Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1187/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1187/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 17-11-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ Operator 2711
DECIZIA PENALĂ nr. 1187/A/CC
Camera de consiliu din 17 noiembrie 2015
Completul constituit din:
Președinte: D. V.
Judecător: F. I.
Grefier: A. S.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror C. M. U..
Pe rol se află soluționarea în principiu a contestației în anulare formulată de petentul L. D., împotriva deciziei penale nr. 746 din data de 12 mai 2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, aflat în stare de reținere și asistat de apărărto din oficiu avocat B. M., din cadrul Baroului T., care depune la dosar delegație pentru asistență juridică obligatorie nr._/30.10.2015.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța întreabă părțile dacă mai au cereri prealabile.
Părțile prezente la dezbateri arată că nu mai au alte cereri.
Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de contestație în anulare formulată de contestatorul L. D. .
Apărătorul din oficiu al petentului solcitiă admiterea în principiu a cererii de contestație în anulare pentru motivele indicate pe larg de petent în scris.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se constate că cererea nu este admisibilă, întrucât nu sunt întrunite cerințele art. 426 CPP, inculpatul a fost legal citat, cu mandat de aducere care însă nu a putut fi pus în executare inculpatul sustrăgându-se, mai mult, inculpat a declarat recursul împotriva sentinței de condamnare.
Petentul, având cuvântul apreciază că cererea formulată este admisibilă în principiu, având în vedere că nu se afla în tară la data pronunțării hotărârii de condamnare, și solicită admiterea cererii. Depune la dosar un memoriu.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:
La data de 07.10.2015 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. dosar_ contestația în anulare formulată de contestatorul L. D., aflat în Penitenciarul Spital Jilava, împotriva deciziei penale nr. 746 din data de 12 mai 2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._ .
În motivarea contestației se arată de către contestator că nu a fost prezent la judecarea procesului, nu a avut un apărător, astfel consideră că pedeapsa de 3 ani este prea severă raportat la gravitatea faptei pentru care a fost condamnat. Precizează că nu s-a ținut cont de faptul că în timpul urmăririi penale a recunoscut și a colaborat cu organele de cercetare penală, și de faptul că a achitat în întregime prejudiciul. Solicită ca aceste argumente să-i fie luate în considerare ca circumstanțe atenuante și în consecință să se procedeze la reducerea pedepsei și la o altă încadrare juridică a faptei, conform art. 34 Cod penal.
Din actele și lucrările dosarului Curtea reține:
Prin decizia penală nr. 746 pronunțată la data de 12.05.2011 de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d C.pr.pen. s-a admis recursul declarat de inculpații L. D. și S. T. împotriva sentinței penale nr. 53 din 09.02.2011 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M..
Sentința penală recurată a fost casată în ceea ce privește latura civilă a cauzei și în rejudecare:
În temeiul art. 14, 346 C.pr.pen, art. 998, 999 C.civil a obligat inculpații în solidar la plata sumei de 1189 lei către partea civilă Daroț M. M. cu titlu de despăgubiri civile.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței penale recurate.
În temeiul art. 192 al. 3 Cpr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas rămân în sarcina acestuia.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 400 lei către Baroul T. onorar avocat oficiu.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut că prin sentința penală nr. 53 din 09.02.2011 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M. în dosarul nr._, în temeiul art. 208 alin. 1 – art. 209 al. 1 lit. a, g, i cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 cod penal, a fost condamnat inculpatul L. D., la o pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru săvârșirea infractiunii de furt calificat.
În temeiul prevederilor art. 71 cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b cod penal.
In temeiul art. 81, 82 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, stabilindu-se un termen de incercare de 5 ani ( 3 ani durata pedepsei aplicate la care s-a adaugat un interval de 2 ani stabilit de lege).
In temeiul art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepsei accesorie.
În temeiul art. 359 C. proc. P.. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind situațiile care atrag revocarea suspendării condiționate a pedepsei.
În temeiul art. 208 alin. 1 – art. 209 al. 1 lit. a, g, i cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 cod penal, a fost condamnat inculpatul S. T. F., la o pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.
În temeiul prevederilor art. 71 cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b cod penal.
In temeiul art. 81, 82 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, stabilindu-se un termen de incercare de 5 ani ( 3 ani durata pedepsei aplicate la care s-a adaugat un interval de 2 ani stabilit de lege).
In temeiul art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepsei accesorie.
În temeiul art. 359 C. proc. P.. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind situațiile care atrag revocarea suspendării condiționate a pedepsei.
In baza art. 14, 15 și 346 cod procedură penală, raportat la prevederile art. 998, art. 999 cod civil, au fost obligați inculpatii L. D. si S. T. F., in mod solidar, la repararea prejudiciului civil cauzat părții civile Darot M. M., reprezentand daune materiale, respectiv, la plata sumei de 850 euro, echivalentul in lei la data plătii efective, către partea civilă.
In temeiul art. 118 lit. e cod penal s-a dispus confiscarea sumei de 550 lei de la inculpatul S. T. F., pretul primit din vânzarea combinei frigorifice.
In temeiul art. 191 al. 2 cod pr. pen. au fost obligați fiecare inculpat la plata sumei de câte 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, Judecătoria Sânnicolau M. a reținut următoarele:
La data de 12.11.2009 după o înțelegere prealabilă între inculaptiii S. T. F. și L. D., aceștia s-au hotărât ca după lăsarea întunericului să pătrundă în locuința cu nr. 187 din loclaitatea Comloșu M. pentru a sustrage bunuri.
S. T. F. a cunoscut faptul că locuința nu este locuită de nimeni, proprietarii imobilului sunt plecați în Spania la lucru, iar peste zi casa este supravegheată de o persoană din localitate.
Astfel, s-a reținut că în seara zilei de 12.11.2009 cei doi inculpatii s-au deplasat la locuința familiei B. din localitatea Comloșu M., unde au consumat băuturi alcoolice până în jurul orelor 24,00 după care împreună au părăsit această locuință. Conform înțelegerii s-au deplasat la locuința cu nr. 187, iar prin escaladarea gardului au ajuns în curtea imobilului. Inculpatul S. T. F. a tras de ușa de acces a locuinței și prin forțare a reușit s-o deschidă, amândoi pătrunzând în interior respectiv în coridorul imobilului.
Folosindu-se de lumina lanternei unui telefon mobil pentru a se orienta, au forțat un geam pe care l-au deschis, iar prin escaladarea acestuia au pătruns într-o cameră a imobilului după care și în celelalte camere a locuinței.
În camera de la stradă au văzut o combină frigorifică și s-au hotărât s-o sustragă.
Urmând același traseu ca și la pătrundere cei doi inculpati au reușit să scoată combina frigorifică în stradă după care au transportat-o la locuința unde locuia S. T. F.. Au lăsat combina frigorifică în coridorul imobilului după care S. T. F. a luat asupra sa o geantă de voiaj, cei doi revenind la imobilul cu nr. 187 de unde au sustras obiecte de încălțămimte, un ceas de perete, un covor, bunuri pe care le-au transportat la locuința aceluiași inculpat, între cele două imobile fiind o distanță de 60-70 m.
După sustragerea acestor bunuri, s-a reținut că inculpații au mai revenit o dată la imobilul în cauză pentru a închide geamurile și ușile imobilului, pentru a nu se observa că cineva a pătruns în locuință.
La data de 13.11.2009, S. T. F. a luat legătura cu vecinul său, R. C. căruia i-a oferit spre vânzare combină frigorifică, fapt cu care acesta a fost de acord s-o cumpere contra sumei de 550 lei și pe care a transportat-o la reședința sa din Jimbolia.
Tot numitului R. C. i-a vândut și un covor, pe care l-a sustras în aceiași noapte și pe care urma să primească suma de 50 lei.
Pentru a nu trezi suspiciuni S. T. F., i-a solicitat lui L. D. să părăsească locuința sa, iar acesta la plecare a laut dintre bunurile furate, o pereche de adidași marca „Nike” și o foarfecă de tăiat via, bunuri pe care le-a făcut cadou familiei B. V..
După obținerea banilor pe combina frigorifică, S. T. F., s-a deplasat la locuința numitului B. V., unde l-a găsit pe inculaptul L. D. și căruia i-a dat suma de 250 lei.
Tot în seara zilei de 13.11.2009 S. T. F. s-a deplasat la locuința surorii sale S. G. din localitatea Comloșu M., căreia i-a făcut cadou două perechi de pantofi de damă și ceasul de perete, bunuri sustrase din locuința familiei Daroț I. Vladici.
Prima instanță a reținut că bunurile sustrase de cei doi inculpati au fost în parte recuperate și predate numitei V. S. F. până la sosirea părții vătămate din Spania.
Din declarația numitului R. G. prima instanță a reținut că de la cumpărarea combinei frigorifice de către fiul său acest bun a rămas la locuința acestuia, înțelegând că partea vătămată refuză să-l preia, astfel încât numitul R. C. nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.
Instanța de fond a reținut din declarația părții vătămate Daroț M. M. rezultă că valoarea bunurilor sustrase a fost de 1000 Euro, dar fiind recuperate bunuri în valoare de 150 Euro, aceasta se constituie parte civilă cu suma de 850 euro.
Judecătoria a constatat că în drept, fapta inculpatilorTraian F. și L. D. care, în noaptea de 12/13.11.2009 au pătruns prin efracție de trei ori în locuința părții vătămate Daroț M. M. din localitatea Comloșu M., nr. 187, jud. T., de unde au sustras bunuri în valoare de 1000 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art.208 alin.1 și art.209 alin.1 lit.a, g, i) Cod.pen.cu aplicarea art.41 alin.2 Cod.pen .
S-a apreciat că starea de fapt si vinovătia inculpatilor a fost stabilită in mod indubitabil prin următoarele mijloace de probă: proces verbal de consemnare a plângerii- fila nr. 4, proces verbal de cercetare la fața locului - fila 5-6, declarațiile părții vătămate – fila 8-10, proces verbal de identificare a autorilor faptei, rezoluția de începere și confirmare a urmăririi penale- fila nr. 12-13, proces- verbal de aducere la cunoștință a învinuirii – fila nr.14,23, declarații învinuiți – fila nr.15-20, 24-27, fișa de cazier judiciar – fila nr.21-22, 28-29, declarație martori – fila nr.30.35, copia certificatului de garanție a aparatului frigorific- fila nr.44, dovada de predare-primire bunuri- fila nr. 36-42, copia facturii combinei frigorifice- fila nr. 45
La individualizarea pedepsei, au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art 72 cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevazute de legea specială, pericolul social concret al faptei săvârșite de cei doi inculpati.
Pentru aceste motive, prima instanță, in temeiul art. 208 alin. 1 – art. 209 al. 1 lit. a, g, i cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 cod penal, l-a condamnat pe inculpatul L. D., la o pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.
În temeiul prevederilor art. 71 cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b cod penal.
În temeiul art. 208 alin. 1 – art. 209 al. 1 lit. a, g, i cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 cod penal, prima instanță l-a condamnat pe inculpatul S. T. F., la o pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.
În temeiul prevederilor art. 71 cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b cod penal.
In ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei ce a fost aplicata inculpatilor, si apreciind ca scopul pedepsei va putea fi atins, chiar și fără privarea de libertate a inculpatilor, instanța de fond a dispus, in temeiul art. 81 si următoarele Cod penal, suspendarea conditionata a executării pedepsei, pe durata unui termen de incercare de 5 ani ( 3 ani durata pedepsei aplicate la care s-a adaugat un interval de 2 ani stabilit de lege), atrăgându-le atentia inculpatiilor asupra dispozițiior art. 83 C.pen., privind revocarea beneficiului suspendarii conditionate, in ipoteza săvârșirii unei noi infractiuni, in cursul termenului de încercare.
In baza art. 14, 15 și 346 cod procedură penală, raporat la prevederile art. 998, art. 999 cod civil, prima instanță i-a obligat pe inculpatii L. D. si S. T. F., in mod solidar, la repararea prejudiciului civil cauzat părții civile Darot M. M., reprezentand daune materiale, respectiv, la plata sumei de 850 euro, echivalentul in lei la data plătii efective, către partea civilă.
In temeiul art. 118 lit. e cod penal, dispus confiscarea sumei de 550 lei de la inculpatul S. T. F., prețul primit din vânzarea combinei frigorifice.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs inculpații L. D. și S. T. arătând că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică deoarece nu s-a dat eficiență prevederilor art. 74, art. 76 Cp, deși inculpații au avut o conduită bună înainte de comiterea faptelor, nefiind cunoscuți cu antecedente penale, au stăruit pentru repararea prejudiciului creat, iar pe parcursul urmăririi penale au avut o comportare sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă.
Cu privire la latura civilă a cauzei, soluția a mai fost criticată sub aspectul cuantumului daunelor materiale stabilite, deoarece inculpații au fost obligați la plata sumei de 850 Euro deși toate bunurile sustrase au fost recuperate și restituite părții vătămate. S-a mai arătat că unica chestiune a rămas de soluționat, respectiv problema contravalorii combinei frigorifice, acest bun fiind recuperat, fiind într-o stare foarte bună, putând fi restituit în natură, însă partea civilă a refuzat să-l preia, inculpații putând fi obligați doar la plata sumei reprezentând pierderea de valoare a bunului, ca urmare a unei mici pagube (zgârietură) produsă asupra bunului.
Examinând sentința penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp.art. 3856 al. 3 Cpp, Curtea a constatat că recursurile formulate de către inculpații L. D. și S. T. sunt fondate pentru următoarele considerente:
Din examinarea întregului material probator existent în cauză instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății, aceea că în noaptea de 12/13.11.2009 inculpații au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate Daroț M. M. din localitatea Comloșu M. nr. 187, jud. T., de unde au sustras bunuri în valoare de 1.000 Euro, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, pedepsite de art. 208, 209 al. 1 lit. a,g,i Cp.
Din administrarea întregului material probator existent în cauză a rezultat săvârșirea faptelor pentru care inculpații au fost inculpați, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată.
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de fond a respectat criteriile prev. de art. 72 Cp, respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor, rezultatul produs prin fapta inculpaților, dar și circumstanțele personale ale acestora care nu au antecedente penale, pedepsele de câte trei ani închisoare fiind de natură să conducă la reeducarea acestora, pedepse care au fost suspendate condiționat fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 81 Cp.
Cu privire la latura civilă a cauzei, Curtea a apreciat că se impune casarea hotărârii penale recurate, bunurile fiind recuperate, cu excepția combinei frigorifice a cărei contravaloare este în sumă de 1189 lei, conform facturii existente la fila 45 dosar urmărire penală, pagubă pentru care partea civilă urmează a fi despăgubită cu această sumă, de către inculpații L. D. și S. T. F. în solidar.
Pentru toate aceste considerente, Curtea a admis recursul declarat de către inculpații L. D. și S. T. F. în ceea ce privește latura civilă a cauzei și a obligat pe aceștia în solidar doar la plata sumei de 1189 lei către partea civilă Daroț M. M., cu titlu de despăgubiri civile, menținând în rest dispozițiile sentinței penale recurate.
Împotriva acestei decizii contestatorul L. D. a formulat contestație în anulare, arătând că nu a fost prezent la judecarea procesului, nu a avut un apărător, și consideră că pedeapsa de 3 ani este prea severă raportat la gravitatea faptei pentru care a fost condamnat. Precizează că nu s-a ținut cont de faptul că în timpul urmăririi penale a recunoscut și a colaborat cu organele de cercetare penală, și de faptul că a achitat în întregime prejudiciul. Solicită ca aceste argumente să-i fie luate în considerare ca circumstanțe atenuante și în consecință să se procedeze la reducerea pedepsei și la o altă încadrare juridică a faptei, conform art. 34 Cod penal.
P. memoriul depus la dosar la termenul de judecată, contestatorul a reiterat cererea de rejudecare a dosarului, motivat de faptul că a fost judecat în lipsă, nefiind în aceea perioadă în România, fiind plecat la muncă în Austria. A aflat de condamnare cu prilejul arestării în altă cauză.
Contestația în anulare – cale extraordinară de atac - poate fi formulată în doar în cazurile expres prevăzute de lege.
Cazurile de contestație în anulare sunt expres prevăzute de art. 426 C.pr.pen..
Potrivit art. 426 alin. 1 lit. e și f C.pr.pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație când judecata a avut loc fără participarea inculpatului, când aceasta era obligatorie potrivit legii, respectiv, când judecata a avut loc în lipsa avocatului când asistența juridică a inculpatului era obligatorie.
Potrivit art. 427 alin. 2 C.pr.pen., în cererea de contestație în anulare contestatorul trebuie să arate cazurile de contestație pe care le invocă precum și motivele pe care se sprijină.
Potrivit art. 431 C.pr.pen., în etapa admisibilității în principiu, instanța examinează dacă cererea introdusă privește o hotărâre definitivă, dacă cererea este făcută de o persoană care are calitatea procesuală prevăzută de lege, dacă cererea este motivată și dacă motivul pe care se sprijină este din cele prevăzute de art. 426 C.pr.pen., dacă în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar și dacă a fost introdusă în termenul prevăzut de lege.
Efectuând examenul potrivit art. 431 C.pr.pen., instanța constată că hotărârea atacată pe această cale este definitivă, iar petentul are calitatea procesuală prevăzută de lege, acesta fiind implicat în calitate de inculpat în cauza în care s-a pronunțat decizia nr. 746/12.05.2011 de Curtea de Apel Timișoara, din acest punct de vedere cerințele art. 431 C.pr.pen. fiind îndeplinite.
În ce privește condiția privind motivarea cererii și dacă motivul pe care se sprijină este din cele prevăzute de art. 426 C.pr.pen., Curtea constată că aceasta nu este îndeplinită.
Deși cererea de contestație în anulare formulată de petent este motivată, și, teoretic motivele invocate ar putea fi încadrate în disp. art. 426 lit. e și f C.pr.pen., verificând actele dosarului, Curtea constată că în faza de judecată a apelului cauza nu a fost soluționată în lipsa avocatului inculpatului, ci în prezența apărătorului desemnat din oficiu, astfel că nu se poate spune că inculpatul nu a beneficiat de apărare calificată.
Într-adevăr, la termenul când s-a judecat apelul inculpatul nu a fost prezent, însă, participarea sala judecată nu era obligatorie, acesta nefiind arestat, iar procedura de citare a fost legal îndeplinită.
În ce privește celelalte susțineri ale petentului, că pedeapsa aplicată este prea mare și că a fost judecat în lipsă, acestea nu sunt prevăzute de art. 426 C.pr.pen. printre cazurile de contestație în anulare.
În atare situație cererea de contestație în anulare este inadmisibilă în principiu, și urmează a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 431 C.pr.pen., respinge ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de petentul L. D., împotriva deciziei penale nr. 746 din data de 12 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17.11.2015
Președinte Judecător
D. V. F. I.
Grefier
A. S.
Red. D.V/25.11.2015
Tehnored. A.S./20.11.2015/4 ex
| ← Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Decizia nr.... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 211/2015. Curtea de... → |
|---|
