Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP. Decizia nr. 31/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 31/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 11-02-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ operator 2711
DECIZIA NR. 31/CO
Ședința publică din 11.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florența F. M. C.
Grefier: A. I. C.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror A. S..
Pe rol se află judecarea contestației formulate de condamnatul M. G. împotriva sentinței penale 842/17.12.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul M. G. personal, asistat de avocat din oficiu C. Căndea din cadrul Baroului T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri formulate și nici alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul în susținerea contestației.
Avocatul din oficiu pentru condamnat solicită admiterea contestației și în măsura în care instanța va aprecia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege dispunerea întreruperii executării pedepsei.
Procurorul solicită respingea contestației întrucât motivul de ordin falimial invocat, respectiv necesitatea efectuării unor reparații la casă, nu mai este prevăzut de codul de procedură penală ca un caz de întreruperea a pedepsei.
Contestatorul condamnat M. G. arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce va fi pronunțată.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 842 din 17.12.2014 pronunțată în dosarul nr._ Tribunalul A. În baza art. 592, 593 Cod procedură penală, a respins ca fiind inadmisibilă cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de persoana condamnată M. G. C., ns. 29.11.1983, deținută a Penitenciarului de Maximă Siguranță A..
În baza art. 275 alin. (2) Cod procedură penală a obligat persoana condamnată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 Cod procedură penală a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul A. a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la 25.11.2014, persoana condamnată M. G. C., ns. 29.11.1983, deținută a Penitenciarului de Maximă Siguranță A. a solicitat instanței întreruperea executării pedepsei.
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că solicită întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de trei luni deoarece casa lui are nevoie de reparații la acoperiș și nu va rezista fără reparații până la liberarea sa din penitenciar.
Analizând cererea persoanei condamnate, prin prisma motivelor invocate, dar și a dispozițiilor legale aplicabile în speță, instanța de fond a constatat că aceasta nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 592, 593 și 589 Cod procedură penală, care reglementează cazurile de amânare/întrerupere, conform cărora:
„(1) Executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi amânată în următoarele cazuri:
a) când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana condamnată suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor și care face imposibilă executarea imediată a pedepsei, dacă specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății și dacă instanța apreciază că amânarea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică. În această situație, executarea pedepsei se amână pentru o durată determinată;
b) când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri, executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea.
2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), amânarea executării pedepsei nu poate fi dispusă dacă cel condamnat și-a provocat singur starea de boală, prin refuzul tratamentului medical, al intervenției chirurgicale, prin acțiuni de autoagresiune sau prin alte acțiuni vătămătoare, sau în situația în care se sustrage efectuării expertizei medico-legale”.
Așa fiind, în baza art.593 alin.1 din Noul Cod de procedură cererea de întrerupere a executării pedepsei a fost respinsă ca inadmisibilă.
Instanța în baza art. 275 alin.2 din Codul de procedură penală, instanța de fond a obligat condamnatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 272 din Codul de procedură penală, a dispus virarea sumei de 100 lei din fondurile Ministerul Justiției în contul Baroul A., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Împotriva acestora a declarat contestație persoana condamnată M. G..
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și în raport cu actele și lucrările din dosar, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală iar contestația petentului condamnat va fi respinsă ca nefondată din următoarele considerente:
Potrivit art. 3 Legea 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepțiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi, iar în privința cererilor de amânare sau întrerupere a pedepsei nu sunt prevăzute dispoziții tranzitorii care să deroge de la aplicarea imediată a noilor dispoziții procedurale.
Art. 589 C. pr. pen. nu mai reia cazul de întrerupere a pedepsei prevăzut de art. 453 lit.c) Cod procedură penală care viza existența unor împrejurări speciale cu consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
Pe cale de consecință, având în vedere motivele învederate de condamnat, în mod corect prima instanță a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei constatând că nu se încadrează în cazurile expres prevăzute de art. 589 C. pr. pen.
Pentru toate acestea, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b rap. la art. 593 alin. 3 Cod procedură penală (modificat prin OUG nr. 3/2014) respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul M. G. împotriva sentinței penale 842/17.12.2014 pronunțată de Tribunalul A., Secția penală în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală va obliga contestatorul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b rap. la art. 593 alin. 3 Cod procedură penală (modificat prin OUG nr. 3/2014) respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul M. G. împotriva sentinței penale 842/17.12.2014 pronunțată de Tribunalul A., Secția penală în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală obligă contestatorul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Dispune virarea sumei de 100 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11.02.2015.
Președinte,
F. M. C. Florența
pentru grefier A. I. C.,
care și-a încetat activitatea
semnează grefier șef secție penală
A. A.
Red.F.F./04.03.2015
Tehnored. A.C/13.02.2015
Nr. Ex. 4
Jud. Fond. F. V.
| ← Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 144/2015.... → |
|---|
