

H. Cu privire la inculpatul Țica A., Judecătoria A. a reținut că acesta a fost angajat fictiv la S.C.Pico Bello SRL A., în baza contractului de muncă înregistrat retroactiv la ITM A. sub nr._/15.02.2007în urma procesului verbal de control nr._/15.02.2007. În cadrul controlului întreprins de inspectorii ITM, s-a reținut că inculpata K.-M. R. a declarat în mod fals prin nota explicativă că numiții Țica A., M. R. și Szeleș V. sunt angajații unității din data de 01.11.2006 dar că, deși au fost evidențiați pe statele de plată și pe foile de pontaj, din neglijență nu le-a întocmit contracte de muncă.

Prima instanță a constatat că inculpatul Țica A. a accesat și obținut credite bancare după cum urmează:

1. La data de 08.01.2007, prin intermediul magazinului Coraura din mun.A. inculpatul Țica A. a achiziționat mai multe produse în valoare de 8.435,29 lei solicitând E. R. Services IFN SA o finanțare pentru care a primit aprobare finală în data de 10.01.2007, achiziționarea fiind posibilă ca urmare a încheierii unui contract de credit prin care inculpatul solicita emiterea unui card de credit și finanțarea, prin intermediul tranzacției inițiale, a produsului achiziționat.

S-a reținut că în vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat adeverința de salariu nr.61/08.01.2007, eliberată în fals de inculpata K.-M. R. din care rezultă că este angajat începând cu data de 10.09.2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar și că are un salariu net realizat în valoare de 773 lei.

Din adresa_ din 18.10.2013, prima instanță a reținut că E. R. Services IFN SA a arătat că a fost efectuată o singură plată în valoare de 100 lei de la data acordării împrumutului iar valoarea prejudiciului cauzat societății este de 9.904,61 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal..

2. B. SA Sucursala Județeană A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.704/16.02.2007 în valoare de 16.500 lei.

S-a reținut de către prima instanță că în vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul contractul individual de muncă nr._/15.02.2007 și adeverința de salariu nr.74 din 16.02.2007, semnată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat din anul 2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.077 lei. Întrucât inculpatul nu a achitat ratele scadente, prima instanță a reținut că E. K. ROMANIA se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 30.142,12 lei.

3. V. Romania cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/23.02.2007 în valoare de 12.100 lei. Prima instanță a constatat că în vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ și adeverința de salariu FN din 22.02.2007, în original, eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat începând cu data de 01.11.2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.076 lei. S-a reținut că întrucât inculpatul nu a achitat ratele scadente, K. I. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 13.800,72 lei .

4. C. B. SA cu ocazia încheierii contractului de credit nr._/28.02.2007 în valoare de 12.100 lei. Prima instanță a reținut că în vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ și adeverința de salariu nr.80 din 26.02.2007, în original, eliberată de inculpata K.-M. R. din care rezultă, în fals, că este angajat începând cu data de 01.11.2006 pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.076 lei. Întrucât inculpatul nu a achitat ratele scadente, prima instanță a reținut că la data de 25.07.2007, C. B. SA a cesionat creanța către S.C. G. SA care s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 11.513,93 lei.

5. C. E. B., cu ocazia încheierii contractului de credit nr.4NPFG054406/_/27.03.2007. în valoare de 5.686 Euro.

S-a reținut de către prima instanță că în vederea acordării acestui credit, inculpatul a prezentat în copie conformă cu originalul carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ și adeverința de salariu 31 din 20.03.2007, în original, eliberată de inculpata K.-M. R., din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la S.C. Pico Bello S.R.L. A., în calitate de gestionar din data de 01.11.2006 și că are un salariu net realizat în ultimele 3 luni în valoare de 1.077 lei. S-a constatat că întrucât inculpatul nu a achitat ratele scadente C. E. B. căreia i-a fost cesionată creanța, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma 5.914,86 Euro.

Totodată, Judecătoria A. a constatat că prejudiciul creat de către inculpatul Țica A. cu complicitatea inculpatei K.-M. R., este în valoare totală de 65.847,45 lei și 5.914,86 Euro, nerecuperat.

Prima instanță a reținut că inculpatul Țica A. nu a recunoscut faptele comise, în declarația dată în cursul urmăririi penale și în fața instanței, acesta arătând că în perioada începutul anului 2007-2008 a fost angajat al societății . în postul de gestionar la magazinele din A. cartierele Micălaca și A. V. însă nu a semnat contractul de muncă, acesta perfectându-se abia în luna februarie 2007, în urma unui control de la ITM A.; nu i-a prezentat inculpatei K.-M. R. nici o persoane pe care aceasta să o angajeze fictiv la . la alte societăți comerciale în vederea obținerii de credite și totodată afirmă că nici inculpata K.-M. R. nu i-a solicitat vreodată să acceseze credite pentru ea. Prima instanță a constatat că afirmațiile inculpatului în sensul că în perioada accesării creditelor ar fi fost angajat la ., sunt contrazise prin declarațiile martorilor martorii J. M. și M. N., angajate la în calitate de vânzătoare la magazinul societății Pico Bello din A., cartierul Micălaca în cursul anilor 2006 -2007,care au confirmat că nu existau alți angajați la firma ., declarând că niciodată nu au văzut alte persoane care să lucreze la firmă. De asemenea, s-a reținut că martorele au declarat că niciodată nu i-au întâlnit pe inculpații Țica A. sau M. R. la societate și că nu au cunoștință ca aceștia să fi fost angajați ai societății. Prima instanță a constatat că afirmațiile inculpatului sunt contrazise și de actele de muncă încheiate pe numele acestuia, contractul de muncă al inculpatului purtând data de încheiere 01.11.2006, deci anterior datei declarate de inculpat ca începutul prestării activității, începutul lunii februarie 2007.

De asemenea, s-a reținut că însăși declarația inculpatului care nu poate preciza cu exactitate perioada activității la societatea Pico Bello SRL, dar arată că a fost gestionar la magazinele din cartierele Micalaca și A. V. fapt ce nu putea fi trecut neobservat de vânzătoarele din magazinele indicate, a întărit convingerea primei instanțe că activitatea acestuia la societate era fictivă.

Prin urmare, Judecătoria A. a concluzionat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul Țica A. a fost angajat în mod fictiv de către inculpata K.-M. R. la societatea . A. în scopul de a eluda normele bancare și a accesa credite în mod injust, inducând în eroare angajații unităților bancare cu privire la calitatea sa de angajat, producând pagube unităților bancare prin neramburasarea creditelor acordate.

Față de acest inculpat, prima instanță a constatat că în cursul judecății s-au depus la dosar dovezile achitării întregului prejudiciu cauzat unităților bancare și de asemenea, că persoanele ce s-a constituit părți civile în cauză împotriva inculpatului, au depus acte prin care au arătat că înțeleg să se împace cu acesta.

I. Prima instanță a reținut că data de 15.08.2007, conform procesului-verbal de control nr.2066/15.08.2007 inspectorul de muncă S. G. D. din cadrul ITM A. „a controlat” S.C. Soso Trans S.R.L. A., cu sediul în mun.A., ., jud.A., reprezentată de această dată de către suspecta F. Sultenica căreia Ișlicariu C. i-a cesionat la data de 05.07.2007, părțile sociale. Cu ocazia verificărilor efectuate la sediul societății, inspectorul de muncă „a constatat” că suspecta F. Sultenica a primit la muncă două persoane, M. Nița și B. N. care lucrau din 20.04.2007 și pentru care nu a întocmit forme legale de angajare. D. măsură, s-a dispus înregistrarea la ITM A. a celor două contracte de muncă retroactiv, cu data începerii activității 20.04.2007 fiind aplicată și o amendă. În aceste condiții, contractele celor două angajate au fost înregistrate la ITM A., B. N. figurând angajată în calitate de operator calculator, cu un salariu de bază brut de 800 lei.

Din declarația numitei B. N. Andronela, prima instanță a reținut că aceasta a cunoscut-o pe inculpata K.-M. R. în cursul anului 2007, aceasta din urmă promițându-i că o va angaja la S.C. Soso Trans S.R.L. în calitate de femeie de serviciu. După un timp aceasta i-a solicitat cartea de identitate și cartea de muncă pentru a-i întocmi contractul de muncă. După semnarea unui contract de muncă, inculpata K.-M. R. i-a solicitat lui B. N. suma de 500 Euro, sumă ce ar fi reprezentat cheltuieli cu angajarea . Spunându-i că nu are această sumă, K.-M. R. i-a sugerat să solicite un împrumut de la bancă, încredințându-i în acest sens o adeveriță.

Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr_ din 12.03.2014 efectuat în cauză, prima instanță a reținut că, contractul individual de muncă nr_/15.08.2007 și pe adeverința nr 44/23.05.2007 emise în numele . pe numele lui B. N. Andronela a fost scris de către K.-M. R., inculpata K.-M. recunoscându-și scrisul.

S-a mai reținut și că suspecta F. Sultenica, a declarat că inculpata K.-M. R. a rugat-o să preia S.C. Soso Trans S.R.L. pe o perioadă de șase luni, asigurând-o totodată că nu va avea nici o problemă. Fiind de acord, inculpata a dus-o la un notar unde a semnat mai multe înscrisuri, fără să stie ce a semnat. A declarat că nu cunoaște unde își are sediul S.C. Soso Trans S.R.L., care este obiectul de activitate, dacă la acea dată avea sau nu angajați și nu cunoaște nici o persoană cu numele de B. N. sau P. I. C..

În aceste condiții, s-a reținut de către prima instanță că după câteva zile, suspecta B. N. s-a deplasat la B. A.-zona Intim unde după ce a depus copia contractului de muncă și adeverința de salariu eliberată de S.C. Soso Trans S.R.L., înmânată de către K.-M. R a semnat contractul de credit nr.4370/17.08.2007 și a ridicat suma de 1.700 Euro. Din această sumă i-a înmânat inculpatei K.-M. R. suma de 500 Euro, aceasta urmând să-i comunice data la care se va prezenta la locul de muncă. Văzând că nu este chemată, suspecta a contactat-o pe K.-M. R. care însă i-a transmis că din cauza unor probleme cu societatea, ea nu va mai putea presta muncă la această societate conform înțelegerii avute. B. N. a declarat că nu a prestat niciodată nici o activitate la S.C. Soso Trans S.R.L., nu a primit nici un salariu și nici nu a semnat vreun stat de plată, nu cunoaște unde își are sediul și nici nu a fost niciodată la sediul S.C. Soso Trans S.R.L., implicit că nu a fost depistată de către inspectorii din cadrul ITM A. lucrând fără contract de muncă, nu a dat nici o declarație acestora și nici nu a semnat vreun înscris. De asemenea a declarat că a achitat doar trei rate aferente creditului obținut de la B..

Prima instanță a constatat faptul că, nici contractul de credit încheiat de către B. cu suspecta B. N. Andronela și nici înscrisurile aferente nu au fost comunicate organului de urmărire penală. Din adresa nr._ R/20.09.2013, s-a reținut că B. a arătat că debitul aferent creditului acordat a fost cesionat către DDM E. AG, cu administrator activ C. Express Financial Services S.R.L. Prin adresa nr._/10.10.2013 C. Express Romania arată că începând cu data de 17.03.2010 dosarul lui B. N. Andonela a fost predat agenției DCA I. Financial Services (CEE Colect Romania S.R.L.). S-a mai reținut că prin adresa FN/21.10 2013, CEE Colect Romania S.R.L. a comunicat faptul că dosarul inculpatei a fost predat în luna februarie 2012 societății DDM Invest I AG, cu sediul în Grabenstrasse 25, 6340 Baar, Elveția și totodată că nu se constituie parte civilă în procesul penal. Potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr_ din 12.03.2014 efectuat în cauză, s-a reținut de către prima instanță faptul că, contractul individual de muncă nr_/15.08.2007 și pe adeverința nr 44/23.05.2007 emise în numele . pe numele lui B. N. Andronela a fost scris de către M. R., inculpata K.-M. recunoscându-și scrisul.

S-a mai reținut și că suspecta F. Sultenica, a declarat că inculpata K.-M. R. a rugat-o să preia S.C. Soso Trans S.R.L. pe o perioadă de șase luni, asigurând-o totodată că nu va avea nici o problemă. Fiind de acord, inculpata a dus-o la un notar unde a semnat mai multe înscrisuri, fără să stie ce a semnat. A declarat că nu cunoaște unde își are sediul S.C. Soso Trans S.R.L., care este obiectul de activitate, dacă la acea dată avea sau nu angajați și nu cunoaște nici o persoană cu numele de B. N. sau P. I. C..

J. Prima instanță a reținut că la data de 22.06.2006, conform procesului-verbal de control nr._/22.06.2006, inspectorul de muncă O. A. din cadrul ITM A. a „controlat inopinat și prin sondaj” .. A., administrată de suspecta D. M. ( mătușa inculpatei M. R.), în legătură cu modul în care respecta legislația muncii în vigoare, ocazie cu care„ s-a constatat” că nu au fost înregistrate la ITM A. în termenul legal, contractele de muncă întocmite pe numele suspecților Lakatoș V. și P. G. G., cu data începerii activității, respectiv 01.03.2006, deși aceștia au fost evidențiați pe statele de plată, fără însă să se fi achitat obligațiile bugetare aferente. D. măsură, inspectorul a dispus înregistrarea retroactivă la ITM A. a celor două contracte de muncă, cu data începerii activității. În aceste condiții, contractele celor doi suspecți au fost înregistrate la ITM A., aceștia figurând angajați în calitate de agenți de pază având fiecare un salariu de bază brut de 1.300 lei.

Prima instanță a reținut, din concluziile raportului de constatare criminalistică nr_ din 12.03.2014 efectuat în cauză, că și contractul individual de muncă nr_/20.06.2006 emis de . pe numele lui P. G. G. a fost scris de către K.-M. R., iar inculpata K.-M. și-a recunoscut scrisul pe contractul de muncă, adeverința de venit nr 39 din 07.08.2006, 41/07.08.2006.

S-a mai reținut că, faptul că cele două persoane ar fi muncit în fapt la . este infirmat și de angajata societății martora P. S. I.. (f.193 vol.IV d.u.p)

Prima instanță a reținut că în calitate de „angajați” ai ., cu complicitatea inculpatei K.-M. R., și a suspectelor D. M. și D. I., au solicitat și obținut credite bancare, respectiv finanțări din partea băncilor în vederea achiziționării de produse electronice și electrocasnice în baza unor documente false, următoarele persoane:

1.La data de 07.07.2006, suspectul Lakatoș V., a indus în eroare reprezentanții B.-Sucursala Județeană A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.3489/07.07.2007 în valoare de 15.500 lei.

S-a reținut de prima instanță că în vederea acordării acestui credit, suspectul Lakatoș V. a prezentat, în original, adeverința de salariu nr.29 din 23.06.2006 semnată de inculpata D. M. ca administrator și inculpata D. I. în calitate de contabil și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..g nr._ din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la . A., în calitate de agent pază și că are un salariu net realizat în ultimele 3 în valoare de 938 lei.

Întrucât Lakatoș V. nu a achitat ratele aferente creditului contractat, prima instanță a reținut că B. a cesionat creanța către IFN Next Capital F. SA care ulterior a cesionat creanța către E. K. Romania SRL. S.C.E. K. Romania S.R.L. care s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 29.905,89 lei sumă compusă din: 15.500 lei-debit principal cesionat, 4.803,49 lei-dobândă cesionată, 263,65 lei-dobândă penalizatoare cesionată, 8.066,32 lei-penalizări, 1.272,44 lei-taxă administrare.

1. S-a mai reținut de prima instanță că la data de 12.07.2006, suspectul P. G. G., a indus în eroare reprezentanții B.-Agenția Pâncota cu ocazia încheierii contractului de credit nr.323 în valoare de 3.500 lei. În vederea acordării acestui credit, P. G. a prezentat în original, adeverința de salariu nr.29 din 07.07.2006 semnată de suspectele D. M. și D. I. administrator respectiv contabil al societății și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la . A., în calitate de agent pază și că are un salariu net realizat în ultimele 3 în valoare de 968 lei.

Prima instanță a constatat că întrucât P. G. nu a achitat ratele aferente creditului contractat, B. a cesionat creanța către B. Asigurări, care ulterior a cesionat creanța către E. K. Romania SRL, care s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva inculpatului cu suma de 3.307,48 lei sumă compusă din: 3.307,48 lei-debit principal cesionat, 1.658,07 lei-dobândă legală.

2 Totodată s-a reținut de prima instanță că la data de 09.08.2006, suspectul P. G., a indus în eroare reprezentanții Creditcoop B. C. Cooperatistă A. cu ocazia încheierii contractului de credit nr.46 în valoare de 6.000 lei, în vederea acordării acestui credit, P. Gabrielpre prezentând, în original, adeverința de salariu nr.39 din 07.08.2006 semnată de D. I. și în copie conformă cu originalul, carnetul de muncă ..M.S.S.F nr._ din care rezultă, în fals, că este angajat pe o perioadă nedeterminată la . A., în calitate de agent pază și că are un salariu net realizat în ultimele 3 în valoare de 968 lei.

Prima instanță a reținut că, potrivit concluziilor raportului de constatare criminalistică nr_ din 12.03.2014 efectuat în cauză, contractul individual de muncă nr_/20.06.2006 emis în numele . pe numele lui P. G. G. a fost scris de către K.-M. R. iar inculpata K.-M. și-a recunoscut scrisul pe contractul de muncă, adeverința de venit nr 39 din 07.08.2006. De asemenea, s-a reținut că faptul că P. G. ar fi muncit în fapt la . este infirmat și de angajata societății,martora P. S. I..

Totodată, prima instanță a reținut că pentru garantarea împrumutului acordat lui P. G. G. au fost introduși ca și giranți D. M. și numitul B. O.-C..

Întrucât creditul a fost lichidat la data de 27.03.2012, prima instanță a constatat că B. C. Cooperatistă Creditcoop Agenția A. nu s-a constituit parte civilă.

Judecătoria A. a constatat că prejudiciul creat de către suspectul P. G. în complicitate cu suspectele D. M. și D. I. respectiv cu inculpata K.-M. R. ca angajat al . A. este în valoare totală de 9.307,48 lei din care nerecuperată suma de 3.307,48 lei.

Prima instanță a reținut că în drept faptele inculpatei K. M. R. de a întocmi forme de angajare fictive prin încheierea de contracte de muncă și eliberarea de adeverințe care atesta calitatea de angajat pentru ca numiții M. M. S., D. O. S., P. V.-Angel, Gianetti (P.) A.-M., Mierii I., Szeleș V., M.(I.) R., Țica A., P. I. C., P. G. G., Lakatoș V., acte pe care aceste persoane le-au folosit pentru a dobândi de la diferite societăți bancare sau nebancare, credite sau finanțări prin care au achiziționat bunuri cu plata în rate, inducând în eroare funcționarii acestor instituții, care, în lipsa documentelor eliberate de inculpată nu ar fi acordat creditele accesate pentru a-i ajuta astfel să obțină în perioada 07.07._07 foloase materiale injuste, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 165.900,17 lei și 5914,86 Euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. și ped. de art.290 Cod penal 1969, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969 și complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. și ped. de art.26 Cod penal rap.la art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal 1969 (24 de acte materiale), față de infracțiunile de înșelăciune săvârșite de persoanele enumerate mai sus.(M. M. S. – 2 acte materiale), D. O. S.– 2 acte materiale, P. V.-Angel– 2 acte materiale, Gianetti (P.) A.-M.– 4 acte materiale, Mierii I.– 4 acte materiale, Szeleș V.– 1 act materiale, M.(I.) R.– 1 act material, Țica A.– 5 acte materiale, P. G. G.– 1 act material, Lakatoș Vasile1 act material. S-a constatat că mijloacele frauduloase prin care s-a comis infracțiunea de înșelăciune constau în depunerea la unitățile bancare sau nebancare, în scopul acordării creditelor sau finanțării în vederea achiziționării de produse, a adeverințelor de salariu, contractelor de muncă și/sau a copiilor de pe cărțile de muncă, falsificate.

Cu privire la faptele inculpatului Tica A. de a induce în eroare unități bancare sau de finanțare, în complicitate cu inculpata K. M. R., în datele de 08.01.2007 - E. R. Services IFN SA, 16.02.2007 - B. SA Sucursala Județeană A., 23.02.2007- V. Romania, 28.02.2007 C. B. SA și 27.03.2007-C. E. B., producând un prejudiciu total de 65.874,45 lei și 5914,86 Euro prin prezentarea unor înscrisuri ce atestau în fals calitatea sa de angajat, prima instanță a reținut că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev. de art.215 al.1-3 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal 1969 și a infracțiunii de uz de fals în formă continuată preev. de art.291 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal 1969.

Referitor la faptele inculpatului M. (I.) R. de a induce în eroare în data de 20.02.2007 angajații B. A., Sucursala A. Ș. cu ocazia încheierii contractului de credit nr. nr.744, în valoare de 16.000 lei., prin prezentarea unor înscrisuri ce atestau în fals calitatea sa de angajat,producând un prejudiciu de 28.870,86 lei, prima instanță a constatat că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 al.1-3 Cod penal 1969, și a infracțiunii de uz de fals prev. de art.291 Cod penal 1969.

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, Judecătoria A. a reținut că potrivit Deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale, prevederile art.5 Cod penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

De asemenea, s-a reținut că în considerentele Deciziei Curții Constituționale se stipulează că suspecții/inculpații care au comis fapte sub imperiul legii vechi, dar care vor fi judecați sub imperiul legii noi trebuie să aibă, în funcție de legea mai favorabilă, o situație juridică identică ori cu cei condamnați anterior potrivit legii vechi, ori cu cei ce vor săvârși infracțiuni potrivit legii noi, nefiind permisă o a treia formă de tratament sancționator ce combină dispoziții din ambele coduri. Prin urmare, pentru a satisface cerințele constituționale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", este interzisă alternarea instituțiilor de drept penal din cele două legi, deoarece, în caz contrar, în aplicarea legii penale mai favorabile s-ar crea o discriminare pozitivă cu consecința creării unui privilegiu pentru infractorul care este judecat în perioada de tranziție a legii.

Având în vedere că faptele au fost săvârșită de inculpați în perioada anilor 2006-2007 când era în vigoare Codul penal 1969 iar până la judecarea cauzei a intrat în vigoare Noul Cod penal care dă o nouă incriminare faptelor, prima instanță, în baza art.5 Cod Penal analizat aplicarea legii mai favorabile în cauză ținând cont de prevederile obligatorii ale Deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale care stabilește aplicarea unitară a legii penale cu privire la fiecare inculpat, comparând legile penale succesive cu privire la situația juridică de ansamblu a fiecărui inculpat, respectiv la limitele de pedeapsă, aplicarea dispozițiilor legale cu privire la pluralitatea de infracțiuni, aplicarea dispozițiilor legale privind prescripția răspunderii penale și individualizarea fiecărei sancțiuni penale ce va fi aplicată. Instanța de fond a apreciat că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată, în primul rând situației juridice de ansamblu a fiecărui inculpat și nu diferențiat pentru fiecare infracțiune în parte, ceea ce ar fi contrar dispozițiilor Deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale.

Prin urmare, Judecătoria A. a analizat situația juridică a fiecărui inculpat în raport de legea mai favorabilă, stabilind următoarele:

Pentru inculpata K. M. R., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase privată prevăzută de art. 48 rap. la art.244 alin.1 și 2 Cod penal actual respectiv art.26 rap. la art. 215 al. 1-3 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal 1969 și fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev de art.322 Cod penal respectiv art.290 al.1 cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal 1968, fapte în concurs real de infracțiuni în condițiile art.38 al.1 Cod penal actual respectiv art..33 lit.a Cod penal 1968, prima instanță a reținut că în situația aplicării în mod unitar a legii penale vechi se creează o situație per ansamblu mai favorabilă inculpatei decât în situația aplicării legii penale noi. Astfel, în ceea ce privește infracțiunea de complicitate la înșelăciune, deși s-a reținut că limitele de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal sunt mai mici (1 la 5 ani închisoare) față de limitele prevăzute de vechiul Cod penal (3 la 15 ani închisoare), totuși, în situația aplicării unitare a legii penale noi, având în vedere că actele materiale distincte săvârșite de inculpată sunt îndreptate împotriva unor subiecți pasivi diferiți, prima instanță nu a putut reține forma continuată a unei singure infracțiuni, existând situația reținerii unui număr de 24 de infracțiuni distincte de complicitate la înșelăciune aflate în concurs și care urmează a fi sancționate potrivit regulilor aplicabile concursului de infracțiuni prevăzute de art.39 al.1 lit.b Cod penal actual prin aplicarea pedepsei cele mai mari la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte 23 de pedepse, ceea ce ar duce la un total mai mare decât o singură pedeapsă aplicată pentru o singură infracțiune de înșelăciune în formă continuată chiar aplicând un spor potrivit art.42 Cod Penal 1969, așa cum se poate reține în cazul aplicării legii penale vechi, ținând cont de unicitatea de rezoluție infracțională rezultată din materialul probator administrat.

De asemenea, pentru cea de a doua infracțiune analizată, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prima instanță a constatat că raportat la limitele de pedeapsă stabilite în art. 290 al.1 Cod penal 1969(3 luni la 2 ani) și făcând aplicarea art.122 al.1 lit.d și 124 Cod penal 1969, termenul de prescripție specială a răspunderii penale (7 ani și 6 luni) a inculpatei pentru această infracțiune s-a împlinit față de data ultimului act material săvârșit, astfel că a apreciat că prin încetarea procesului penal față de săvârșirea acestei infracțiuni, se creează o situație net favorabilă inculpatei.

Pentru inculpatul Tica A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase privată prevăzută de art.244 alin.1 și 2 Cod penal actual respectiv art. 215 al. 1-3 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal 1969 și uz de fals prev de art.323 Cod penal respectiv art.291 al.1 cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal 1968, fapte în concurs real de infracțiuni în condițiile art.38 al.1 Cod penal actual respectiv art..33 lit.a Cod penal 1968, prima instanță a reținut că în situația aplicării în mod unitar a legii penale vechi se creează o situație per ansamblu mai favorabilă inculpatului decât în situația aplicării legii penale noi. Astfel, în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, deși limitele de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal sunt mai mici (1 la 5 ani închisoare) față de limitele prevăzute de vechiul Cod penal (3 la 15 ani închisoare), totuși, în situația aplicării unitare a legii penale noi, având în vedere că actele materiale distincte săvârșite de inculpat sunt îndreptate împotriva unor subiecți pasivi diferiți, nu s-a putut reține forma continuată a unei singure infracțiuni ci am fi în situația reținerii unui număr de 5 infracțiuni distincte de înșelăciune aflate în concurs și care urmează a fi sancționate potrivit regulilor aplicabile concursului de infracțiuni prevăzute de art.39 al.1 lit.b Cod penal actual prin aplicarea pedepsei cele mai mari la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte 4 pedepse, ceea ce ar duce la un total mai mare decât o singură pedeapsă aplicată pentru o singură infracțiune de înșelăciune în formă continuată chiar aplicând un spor potrivit art.42 Cod Penal 1969, așa cum se poate reține în cazul aplicării legii penale vechi, ținând cont de unicitatea de rezoluție infracțională rezultată din materialul probator administrat. De asemenea prima instanță a ținut seama de faptul că inculpatul a achitat întregul prejudiciu cauzat prin săvârșirea infracțiunilor, nu are antecedente penale și nu a mai săvârșit alte infracțiuni după cele analizate, apreciind astfel că se impune reținerea circumstanțelor atenuante prev de art. 74 al.1 lit.b Cod penal 1969 și aplicarea unei pedepse minime a cărei executare să fie suspendată.

Totodată, pentru cea de a doua infracțiune analizată, uz de fals, prima instanță a constatat că raportat la limitele de pedeapsă stabilite în art. 291 al.1 Cod penal 1969 (3 luni la 2 ani) și făcând aplicarea art.122 al.1 lit.d și 124 Cod penal 1969, termenul de prescripție specială a răspunderii penale (7 ani și 6 luni) a inculpatului pentru această infracțiune s-a împlinit față de data ultimului act material săvârșit, astfel că potrivit legii penale vechi s-a dispus încetarea procesului penal față de săvârșirea acestei infracțiuni .

Deși s-a reținut că inculpatul Țica A. a depus la dosar acte prin care dovedește că s-a împăcat cu părțile civile, solicitând să se constate împăcarea cu consecința încetării procesului penal față de infracțiunea de înșelăciune, posibilă doar în situația aplicării legii penale noi, prima instanță a constatat că împăcarea produsă între inculpat și părțile civile nu poate avea consecințe în procesul penal întrucât părțile civile nu au calitatea de persoane vătămate prin infracțiunile săvârșite de inculpat. Analizând prevederile art.159 Cod penal, s-a reținut de către prima instanță că împăcarea produce efecte doar dacă are loc între inculpat și persoana vătămată și nu între inculpat și partea civilă care a dobândit dreptul la repararea prejudiciului pe cale convențională, care potrivit art.20 al.7 Cod Procedură penală nici nu poate exercita acțiunea civilă în procesul penal. Și chiar în situația în care s-ar accepta împăcarea față de infracțiunea de înșelăciune, situația inculpatului nu ar fi mai ușoară întrucât ar trebui aplicate prevederile noului cod penal și față de infracțiunea de uz de fals față de care nu ar mai fi împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale și ar atrage condamnarea inculpatului pentru un număr de 5 infracțiuni aflate în concurs care pe lângă consecința imediată a aplicării prevederilor art. 39 al.1 lit.b Cod penal actual prin aplicarea pedepsei cele mai mari la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte 4 pedepse ceea ce ar duce la o pedeapsă totală mai mare, prin amânarea sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei s-ar impune inculpatului îndeplinirea unor măsuri de supraveghere sau obligații mai severe decât în situația aplicării suspendării condiționate sau sub supraveghere a executării pedepsei potrivit vechiul Cod Penal. Prin urmare, prima instanță a apreciat că și față de acest inculpat se impune aplicarea unitară a legii penale vechi, în vigoare la data săvârșirii faptelor, ca lege mai favorabilă.

Pentru inculpatul M. (I.) R., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin folosirea de calități mincinoase și alte mijloace frauduloase privată prevăzută de art.244 alin.1 și 2 Cod penal actual respectiv art. 215 al. 1-3 Cod penal 1969 și uz de fals prev de art.323 Cod penal respectiv art.291 al.1, fapte în concurs real de infracțiuni în condițiile art.38 al.1 Cod penal actual respectiv art..33 lit.a Cod penal 1968, prima instanță a reținut că în situația aplicării în mod unitar a legii penale vechi se creează o situație per ansamblu mai favorabilă inculpatului decât în situația aplicării legii penale noi. Astfel, s-a constatat că deși limitele de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal sunt mai mici pentru infracțiunea de înșelăciune (1 la 5 ani închisoare) față de limitele prevăzute de vechiul Cod penal (3 la 15 ani închisoare), totuși, în situația aplicării unitare a legii penale noi, având în vedere că există situația a două infracțiuni aflate în concurs și care urmează a fi sancționate potrivit regulilor aplicabile concursului de infracțiuni prevăzute de art.39 al.1 lit.b Cod penal actual prin aplicarea pedepsei cele mai mari la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, ceea ce ar duce la un total mai mare decât o singură pedeapsă aplicată pentru o singură infracțiune de înșelăciune, așa cum se poate reține în cazul aplicării legii penale vechi, ținând cont și față de acest inculpat s-a constatat că raportat la limitele de pedeapsă stabilite în art. 291 al.1 Cod penal 1969(3 luni la 2 ani) și făcând aplicarea art.122 al.1 lit.d și 124 Cod penal 1969, termenul de prescripție specială a răspunderii penale (7 ani și 6 luni) a inculpatului pentru această infracțiune s-a împlinit față de săvârșirii faptei, astfel că potrivit legii penale vechi, prima instanță a dispus încetarea procesului penal față de săvârșirea acestei infracțiuni . De asemenea, Judecătoria A. a ținut cont că nici față de acest inculpat nu se impune aplicarea unei pedepse cu executarea efectivă prin amânarea sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit noului Cod Penal s-ar impune inculpatului îndeplinirea unor măsuri de supraveghere sau obligații mai severe decât în situația aplicării suspendării condiționate sau sub supraveghere a executării pedepsei potrivit vechiul Cod Penal. Prin urmare, Judecătoria A. a apreciat că și față de acest inculpat se impune aplicarea unitară a legii penale vechi, în vigoare la data săvârșirii faptelor, ca lege mai favorabilă.

În același context al aplicării în mod unitar a legii penale mai favorabile, Judecătoria A. a analizat împlinirea termenului de precripție a faptelor pentru fiecare inculpat în parte:

Astfel, pentru inculpata K. Merec R., prima instanță a constatat că față de actele materiale ce formează elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune desfășurate în perioada 07.07._07, nu s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale nici în situația încadrării juridice a faptelor potrivit vechiului Cod Penal și nici în situația încadrării juridice a faptelor potrivit noului Cod Penal.

S-a reținut că în cazul în care actele materiale ale infracțiunii de înșelăciune vor fi încadrate potrivit art.215 al.1-3 Cod Penal reținându-se o singură infracțiune de înșelăciune în formă continuată datorită unicității de rezoluție infracțională rezultată din probatoriul administrat, termenul de prescripție se împlinește în data de 27.03 2017,după un termen de 10 ani potrivit art.122 al.1 lit.b Cod Penal 1969 calculat potrivit art.122 al.2 Cod Penal 1969 de la ultimul act efectuat, termen neîmplinit la această dată.

S-a mai constatat că în situația în care s-ar reține încadrarea faptelor potrivit Noului Cod Penal,aflându-ne în prezența unui număr de 24 de infracțiuni distincte de înșelăciune săvârșite în intervalul 07.07._07, termenul de prescripție pentru fiecare din aceste infracțiuni prin aplicarea prevederilor art.155 al.4 Cod Penal privind împlinirea termenului de prescripție specială a răspunderii penale pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art.244 al.2 Cod Penal, sancționată cu o pedeapsă de până la 5 ani se împlinește după un termen de 10 ani potrivit art. 155 al.4 Cod Penal, termen de asemenea neîmplinit la această dată, urmând a se împlini pentru primul act material în data de 07.07.2006.

Prin urmare, pentru inculpații Țica A. și M. (I.) R., Judecătoria A. a constatat că față de actele materiale ce formează elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, desfășurate în perioada 08.01._07 pentru primul și data de 20.07.2007 pentru al doilea, nu s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale nici în situația încadrării juridice a faptelor potrivit vechiului Cod Penal și nici în situația încadrării juridice a faptelor potrivit noului Cod Penal.

Așadar, Judecătoria A. a constatat împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru săvârșirea de către inculpata K. M. R. a infracțiunii fals material în înscrisuri sub semnătură privată, că raportat la limitele de pedeapsă stabilite în art. 290 al.1 Cod penal 1969 (3 luni la 2 ani) și făcând aplicarea art.122 al.1 lit.d și 124 Cod penal 1969, termenul de prescripție specială a răspunderii penale (7 ani și 6 luni) a inculpatei pentru această infracțiune s-a împlinit față de data ultimului act material săvârșit, astfel că prin încetarea procesului penal față de săvârșirea acestei infracțiuni, se creează o situație net favorabilă inculpatei.

Pentru inculpații Țica A. și M. (I.) R. prima instanță a constatat că, raportat la limitele de pedeapsă stabilite în art. 291 al.1 Cod penal 1969(3 luni la 2 ani) și făcând aplicarea art.122 al.1 lit.d și 124 Cod penal 1969, termenul de prescripție specială a răspunderii penale (7 ani și 6 luni) a inculpaților pentru această infracțiune s-a împlinit față de data ultimului act material săvârșit, astfel că potrivit legii penale vechi urmează a se dispune încetarea procesului penal față de săvârșirea acestei infracțiuni .

La stabilirea și individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatei K. M. R., prima instanță a avut în vedere criteriile prevăzute de art.74 Cod penal, modul și mijloacele de comitere a faptelor, valoarea ridicată a prejudiciului produs, conduita inculpatei pe parcursul procesului penal, împrejurarea că inculpata a recunoscut în mare parte (dar nu în totalitate), săvârșirea faptelor deși nu a solicitat aplicarea prevederilor art.396 al.10 Cod Proc.Penală. S-a ținut seama de faptul că de la data săvârșirii faptelor a trecut o lungă perioadă de timp, în care o paret din prejudiciul produs cu complicitatea inculpatei a fost recuperat prin plățile efectuate de cei în cauză dar nu și prin contribuția inculpatei, care nu a adus nici o dovadă că ar fi achitat vreo sumă, deși din probele administrate rezultă că a beneficiat foloase materiale însemnate de pe urma ajutorului oferit. Prima instanță a apreciat că în privința inculpatei K. M. R. având în vedere numărul mare de acte materiale și prejudiciul ridicat rezultat din săvârșirea infracțiunilor, luând în considerare limitele de pedeapsă stabilite în art.215 al.1-3 Cod Penal 1969, este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea al cărei scop poate fi atins numai prin executarea în detenție și în consecință a condamnat inculpata K.-M. R., la o pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată.

În baza art. 71 Cod Penal 1969 cu aplicarea art.12 din Legea nr.187/2012, prima instanță a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c Cod Penal 1969 respectiv dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține calitatea de asociat sau administrator în cadrul unor persoane juridice.

În baza art.65 al.1 cod Penal 1969 rap.la art.64 al.1 lit.a teza a II, b și c Cod penal 1969 cu aplicarea art.12 din Legea nr.187/2012, prima instanță a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a deține calitatea de asociat sau administrator în cadrul unor persoane juridice pentru o perioadă de 5 ani, ce se va executa în conformitate cu prevederile art.66 Cod penal 1969.

Judecătoria A. a apreciat că folosirea de către inculpată a calității de administrator al unei societăți comerciale pentru realizarea activității infracționale face necesară aplicarea interdicției de a mai deține o astfel de calitate pe o periaodă de 5 ani.

2. Cu privire la inculpatul Tica A., la stabilirea și individualizarea pedepsei care a fost aplicată acestuia, prima instanță a avut în vedere criteriile prevăzute de art.74 Cod penal, modul și mijloacele de comitere a faptelor, numărul mare de acte materiale și valoarea ridicată a prejudiciului produs. Raportat la faptul că inculpatul a recuperat în întregime acest prejudiciu până la soluționarea cauzei, s-a apreciat că se impune reținerea circumstanței atenuante prev de art. art.74 al.1 lit.b Cod penal 1969 cu consecința prevăzută de art. 76 al.1 lit.c Cod penal 1969, adică coborârea pedepsei sub minimul special de 3 ani închisoare, dar nu mai puțin de 3 luni închisoare. Instanța de fond a apreciat că față de împrejurarea că inculpatul nu a mai avut alte conflicte cu legea penală și a recuperat în întregime prejudiciul cauzat, este posibilă atingerea scopului pedepsei și fără executarea efectivă a acesteia

Prin urmare, Judecătoria A. l-a condamnat pe inculpatul Tica A., la o pedeapsă de 1(un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii înșelăciune în formă continuată, în baza art. 81 Cod Penal 1969, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului și în baza art. 82 Cod Penal stabilește un termen de încercare de 3 ani(trei) și în baza art. 71 Cod Penal 1969 cu aplicarea art.12 din Legea nr.187/2012, interzicând inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod Penal 1969 și în baza art. 71 al. 5 Cod Penal 1969 dispune suspendarea executării pedepselor accesorii.

3. Pentru inculpatul M. (I.) R., la stabilirea și individualizarea pedepsei pe care a fost aplicată acestuia, prima instanță a avut în vedere criteriile prevăzute de art.74 Cod penal, modul și mijloacele de comitere a faptelor, valoarea ridicată a prejudiciului produs și nerecuperat și atitudinea inculpatului de nerecunoaștere a săvărșirii faptei.

Prin urmare, prima instanță l-a condamnat inculpatul M. (I.) R., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

S-a reținut că inculpatul M. (I.) R. este cunoscut cu antecedente penale fiind anterior condamnat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr.645/11.03.2008 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr._/55/2007, rămasă definitivă prin Decizia Penală nr.214/A/13.08.2008 a Tribunalului A., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă concurentă cu infracțiunea analizată în prezentul dosar. Prin sentința amintită s-a dispus suspendarea condiționate a executării acestei pedepse. În consecință, în baza art.85 al.1 Cod penal 1969 cu aplicarea art.15 al.2 Cod Penal prima instanță a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr.645/11.03.2008 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr._/55/2007, rămasă definitivă prin Decizia Penală nr.214/A/13.08.2008 a Tribunalului A., iar în temeiul art. 33 lit. a și 34 al.1lit.b Cod Penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, a contopit pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr.645/11.03.2008 pronunțată de Judecătoria A. în Dosar nr._/55/2007, rămasă definitivă prin Decizia Penală nr.214/A/13.08.2008 a Tribunalului A. cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

De asemenea, prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzute de art.64 al.1 lit.”a”, cu excepția dreptului de a alege și art.64 al.1 lit.”b” cod penal, constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, respectiv cea în interzicerea dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Judecătoria A. a apreciat că față de împrejurarea că inculpatul nu este recidivist și de la data săvârșirii faptei nu a mai avut conflicte cu legea penală, câștigându-și existența prin muncă dar raportat și la valoarea ridicată a prejudiciului produs și nerecuperat și atitudinea inculpatului de nerecunoaștere a săvârșirii faptei este posibilă atingerea scopului pedepsei și fără executarea efectivă a acesteia cu impunerea unor măsuri de supraveghere care să realizeze scopul pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal 1969.

În consecință, Judecătoria A. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și accesorii de mai sus, stabilind un termen de încercare de 7 ani, compus din durata pedepsei și un interval de 4 ani, conform art. 86 ind.2 Cod Penal 1969 și dispunând de asemenea ca pe durata termenului de supraveghere condamnatul să se supună măsurilor de supraveghere impuse de instanță.

Judecătoria A. a constatat că în cauză s-au constituit părți civile împotriva inculpaților ., . București, . și E. R. Services IFN SA București.

Totodată, s-a constatat că aceste părți civile au dobândit dreptul de repararea prejudiciului prin cesionarea, înainte de constituirea ca părți civile, de către părțile vătămate în cauză, respectiv S.C. CETELEM IFN SA, B. SA - Sucursala A., B. F. C. Consum SA, B. G. SOCIETE GENERALE, B. F. C. Consum SA, C. B.-Sucursala A., ., V. Romania, C. E. B., conform înscrisurilor aflate în dosarele de urmărire penală și la dosarul instanței.

Avându-se în vedere că persoanele vătămate pentru prejudiciul cauzat în urma încheierii contractului de credit 2158/24.04.2007, au transmis dreptul la repararea prejudiciului, respectiv la recuperarea creanței anterior constituirii lor ca părți civile conform înscrisurilor de la filele 158, 510, 499, 476, 437, 337, 328, 302, 281, 240 dosar u.p., Judecătoria A., în baza art.397 al.1 rap. la art.20 al.7 Cod procedură penală a lăsat nesoluționate acțiunile civile formulate de către ., . București, . și E. R. Services IFN SA București.

Împotriva sentinței penale nr. 748/09.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ au declarat apeluri, P. de pe lângă Judecătoria A., inculpații K. M. R., ȚICA A. și M. (I.) R., criticând-o ca netemeinică și nelegală.

În motivele de apel formulate de P. de pe lângă Judecătoria A., s-a arătat că hotărârea pronunțată de prima instanță este nelegală prin prisma nedispunerii desființării totale a înscrisurilor falsificate aflate în plicul separat atașat dosarului, și anume: adeverință venit nr. 33 din 02.10.2006, adeverință venit nr. 30 din 28.08.2006, adeverință venit nr. 82 din 22.02.2007, contract individual de muncă nr._/27.06.2006, contract individual de muncă nr._/15.02.2007, contract individual de muncă nr._/20.09.2006, contract individual de muncă nr._/30.11.2006, contract individual de muncă nr._/15.02.2007, contract individual de muncă nr._/15.02.2007, contract individual de muncă nr._/27.06.2006, contract individual de muncă nr._/20.06.2006, adeverință de salariu nr. 11/10.07.2006, adeverință de salariu nr. 22/26.10.2006, adeverință de salariu nr. 31/22.11.2006, copia certificată a fi conformă cu originalul carnetului de muncă nr._.

În motivarea apelului formulat de inculpatul M. (I.) R., s-a solicitat desființarea în parte a sentinței pronunțată de prima instanță și în rejudecare, în principal, încetarea procesului penal coroborat cu prevederile art. 16 al. 1 lit. f, raportat la art. 396 al. 6 din Noul Cod de Procedură Penală, raportat la art. 5 din Noul Cod penal pentru infracțiunea de înșelăciune, raportat la prevederile art. 124 și 122 al. 1 lit. d Cod penal din 1969; iar în subsidiar, achitarea sa raportat la prevederile art. 16 lit. a sau b, coroborat cu prevederile art. 396 al. 5 din Noul Cod de procedură penală. În acest sens, s-a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală prin prisma, atât a aplicării legii penale mai favorabile, cât și prin soluția de condamnare a sa în condițiile în care din probatoriul administrat nu i s-a putut dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, vinovăția. Astfel, s-a susținut de către inculpat că, raportat la data săvârșirii faptelor, pentru faptele comise de către M. M. S., P. V. Angel, D. O., P. I. C., Lakatoș V. și P. G. G. (înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals comise înformă continuată), respectiv de către Ișlicariu C. V., D. M. și D. I. (complicitate la înșelăciune în formă continuată) și Lovasz (F.) Sultenica (complicitate la înșelăciune în formă continuată, fals intelectual și uz de fals) a intervenit prescripția specială prevăzută de art. 124 Cod penal 1969 (art. 5 Noul Cod penal) și s-a dispus clasarea cauzei; pentru suspecții Szeleș V., fără antecedente penale și inculpata Mieri I., fără antecedente penale, s-a dispus prin rechizitoriu renunțarea la urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune și uz de fals prevăzută și pedepsită de art. 244 al. 1 și 2 Noul Cod penal și art. 323 Noul Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal 1969 (art. 5 Noul Cod penal). Raportat la soluțiile dispuse față de persoanele anterior menționate, inculpatul a învederat că, în virtutea respectării principiilor de drept privind aplicarea legii penale mai favorabile, egalitatea de tratament juridic, nediscriminarea cetățenilor în fața normei legale și proporționalitatea măsurilor judiciare, regăsite atât în legislația și practica judiciară europeană cât și cea națională, se impune a se avea în vedere că se află în situația împlinirii termenului de prescripție specială prevăzute de art. 124 Cod penal 1969, astfel cum s-au regăsit și suspecții față de care a fost constată prin rechizitoriu această cauză de încetare a urmăririi penale, cu atât mai mult cu cât față de inculpata K. M. R. a fost deja dispusă clasarea cauzei pentru împlinirea termenului de prescripție specială pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de înșelăciune și uz de fals. Totodată, inculpatul M. R. a considerat că în mod cu totul neavenit prima instanță a ignorat aceste principii, constatând că pentru suspecții anterior menționați a intervenit prescripția răspunderii penale, însă până la data prezentei hotărâri este obligatorie Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale, astfel că nu s-a împlinit termenul de prescripție și a solicitat a se da eficiență Deciziei nr. 21/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În concluzie, inculpatul a susținut că pornind de la data săvârșirii faptelor – februarie 2007, s-a împlinit termenul special de prescripție a răspunderii penale (o dată și jumătate, respectiv 5 ani și jumătate), potrivit dispozițiilor art. 124 raportat la art. 122 al. 1 lit. d Cod penal din 1969, la data de 15.08.2014. De asemenea, s-a invocat faptul că inculpatul s-ar afla în prezența unei situații procesual penale tranzitorii, în care instituția prescripției răspunderii penale apare ca fiind una autonomă față de pedeapsa prevăzută de lege, astfel încât devin incidente și în acest caz dispozițiile art. 5 alin. 1 Noul Cod penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile, așa cum de altfel a stabilit și instanța supremă prin Decizia nr. 21/2014, obligatorie potrivit dispozițiilor art. 447, precum și Curtea Constituțională prin deciziile nr. 1470/2011, nr. 1092/2012, nr. 508/2014. Totodată, s-a susținut că în privința infracțiunilor comise anterior publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei nr 265/2014 a instanței de contencios constituțional în materia prescripției răspunderii penale, există o succesiune de norme penale care cade sub incidența art. 5 al. 1 din Noul Cod penal. Mai precis, s-a arătat că ar fi vorba de succesiunea art. 5 Noul cod penal, așa cum a fost interpretată cu caracter obligatoriu prin Decizia nr. 2/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și astfel cum a fost interpretat tot cu caracter obligatoriu prin Decizia nr. 254/2014 a Curții Constituționale, în asemenea situații tranzitorii, apreciind că art. 5 al. 1 Noul Cod penal autorizează instanța investită cu soluționarea litigiului să determine care din normele penale în interpretarea obligatorie, dar diametral opusă, primită din partea celor două instanțe, constituie legea penală mai favorabilă într-o anumită cauză, aducând ca argument dispozițiile art. 20 Constituția României.

Pe fondul cauzei, inculpatul M. R. a susținut că din întregul material probator, respectiv probele administrate nemijlocit în fața primei instanțe, ar fi rezultat că nu a încercat inducerea în eroare prin mijloace frauduloase sau prezentarea unor fapte nereale, ci pur și simplu, ca angajat al societății Pico Bello S.R.L. a accesat un credit și din lipsa ulterioară a resurselor financiare, nu a fost în stare să îl achite, aspecte ce au fost confirmate atât de declarația sa, a coinculpatei K. M. R., care a confirmat că acesta a fost real angajatul societăți, a prestat activitate de șofer, însă nu avea mult de lucru întrucât societatea avea probleme financiare. Totodată, inculpatul a susținut că aceste depoziții se coroborează cu celelalte probe și chiar cu declarațiile celor două martore J. M. și M. N., care, reaudiate în fața instanței, nu au putut afirma cu certitudine câți angajați a avut societatea, ci doar că ele cunosc angajații de la punct de lucru – magazin alimentar și știau că a trecut multă lume la biroul societății aflat în aceeași locație, dar nu știu care erau angajați sau nu. Pe de altă parte, s-a învederat că această infracțiune se săvârșește cu intenție, ori în speță, inculpatul nu a încercat cu intenție inducerea în eroare a instituției bancare, acesta având convingerea că înscrisul este conform realității și, mai mult și din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv adresa nr._/04.12.2013 emisă de I.T.M. A., ar rezulta că inculpatul figurează pe statele de plată depuse de S.C. Pico Bello S.R.L. pentru perioada noiembrie – decembrie 2006. Totodată, s-a precizat că, faptul că a accesat un credit pe care mai apoi nu l-a restituit din lipsă de resurse financiare datorate pierderii locului de muncă, motiv pentru care a plecat în străinătate pentru a-și câștiga existența, conduce spre un raport juridic de natură civilă și nicidecum în sfera infracționalului, fapt confirmat de conduita instituției bancare ca persoană vătămată, care acorda astfel de credite cu ușurință având încredere în acte ce purtau viza I.T.M. A., iar în momentul în care a realizat că nu mai pot recupera aceste sume, au cesionat creditul. Inculpatul a mai susținut că a încercat să restituie din sumă în rate lunare, ceea ce reiese din corespondența purtată cu aceasta și depusă în probațiune în fața primei instanțe, societatea cedentă, E. K. R., care, conform disp. art. 20 C.p.p. nu are calitatea de parte civilă în acest dosar, a solicitat a-i fi achitată întreaga sumă cu penalități și dobânzi, comunicând că nu acceptă restituirea decât în câteva tranșe și mai mult, pe cale civilă a și început executarea silită, aceste aspecte nefiind însă reținute de prima instanță.

În ceea ce privește anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 645/2008 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2007, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 214/13.08.2008, inculpatul M. R. a susținut că în mod greșit prima instanță a dispus anularea suspendării, întrucât se află în situația prevăzută de art. 85 al. 2 și nu al. 1, respectiv infracțiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperită după expirarea termenului de încercare, respectiv după data de 13.02.2012 când a expirat termenul de încercare, dată de la care este reabilitat de drept cu privire la acea faptă. De asemenea, s-a învederat că dosarul penal cu care instanța a fost sesizată, cu toate că are un număr din 2009, cel puțin pentru câțiva dintre inculpați, printre care și inculpatul,, organul de cercetare penală ar fi descoperit această infracțiune în anul 2013, respectiv acestuia i-a fost adusă la cunoștință învinuirea la data de 29.08.2013, printr-un proces-verbal aflat în probațiune în vol.III dosar urmărire penală.

În motivele de apel formulate de inculpatul Ț. A., s-a criticat modul de reținere a legii penale mai favorabile. Astfel, s-a susținut că schimbarea de încadrare juridică efectuată de Judecătoria A. în dosarul nr. 6117/2014 a lipsit inculpații și în principal, pe inculpatul Ț. A., de posibilitatea de a beneficia de același tratament juridic aplicat de către organul de cercetare și urmărire penală și susținut prin sentință de către instanța de fond; că schimbând încadrarea juridică față de cea pe care a stabilit-o P. de pe lângă Judecătoria A. prin rechizitoriul nr. 357/P/2009 din 31.03.2014, instanța de fond nu a mai avut nici un instrument juridic de drept procesual și substanțial pentru a pronunța o hotărâre pe baza acelorași norme de drept care au fost avute în vedere la urmărirea penală, față de celelalte persoane care au avut calitatea de făptuitori și suspecți. La fel ca și inculpatul M. R., și acest inculpat a susținut că în baza respectării principiilor de drept privind aplicarea legii mai favorabile, egalitatea de tratament juridic, nediscriminarea cetățenilor în fața normei legale și proporționalitatea măsurilor judiciare regăsite atât în legislația și practica judiciară europeană, cât și în cea națională, trebuia să se constate că se regăsește în prezent în situația împliniri termenului de prescripție specială prevăzut de art. 124 Cod penal 1969, astfel cu s-au regăsit și suspecții față de care a fost constatată prin rechizitoriu această cauză de încetare a urmăririi penale, cu atât mai mult cu cât față de inculpata K. M. R. a fost dispusă clasarea cauzei pentru împlinirea termenului de prescripție specială, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de înșelăciune și uz de fals.

Un al doilea motiv de apel formulat de inculpatul Țica A. îl reprezintă aplicarea în cauză a prevederilor art. 74¹ vechiul Cod penal față de acesta, învederându-se că Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, prin decizia nr. 3301/16.10.2012, precum și prin decizia nr. 4144/06.12.2011 a arătat că „Dispozițiile art. 74¹ Cod penal, declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 573 din 03.05.2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 363 din 25.05.2011, pot fi aplicate în condițiile art. 13 Cod penal, ca lege mai favorabilă.” Astfel, inculpatul Țica A. a arătat că prin constatarea incidenței art. 74¹ alin. 2, teza a II-a Cod penal, în condițiile art. 13 Cod penal, se impune încetarea procesului penal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b, raportat la art.10 alin.2, lit. i Cod procedură penală, privind înlocuirea răspunderii penale. În ceea ce privește argumentele în sprijinul solicitării aplicării pedepsei cu amenda, inculpatul a invocat: vârsta sa la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 19 ani; contextul social și economic al acelei perioade, când „creditul cu buletinul” era omniprezent; faptul că este la primul și singurul conflict cu legea penală; a achitat în integralitate prejudiciul; pentru alte 9 persoane din rechizitoriul cu care a fost sesizată, instanța a încetat procesul penal, aceștia beneficiind de o „temporis lex”, în special situația numitei Mieri I., identică cu cea a inculpatului.

Pe de altă parte, inculpatul Țica A. a susținut că P. de pe lângă Judecătoria A. nu ar fi făcut dovada faptului că a avut reprezentarea că adeverințele folosite în vederea obținerii creditelor de consum, sunt false și, prin urmare, nu este realizată infracțiunea de uz de fals și neexistând această infracțiune, nu se poate reține nici infracțiunea de înșelăciune. În altă ordine de idei, inculpatul a solicitat a se observa faptul că declarația martorului S. G. D., în calitate de inspector ITM, prezintă cu claritate realitatea conform căreia, după realizarea controlului tematic și întocmirea Procesului Verbal de Control, „contractele de muncă sunt înregistrate în evidențele statului retroactiv, de la data realizării lor și nu de la data controlului”, apreciindu-se că astfel, adeverințele utilizate de inculpat nu mi constituie obiectul infracțiunii de uz de fals, cele consemnate în cuprinsul lor devenind conforme cu realitatea. Totodată, s-a solicitat a se verifica și faptul că procesul-verbal din data de 15.02.2007 întocmit de P. E. – inspector ITM A., care menționează că „începând cu data de 01.11.2006, au fost primiți la lucru fără să lise întocmească contracte de muncă în formă scrisă…”, nu a fost constatat a fi fals și nici nu a fost investită instanța de judecată cu analiza și anularea sa, astfel că nu ar exista infracțiunea de fals.

Pe de altă parte, inculpatul Țica A. a susținut că cel puțin în cazul său, carnetul de muncă, precum și adeverințele de venit, nu pot fi anulate ca fiind false și/sau considerate falsificate, întrucât prin procesul-verbal din 15.02.2007 inspectorii I.T.M. au întocmit un act administrativ care dispune ca începând cu 01.11.2006, toate aceste documente anterior menționate, în mod retroactiv, intră în legalitate. S-a solicitat a se observa, pe lângă faptul că procesul-verbal de sancțiune și amendă este un act administrativ, care se poate anula după alte reguli (specifice) decât carnetul de muncă sau o adeverință de venit, acest proces-verbal nu se numără printre înscrisurile considerate a fi false de către P. de pe lângă Judecătoria A., în rechizitoriul nr. 357/P/2009 din 31.03.2014. De asemenea, s-a arătat că același proces-verbal are rolul de a afecta și elementul material al infracțiunii de „uz de fals”, întrucât în urma realizării sale, inculpatul a avut la acel moment reprezentarea că este angajat cu forme legale în cadrul societății P. Bello SRL.

În final, inculpatul Țica A. a învederat și că a demarat procedura medierii cu toate părțile civile și persoanele vătămate din prezenta cauză iar, în situația în care va putea încheia în forma lor materială toate aceste acorduri de mediere, se solicită schimbarea încadrării juridice pentru infracțiunea de „înșelăciune” din vechiul Cod penal, în noul Cod penal și să se ia act de această mediere, urmând a se pronunța o hotărâre de încetare a procesului penal în privința sa, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, pe latură penală, iar pe latură civilă, în baza prevederilor art. 396 al. 6, coroborat cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. g, teza finală din noul Cod de procedură penală.

În motivele de apel formulate de inculpata K. M. R., aceasta a învederat că a recunoscut în fața instanței faptele comise și că nu ea ar fi avut ideea de a cumpăra produse casnice și electrocasnice și nici a angajărilor fictive, ci numitul M. F.. În ceea ce privește creditele luate de persoanele în legătură cu care are calitatea de complice, inculpata a învederat că a recunoscut că a primit de la unele dintre persoanele acuzate o parte din creditele accesate sub forma de împrumut și că nu există nicio persoană care să nu fi primit cel puțin o parte din sumele împrumutate înapoi. În altă ordine de idei, inculpata a susținut că s-ar fi împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, că lucrează din anul 2009 în Germania, și-a câștigat toate drepturile (de muncă, de ședere); s-a căsătorit și are doi copii minori. Astfel, inculpata a apreciat că detenția, după atâția ani în care s-a integrat într-o societate ca cea din Germania, caracterizată prin disciplină și muncă, în care și-a întemeiat o familie, crește doi copii, nu ar fi o soluție pentru pedepsirea sa; că regretă faptele și nu a avut anterior acestora nici un contact cu legea penală.

Analizând apelurile declarate în cauză prin prisma motivelor formulate de apelanți și din oficiu conform art. 417 alin. 2 C.p.p., instanța constată că sunt întemeiate, în următoarele limite și considerente:

În prealabil, instanța constată că se impune a se analiza cu prioritate motivul de apel privind prescripția răspunderii penale invocat de inculpații K. M. R., M. (I.) R. și Țica A..

Analizând textele legale incidente în cauză, Curtea reține că în mod corect prima instanță a stabilit că termenul de prescripție a răspunderii penale nu este împlinit indiferent de normele penale în raport de care este calculat: Codul penal din 1969 sau Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Așa cum în mod corect a arătat și Judecătoria A., în cazul inculpatei K. M. R. în cazul aplicării dispozițiilor art. 122 alin. 1 lit. b C.p. din 1969 – termenul de prescripție s-ar împlini în data de 27.03.2017 (încadrarea juridică fiind cea a unei infracțiuni în formă continuată cu ultimul act material în data de 27.03.2007); iar în cazul aplicării dispozițiilor art. 155 alin. 4 din noul Cod penal, cu reținerea unui concurs de infracțiuni, cu dată de săvârșire în 07.07.2006, s-ar fi împlinit în data de 07.07.2016.

În baza aceluiași raționament, pentru inculpatul Țica A. ale cărui fapte săvârșite în perioada 08.01.2007 – 27.03.2007 întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni de înșelăciune în formă continuată conform Codului penal din 1969, termenul de prescripție s-ar fi împlinit în data de 27.03.2017; în timp ce potrivit noului Cod penal termenul de prescripție a răspunderii penale, pentru prima infracțiune de înșelăciune s-ar fi împlinit în data de 08.01.2017; iar pentru inculpatul M. (I.) R. termenul de prescripție a răspunderii penale s-ar fi împlinit în data de 20.02.2017.

Curtea nu-și poate însuși susținerile inculpaților în ceea ce privește modul de aplicare a Deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 372 din 20.05.2014. Prin această decizie, Curtea Constituțională a statuat, cu caracter definitiv și general obligatoriu, că „dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile”.

Referitor la situația în speță, prin Decizia nr. 21/06.10.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 829/13.11.2014, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, că „dispozițiile art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretate inclusiv în materia răspunderii penale, în sensul că legea penală mai favorabilă este aplicabilă în cazul infracțiunilor săvârșite anterior datei de 1 februarie 2014 care nu au fost încă judecate definitiv, în conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale”. În considerentele acestei decizii se arată că: „în virtutea legii fundamentale, deciziile Curții Constituționale sunt de imediată și generală aplicare, devenind opozabile erga omnes de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, ceea ce înseamnă că nu se aplică doar raporturilor juridice născute ulterior acestui moment, ci tuturor situațiilor juridice în desfășurare, care nu au fost definitive judecate până la data publicării. Singura excepție o reprezintă situația actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale care reprezintă legea penală mai favorabilă, în sensul art. 5 alin. (2) din Codul penal și care ultraactivează. Pentru a exista această excepție de la principiul activității legii penale este obligatoriu ca, prin decizia pronunțată, Curtea Constituțională să declare neconstituționalitatea unui text dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, ipoteză care însă nu se regăsește în cazul în care prin hotărâre se dă o unică interpretare conformă cu legea fundamentală fără ca textul din actul normativ să fie declarat neconstituțional. Având în vedere că, prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, Curtea Constituțională nu a declarat neconstituționale dispozițiile art. 5 din Codul penal, ci doar a stabilit singura interpretare conformă cu Constituția a acestui text de lege, rezultă că în cazul concret, ce a format obiectul controlului de neconstituționalitate, nu este incidentă situația de excepție reglementată în alin. 2 a articolului menționat”. Mai mult, în considerentele acestei decizii, instanța supremă arată în mod expres că „Decizia nr. 2 din 14 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și-a încetat efectele, începând cu data de 20 mai 2014 când a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 și astfel nu mai poate fi aplicată raporturilor juridice născute anterior datei de 1 februarie 2014, dar nesoluționate definitiv până la data publicării hotărârii instanței de contencios constituțional, întrucât, pentru considerentele dezvoltate în prezenta, nu reprezintă lege penală mai favorabilă.” Prin urmare, în speță nu există nici un argument legal pentru calcularea termenului de prescripție a răspunderii penale în sensul solicitat de inculpați.

Referitor la invocarea de către inculpații apelanți Țica A. și M. (I.) R. a soluției dispuse de procuror în privința altor persoane, care au avut calitatea de învinuiți în cauză, un prim aspect ce se impune a fi subliniat este acela că judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței. Ca atare, Curtea constată că nu formează obiectul judecății analiza soluțiilor de clasare dispuse în speță. În altă ordine de idei, mai trebuie arătat că noțiunea de „aplicare globală” a legii penale mai favorabilă nu presupune extinderea legii stabilită ca având acest caracter pentru o persoană și la coinculpați, ci se analizează în concret pentru fiecare în parte. În realitate, cererea inculpaților nu are natura uneia prin care se solicită egalitatea de tratament în fața legii, ci a li se aplica o interpretare a legi care nu este în acord cu Constituția României.

Starea de fapt reținută de Judecătoria A. corespunde realității, fiind rezultatul evaluării corecte și complete a probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, după cum rezultă din analiza ce se va prezenta în continuare:

Cu privire la inculpata K. M. R.:

Vinovăția inculpatei K. M. R. în săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune constând în aceea că a ajutat pe numiții M. M. S., D. O. S., P. V.-Angel, Gianetti (P.) A.-M., Mieri I., Szeleș V., M. (I.) R., Țica A., P. I. C., P. G. G. și Lakatoș V. să obțină, în perioada 07.07.2006 – 11.09.2007, de la persoanele vătămate – societăți bancare sau nebancare, credite sau finanțări prin care au achiziționat bunuri cu plata în rate, inducând în eroare funcționarii instituțiilor prin folosirea actelor ce atestau calitatea de angajat a acestora eliberate de inculpată prin întocmirea unor forme de angajare fictive, este dovedită în cauză cu caracter de certitudine. Deși în declarațiile date în fața judecătoriei (filele 224 – 225, vol III, dosar judecătorie), inculpata K. M. R. nu a recunoscut în totalitate faptele imputate de acuzare, aceasta a arătat că în calitate de administrator al . a eliberat adeverințele de salariu și copii ale carnetelor de muncă prin care se dovedea calitatea de angajat a numiților Țica A., Geaneti (P.) A. M., Mieri I., M. (I.) R., Szeleș V., M. M. S., P. V. Angel, Danțos O., P. I. C., Lakatoș V. și P. G. G. în perioada 2006 – 2007, în datele menționateîn rechizitoriu. Totodată, inculpata a recunoscut că numiții D. O. și P. V. Angel au fost angajați pentru a putea lua credite de la bancă, că primul nu ar fi lucrat deloc; că inculpatul M. R. și numitul Szeleș V., pe care i l-a prezentat cel dintâi, i-au solicitat să-i angajeze pentru a putea accesa credite; că ar fi prestat diferite activități, precum a o transporta la magazine pentru ridicarea obiectelor cumpărate, televizoare de la Metro sau Coraura; că dintre persoanele cărora le-a făcut forme de angajare a primit bani de la numiții Geaneti P. A. M., Mieri I. și M. M. S., dar că aceste sume nu reprezentau totalitatea creditelor de la bancă și o parte le-ar fi restituit. Pe de altă parte, inculpata K. M. R. nu a putut prezenta nicio explicație privind conduita sa: „Nu pot să-mi explic de ce am angajat aceste persoane deși știam că solicită să fie angajați pentru a putea obține credite de la bănci sau a cumpăra bunuri în rate de la magazine, am plătit contribuțiile la bugetele de stat aferente acestor contracte și nu am solicitat sau primit de la aceștia alte foloase în afară de cele declarate mai sus”. Curtea constată că în declarația dată în cursul urmării penale (fila 429, vol I dosar UP), inculpata K. M. R., în prezența avocatului său ales, a arătat că: „În ceea ce-i privește pe M. M. S., D. O. S., P. V. Angel, Szeleș V. și M. R., care folosind adeverințe de venit emise de mine în numele . au accesat credite bancare sau au achiziționat produse cu plata prețului în rate, arăt că aceștia nu au fost niciodată angajații la .. Cu toate acestea, am încredințat în vederea folosirii la unitățile bancare sau magazine înscrisuri din care reieșea calitatea lor de angajați cu vechime la această societate. Pe D. l-am cunoscut prin P., pe M. și P. prin M., pe Szeleș prin M., iar în legătură cu M. nu îmi mai amintesc.” Lipsa calității de angajați a persoanelor care au accesat creditele în speță, folosind adeverințele de salariu și copiile contractelor de muncă emise de inculpată, este dovedită prin declarațiile martorei J. M. (fila 126, vol III, dosar judecătorie) care a arătat că nu a cunoscut ca aceștia să fi fost angajați, că lucra ca vânzătoare în magazin, magazinul având profil alimentar, iar din descria făcută modului de acces în biroul unde se semnau actele predate de agenți, rezultă că putea observa toate persoanele care aveau legătură cu activitatea societății („Nu este posibil ca alte persoane în afară de cele enumerate să se fi ocupat de actele firmei, orice persoană ca să ajungă în birou trebuia să treacă prin magazin”); precum și prin declarațiile martorei M. N. (fila 227, vol III, dosar judecătorie), care de asemenea nu a văzut alți angajați ai magazinului. În același sens este și declarația martorei B. M. (fila 271, vol III, dosar judecătorie) care a arătat că în perioada cât a ținut contabilitatea . nu a încheiat nici un contract de muncă și nu a semnat nicio adeverință care să ateste calitatea de angajat a vreunei persoane; iar martorul Ișlicariu C. (fila 288, vol III, dosar judecătorie) a relatat că în acea perioadă . avea un singur punct de lucru în Micălaca, unde era o alimentară, având trei angajați. Referitor la numitul P. I. C., din declarația dată de martora C. L., în cursul urmăririi penale, se reține că acesta nu a avut calitatea de angajat la . A., că potrivit borderourilor de însoțire a dischetei cu fișele fiscale societatea avea doar doi angajați (Ișlicariu C. V. și M. N.); iar potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._/09.12.2013 scrisul de pe contractul de muncă încheiat între . și P. I. C. aparține inculpatei K. M. R.. În ceea ce îi privește pe numiții P. G. G., potrivit raportului de constatare criminalistică nr._/12.03.2014 rezultă că scrisul de pe contractul individual de muncă nr._/20.06.2006 încheiat cu . aparține inculpatei, aceasta recunoscând și propriul scris de pe adeverința nr. 39/07.08.2006 și nr. 41/07.08.2006. Lipsa calității de angajați la . a numiților P. G. G. și Lakatoș V. este confirmată de declarația martorei P. S. I..

Raportat la starea de fapt reținută în cauză, în mod corect Judecătoria A. a reținut în sarcina inculpatei K. M. R. săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1-3 C.p. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. din 1969 și art. 5 C.p., evaluarea făcută de prima instanță fiind temeinică și legală.

În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, la stabilirea încadrări juridice, instanța de apel reține că prin decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale s-a statuat, cu caracter definitiv și general obligatoriu, că dispozițiile art. 5 din codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. În atare condiții, se constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1968 care, deși prevede limite speciale de pedeapsă mai mari pentru infracțiunea de înșelăciune, are un regim sancționator mai blând în cazul pluralității de subiect pasiv.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicată inculpatei K. M. R., Curtea constată că se impune o reindividualizare în sensul reducerii acesteia de la 6 ani închisoare la 5 ani închisoare. Astfel, instanța de apel apreciază că un cuantum de 5 ani închisoare este suficient pentru a reflecta atât gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatei, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, dar și timpul scurs de la data faptelor. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. În aplicarea dispozițiilor art. 72 C.p. din 1969, identificată ca lege penală mai favorabilă, trebuie avute în vedere atât circumstanțele personale ale inculpatei – lipsa antecedentelor penale, timpul scurs de la data faptelor și în care s-a derulat procesul penal, perioadă care conduce la o reeducare parțială prin planarea unei posibile sancțiuni penale; dar și condițiile producerii faptelor și consecințele acestora, precum cuantumul ridicat al prejudiciului total, numărul mare de persoane care au beneficiat de ajutorul în inducerea în eroare a unităților bancare și de creditare; împrejurarea că în pofida perioadei mari de timp de la data faptelor, inculpata nu a făcut nici un demers pentru acoperirea prejudiciilor, deși a beneficiat de sume importante din acestea. Pe de altă parte, nu trebuie ignorat faptul că de la data săvârșirii infracțiunii a trecut o perioadă mare de timp, că cercetările s-au declanșat începând cu anul 2009, perioadă în care inculpata s-a prezentat în fața organelor judiciare, că asupra sa, în toată această perioadă, a planat posibilitatea condamnării la o pedeapsă privativă de libertate; toate aceste aspecte funcționând ca factori de autoreeducare și impunându-se a fi valorificate într-un procent mai mare pe principiului echității. Totodată, în pofida faptului că inculpata K. M. R. susține că s-ar fi reintegrat social, nu există elemente de natură a conduce la concluzia că aceasta prezintă suficiente elemente în sensul că și-a însușit respectul față de deținerea în mod licit a veniturilor, față de patrimoniul altor persoane fizice/juridice, de realitatea pe care trebuie să o ateste actele juridice întocmite, nedând dovadă de sinceritate totală și conștientizare a gravității unor asemenea conduite nici măcar în fața instanței de judecată. Pentru aceste considerente, Curtea va dispune reducerea pedepsei aplicate numai până la cuantumul de 5 ani închisoare și va menține modalitatea de executare ca fiind cea în regim de deținere.

Cu privire la inculpatul M. (I.) R.:

Vinovăția inculpatului M. (I.) R. în inducerea în eroare în data de 20.02.2007 a angajaților B.C.R. A. – Sucursala A. Ș. cu ocazia încheierii contractului de credit nr. 744 în valoare de 16.000 lei, prin prezentarea unor înscrisuri ce atestau în fals că are calitatea de angajat a S.C. Pico Bello S.R.L. este dovedită în cauză dincolo de orice îndoială. Efectuând propria evaluare a probatoriului, Curtea constată că deși inculpatul M. (I.) R. nu recunoaște faptele și susține că ar fi fost în mod real, angajatul S.C. Pico Bello S.R.L., însă nu ar fi avut mult de lucru întrucât societatea avea probleme financiare, este contrazis de declarațiile martorelor J. M. (fila 226, vol.II) și M. V. ( fila 227, vol.II), angajate în calitate de vânzătoare la magazinul societății în perioada 2006 – 2007. Acestea au susținut că nu au văzut alte persoane care să lucreze la firmă, că nu l-au întâlnit niciodată. În același sens sunt și declarațiile martorei B. M. (filele 351-354) care a deținut funcția de contabilă la S.C. Pico Bello în aceeași perioadă și a arătat că nu cunoaște persoanele care au accesat creditele în speță, nu știe că ar fi fost angajat al societății și nici nu a semnat la rubrica „director economic” vreuna din adeverințele folosite. De altfel, chiar inculpata K. M. R. a recunoscut în declarațiile date în cursul procesului penal că inculpatul M. (I.) R. i-a solicitat să-l angajeze fictiv pentru a lua credite de la bancă. Curtea nu-și poate însuși varianta prezentată de inculpat prin care încearcă acreditarea ideii că acesta a desfășurat efectiv activități în interesul S.C. Pico Bello S.R.L., întrucât efectua deplasări cu coinculpata K. M. R.. O primă observație este aceea că în adeverința de salariu nr. 79 din 19.02.2007 figurează că inculpatul ar fi fost angajat în calitate de agent de vânzări ceea ce presupune vânzarea, eventual și livrarea de produse cu încasarea prețului, ceea ce nu corespunde susținerilor acestuia despre activitatea desfășurată. Un alt aspect rezultă din declarația numitului Szeleș V., care a avut calitatea de suspect în cauză și a arătat că fiind vecin cu inculpatul M. (I.) R., a acceptat propunerea acestuia de a o ajute pe inculpata K. M. R. să achiziționeze produse de la .. A., la cumpărarea produselor și încheierea contractului de credit fiind prezent și inculpatul apelant. Prin urmare, în mod corect Judecătoria A. a apreciat că deplasările ocazionale la care face referire inculpatul M. (I.) R. nu erau în desfășurarea unor atribuții de serviciu, ci în desfășurarea unora dintre acțiunile ilicite din speță.

Curtea constată că nici apărarea aceluiași inculpat vizând faptul că din adresa nr._/04.12.2013 a I.T.M. A. rezultă că numele său figurează pe statele de plată depuse de S.C. Pico Bello S.R.L. pentru perioada noiembrie – decembrie 2006 cu un salariu net de 1076 lei, nu poate conduce la exonerarea acestuia de răspundere penală. În acest sens se reține, pe de o parte că asemenea state de plată care să-l vizeze pe inculpatul M. R. nu au fost depuse și pentru perioada în care a accesat creditul, iar pe de altă parte declarația numitului Szeleș V. conduce la concluzia că statele de plată depuse de S.C.Pico Bello S.R.L. nu corespundeau realității (deși au fost depuse state de plată vizându-l și pe Szeleș V., acesta a recunoscut că nu a fost niciodată angajat al S.C.Pico Bello S.R.L. și nu a semnat nici un stat de plată).

Prin urmare, rezultă în mod cert că inculpatul M. (I.) R. nu a fost niciodată angajat al S.C. Pico Bello, iar contractul individual de muncă nr._ din 15.02.2007 și adeverința de salariu nr. 79 din 19.02.2007 nu sunt conforme realității.

Curtea nu își însușește nici apărarea inculpatului M. R. în sensul că în cauză ar exista doar un raport juridic de natură civilă și nu infracțiunea de înșelăciune. Astfel, nu se poate susține lipsa vinovăției salecâtă vreme inculpatul cunoștea că nu este angajatul S.C. Pico Bello S.R.L. și s-a folosit de documente care atestau o calitate nereală pentru a obține creditul. Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 din Codul penal din 1969, în cauză a existat o acțiune de inducere în eroare a persoanei vătămate B.C.R. A. – Sucursala A. Ș., a funcționarilor acesteia, prin prezentarea ca adevărate a unor împrejurări false, respectiv: locul de muncă, veniturile inculpatului și situația sa financiară. În ceea ce privește rezultatul păgubitor, Curtea constată că acesta s-a produs în momentul în care inculpatul M. (I.) R. a primit suma de bani solicitată, contractând creditul fără a îndeplini condițiile de creditare. Ca atare, în mod corect Judecătoria A. a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al.1 - 3 Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.p.

În privința inculpatului M. (I.) R., Codul penal din 1969, deși prevede limite speciale de pedeapsă mai mari pentru infracțiunea de înșelăciune, reprezintă legea penală mai favorabilă sub aspectul modalității de executare, a condițiilor și conținutul suspendării sub supraveghere.

În ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepsei, instanța de apel constată că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului M. (I.) R. reflectă gradul de pericol social al faptei comise și persoanei inculpatului. În acest sens, se reține că inculpatul nu a dat dovada de sinceritate și nici nu a arătat că ar conștientiza gravitatea faptei sale, nu a recuperat prejudiciul și nici nu este la primul conflict cu legea penală. Astfel, chiar dacă infracțiunile pentru care inculpatul a fost sancționat anterior (fișa cazier – fila 318, vol III, dosar UP) nu atrag starea de recidivă, instanța nu poate ignora că două dintre acestea sunt fapte ilicite împotriva patrimoniului ceea ce denotă o anumită predispoziție, un grad de perseverență infracțională.

Curtea constată că apelul declarat de inculpatul M. (I.) R. este întemeiat în ceea ce privește critica vizând neobservarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 85 al. 2 Codul penal din 1969. Inculpatul susmenționat a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei prin sentința penală nr. 645 din 11.03.2008 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul_/55/2007, definitivă prin decizia penală nr. 214/A din 13.08.2008 a Tribunalului A.. Potrivit art. 85 al. 2 Codul penal din 1969: „anularea suspendării executării pedepsei nu are loc dacă infracțiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperită după expirarea termenului de încercare”. În speță, chiar dacă cercetările penale au început în anul 2009, instanța de apel constată că se impune a se avea în vedere momentul în care acestea s-au extins și asupra inculpatului M. (I.) R., data la care organele de urmărire penală s-au sesizat cu privire la acesta. Analizând actele dosarului de urmărire penală, Curtea observă că inculpatul apelant M. (I.) R. a dobândit calitatea procesuală de învinuit la data de 03.12.2012 (fila 123, vol I dosar UP – ordonanța nr. 357/P/2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul A. de extindere a cercetărilor și începere a urmăririi penale față de acesta) după expirarea termenului de încercare stabilit prin sentința penală nr. 645/11.03.2008 a Judecătoriei A., definitivă. În aceste condiții, Curtea va dispune în temeiul art. 85 alin. 2 C.p. din 1969 înlăturarea dispoziției de anulare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului M. (I.) R. prin sentința penală nr. 645/11.03.2008 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2007, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 214/A/13.08.2008 a Tribunalului A.; precum și înlăturarea dispoziției de contopire a acestei pedepse cu cea la care a fost condamnat în prezenta cauză.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului M. (I.) R., instanța de apel constată că în mod temeinic Judecătoria A. a apreciat că se impune suspendarea sub supraveghere conform art. 86¹ C.p. din 1969. Deși cuantumul pedepsei ar fi permis și suspendarea condiționată a executării acesteia, se constată că nu există suficiente garanții că inculpatul M. (I.) R. poate învăța respectul pentru normele de conviețuire socială, pentru câștigarea mijloacelor de trai prin muncă cinstită, în lipsa unor măsuri de supraveghere, a unor anumite limitări, neputându-se omite faptul că la momentul comiterii faptei, inculpatul era deja o persoană adultă, cu o personalitate formată și că nu se afla la primul conflict cu legea penală, nepărând să fie un eveniment izolat în conduita sa.

Cu privire la inculpatul Țica A.:

Vinovăția inculpatului Țica A. în inducerea în eroare a persoanelor vătămate - unități bancare sau de finanțare, prin prezentarea unor înscrisuri care atestau în fals calitatea sa de angajat, după cum urmează: în data de 08.01.2007 – E. R. Services IFN SA., 16.02.2007 – B.C.R. SA – Sucursala Județeană A., 23.02.2007 – Volskbank R., 28.02.2007 – C. B. SA și 27.03.2007 – C. E. B. SA, este dovedită în cauză dincolo de orice îndoială. La această concluzie conduc atât înscrisurile depuse în cauză: adeverința de salariu nr. 61 din 08.01.2007, contractul de credit nr. 704 din 16.02.2007 încheiat cu B.C.R. SA – Sucursala A., adeverința de salariu nr. 74 din 16.02.2007, contractul de credit nr._ din 23.02.2007 încheiat cu V. R., adeverința de salariu F.N. din 22.02.2007, contractul de credit nr._ din 28.02.2007 încheiat cu C. B. SA, adeverința de salariu nr. 80 din 26.02.2007, contractul de credit nr. 4NPFG054406 /_ din 27.03.2007 încheiat cu C. E. B., adeverința de salariu nr. 31 din 20.03.2007. Inculpatul Țica A. nu a contestat faptul că a contractat creditele mai sus menționate, însă a susținut că ar fi fost în mod real angajat la S.C. Pico Bello S.R.L. în calitate de gestionar la magazinele din cartierele Micalaca și A. V. din A.. Ca și în cazul inculpatului M. (I. ) R. și susținerile acestui inculpat sunt contrazise de martorele J. M. și M. N. care au arătat că nu l-au întâlnit la societate și nu cunosc să fi existat alți angajați. Astfel, Curtea constată că în calitate de gestionare, așa cum se menționează pe adeverințele de salariu folosite pentru obținerea creditelor, era imposibil ca inculpatul Țica A. să nu fi avut nici un contact cu martorele care aveau atribuții de vânzătoare.

Instanța de apel nu își însușește apărarea inculpatului Țica A. referitoare la extinderea efectelor procesului-verbal de control nr._ din 15.02.2007 întocmit de inspectorii I.T.M. în speță. Sub acest aspect se impune a se observa dispozițiile art. 52 C.p.p. potrivit cărora „instanța penală este competentă să judece orice chestiune prealabilă soluționării cauzei, chiar dacă prin natura ei acea chestiune este de competența altei instanțe”; „hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii”. Prin urmare, constatarea lipsei calității de angajat a inculpatului Țica A. și a caracterului fals al adeverințelor de salariu și contractului de muncă nu este condiționată de anularea procesului-verbal întocmit de inspectorii I.T.M. A..

În această privință Curtea remarcă faptul că aspectele vizând calitatea de angajați a numiților Țica A., M. R. și Szeleș V. menționate în procesul-verbal de control nr._ din 15.02.2007 al I.T.M. A. au la bază nota explicativă a inculpatei K. M. R., state de plată și foi de pontaj prezentate de aceasta. De altfel, însăși inculpata K. M. R. a confirmat că a acționat în vederea încheierii unor contracte de muncă retroactive pentru a ajuta o parte din persoanele în speță să acceseze credite, iar numitul Szeleș V. a susținut că nu a semnat nici un stat de plată, nefiind angajat în mod real la S.C. Pico Bello S.R.L. – acesta figurând în aceleași înscrisuri cu inculpatul Țica A..

Prin urmare, în mod corect Judecătoria A. a constatat că faptele inculpatului Țica A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 al. 1-3 Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 Codul penal din 1969 și art. 5 Cod penal. Nici apărarea aceluiași inculpat în sensul că s-ar fi întemeiat cu bună credință pe adeverințele emise de S.C. Pico Bello S.R.L. și pe procesul-verbal de control al I.T.M. A., apărare prin care se tinde la înlăturarea laturii subiective a infracțiunii, nu poate fi reținută de instanță în condițiile în care acesta avea reprezentarea că înscrisurile nu reflectă realitatea, cunoștea că nu desfășoară activități retribuite în calitate de angajat al societății.

Referitor la motivul de apel formulat de inculpatul Ț. A. legat de faptul că a achitat prejudiciile cauzate părților civile și îi sunt aplicabile dispozițiile art. 74¹ C.p. din 1969, Curtea constată că este întemeiat. Astfel, inculpatul Ț. A. a achitat prejudiciile în cursul cercetării judecătorești în fața Judecătoriei A. așa cum rezultă din adresa . și chitanța din 23.10.2014 – FJB_0 (filele 108 – 109 vol II dosar judecătorie); adresa nr. R/2748/2014/1 din 23.10.2014 a Secapital S.a.R.L. prin K. R. SRL (fila 110, vol II, dosar judecătorie); adresa nr. 171/10.11.2014 a . SRL (fila 140, vol II, dosar judecătorie).

Potrivit art. 74¹ C.p. din 1969, în cazul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune ori a unor infracțiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la soluționarea cauzei în primă instanță, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege se reduc la jumătate (alin. 1 ), iar dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă (alin. 2). Acest articol a intrat în vigoare odată cu Legea nr. 202/2010 (25.11.2010), fiind declarat neconstituțional prin Decizia nr. 573/03.05.2011 a Curții Constituționale (publicată în Monitorul Oficial nr. 363/25.05.2011). Curtea constată că dispozițiile art. 74¹ C.p. din 1969 s-au aflat în fondul activ al legii penale o perioadă ulterioară săvârșirii infracțiunii până la soluționarea definitivă a cauzei. În aceste condiții, chiar dacă dispozițiile textului legal sus menționat au fost declarate neconstituționale, iar aplicarea lor a încetat conform art. 147 din Constituția României, dispozițiile sale mai favorabile pot fi aplicate conform principiului legii penale mai favorabile. La această dată, soluția este prevăzută în mod expres în art. 5 alin. 2 din Codul penal adoptat prin Legea nr. 289/2009. Astfel, pentru a preîntâmpina interpretarea diferită a domeniului de incidență a legii penale mai favorabile, legiuitorul a completat ipotezele de aplicabilitate a acesteia, prin menționarea expresă a situației actelor declarate neconstituționale și a celor respinse de Parlament. Potrivit art. 5 alin. 2 din noul Cod penal, dispozițiile privind legea penală mai favorabilă se aplică și actelor declarate neconstituționale dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții mai favorabile. În concluzie, conform art. 5 alin.2 din noul Cod penal, deși o lege declarată neconstituțională își încetează activitatea, aceasta poate fi aplicată și ulterior în măsura în care a fost în vigoare la vreun moment cuprins între comiterea faptei și judecarea definitivă și dacă a cuprins dispoziții mai favorabile în raport cu celelalte reglementări.

Față de aspectele anterior expuse, Curtea urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 74¹ C.p. din 1969 în privința inculpatului Țica A.. Prin urmare, în cauză se va dispune în temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. h C.p.p. și art. 74¹ alin. 2 fraza a II-a C.p. din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 2 C.p. încetarea procesului penal față de inculpatul TICA A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii înșelăciune în formă continuată prev. de art. art. 215 al. 1 - 3 C.p. din 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. din 1969; iar în temeiul art. 91 alin. 1 lit. c C.p. din 1969 se va aplica aceluiași inculpat amenda administrativă în cuantum de 1.000 (o mie) lei, ce se va înregistra în cazierul judiciar, cuantumul prejudiciului cauzat fiind sub limita de 50.000 euro.

În ceea ce privește motivul de apel formulat de P. de pe lângă Judecătoria A., respectiv critica vizând nedispunerii desființării totale a înscrisurilor falsificate atașate la dosarul cauzei, instanța constată că este întemeiat. Potrivit art. 25 alin. 3 C.p.p.: „Instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.” În speță, probele administrate au condus la concluzia certă că următoarele înscrisuri: adeverință venit nr. 33 din 02.10.2006, adeverință venit nr. 30 din 28.08.2006, adeverință venit nr. 82 din 22.02.2007, contract individual de muncă nr._/27.06.2006, contract individual de muncă nr._/15.02.2007, contract individual de muncă nr._/20.09.2006, contract individual de muncă nr._/30.11.2006, contract individual de muncă nr._/15.02.2007, contract individual de muncă nr._/15.02.2007, contract individual de muncă nr._/27.06.2006, contract individual de muncă nr._/20.06.2006, adeverință de salariu nr. 11/10.07.2006, adeverință de salariu nr. 22/26.10.2006, adeverință de salariu nr. 31/22.11.2006, copia certificată a fi conformă cu originalul carnetului de muncă nr._, atestă o stare nereală, respectiv faptul angajării persoanelor care au solicitat creditele, și au fost folosite în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune/complicitate la înșelăciune, ceea ce impune aplicarea art. 25 alin. 3 C.p.p. și desființarea lor.

Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. vor fi admise apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria A., inculpații K. M. R., ȚICA A. și M. (I.) R. împotriva sentinței penale nr. 748/09.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ ; se va desființa în parte sentința penală nr. 748/09.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. pentru a se dispune soluțiile mai sus menționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria A., inculpații K. M. R., ȚICA A. și M. (I.) R. împotriva sentinței penale nr. 748/09.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința penală nr. 748/09.04.2015 pronunțată de Judecătoria A. și rejudecând:

Reduce de la 6 (șase) ani închisoare la 5 (cinci) ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei K.-M. R. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 al. 1-3 C.p. din 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. din 1969 și art. 5 C.p.

În temeiul art. 85 alin. 2 C.p. din 1969 înlătură dispoziția de anulare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului M. (I.) R. prin sentința penală nr. 645/11.03.2008 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._/55/2007, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 214/A/13.08.2008 a Tribunalului A. și dispoziția de contopire a acestei pedepse cu cea la care a fost condamnat în prezenta cauză.

În temeiul art. 86¹ C.p. din 1969 suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatului M. (I.) R. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1-3 C.p. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.p. și stabilește termen de încercare de 7 ani, compus din durata pedepsei și un interval de 4 ani, conform art. 86² C.p. din 1969.

În temeiul art. 71 al. 5 C.p. din 1969 pe durata termenului de încercare dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată aceluiași inculpat.

Menține măsurile de supraveghere dispuse de Judecătoria A. conform art. 86³ alin. 1 C.p. din 1969.

În temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. h C.p.p. și art. 74¹ alin. 2 fraza a II-a C.p. din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 2 C.p. încetează procesul penal față de inculpatul TICA A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii înșelăciune în formă continuată prev. de art. art. 215 al. 1 - 3 C.p. din 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. din 1969.

În temeiul art. 91 alin. 1 lit. c C.p. din 1969 aplică inculpatului TICA A. amenda administrativă în cuantum de 1.000 (o mie) lei, ce se va înregistra în cazierul judiciar.

În temeiul art. 25 alin. 3 C.p.p. dispune desființarea totală a următoarelor înscrisuri: adeverință venit nr. 33 din 02.10.2006, adeverință venit nr. 30 din 28.08.2006, adeverință venit nr. 82 din 22.02.2007, contract individual de muncă nr._/27.06.2006, contract individual de muncă nr._/15.02.2007, contract individual de muncă nr._/20.09.2006, contract individual de muncă nr._/30.11.2006, contract individual de muncă nr._/15.02.2007, contract individual de muncă nr._/15.02.2007, contract individual de muncă nr._/27.06.2006, contract individual de muncă nr._/20.06.2006, adeverință de salariu nr. 11/10.07.2006, adeverință de salariu nr. 22/26.10.2006, adeverință de salariu nr. 31/22.11.2006, copia certificată a fi conformă cu originalul carnetului de muncă nr._.

Menține în rest dispozițiile hotărârii penale atacate.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 360 lei, onorariu avocat oficiu pentru inculpata K. M. R., și a sumei de 130 lei, onorariu parțial avocat oficiu pentru inculpatul Țica A..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 21.12.2015.

Președinte,Judecător,

L. ANI B. A. N.

Grefier, C. U.

Red.L.B. – 28.12.2015

Tehnored. CU-28.12.2015

Prima inst.: jud. F. C. E. –Judecătoria A.

← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Hotărâre din...		Infracţiuni privind frontiera de stat a României. O.U.G nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1113/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA Mandat european de arestare. Sentința nr. 177/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 1125/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Hotărâre din 20-11-2015, Curtea de Apel TIMIŞOARA Infracţiuni privind frontiera de stat a României. O.U.G nr. 105/2001. Decizia nr. 95/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 99/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 129/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 110/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA