Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1130/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1130/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 26-09-2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1130/R

Ședința publică din 26 septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: L. ANI B.

JUDECĂTOR: A. N.

JUDECĂTOR: G. B.

GREFIER: C. U.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații T. O. F. și B. L. L. împotriva sentinței penale nr. 249 din 25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Reșița.

La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru inculpații recurenți B. L. L. și T. O. F. lipsă, se prezintă avocat ales N. M., lipsă fiind părțile civile intimate B. S. A. și C. E. D., nereprezentate părțile civile intimate . prin reprezentant legal C. M. și . prin reprezentant G. I..

P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror M. I..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depusă la dosar o cerere formulată de inculpatul T. O. F., prin care acesta solicită instanței judecarea în lipsa sa.

Instanța constată imposibilitatea de audiere a inculpaților, aceștia nefiind prezenți și faptul că apărătorul ales al acestora, la solicitarea instanței, a precizat că inculpații sunt plecați la muncă în străinătate și nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpaților recurenți, avocat N. M., solicită admiterea recursului, arătând că este vorba de infracțiune continuată și nu s-.ar impune contopirea pedepselor. P. urmare, solicită reducerea pedepselor aplicate și menținerea dispoziției privind suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicată inculpaților.

Procurorul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca temeinică și legală sub aspectul pedepselor aplicate.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița din data de 06 august 2012, întocmit în dosarul nr. 2756/P/2011 și înregistrat la Judecătoria Reșița sub numărul_ /28.08.2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B. L. L., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art.208 alin 1, 209 alin 1 lit. ae, g și i C.pen cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen și T. O. F. pentru săvârșirea, infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art.208 alin 1, 209 alin 1 lit. a, g și i C.pen cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.pen, în actul de sesizare a instanței reținându-se, în esență, că în noaptea de 21/22.10.2011 inculpații au sustras mai multe bunuri aparținând părților vătămate S.C. C. D. S.R.L., S.C. Pișcoțel P. S.R.L., B. S. A. și C. E. D..

P. sentința penală nr. 249 din 25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._, în temeiul art. 208 alin 1, 209 alin 1 lit. a, e, g și i C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. a fost condamnat inculpatul B. L.-L., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

În temeiul art.71 alin.1 C.p., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a, teza a II-a, lit. b C.p., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 85 alin 1 C.pen s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului B. L.-L., prin sentința penală nr.313/28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._, definitivă la data de 23.10.2011 prin nerecurare.

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul B. L.-L. a fost condamnat prin sentința penală nr.313/28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._, definitivă la data de 23.10.2011 prin nerecurare.

În baza art. 36 alin. 2 C pen., art 33 lit a) C.pen și art. 34 alin.1 lit.b) C.pen. au fost contopite pedepsele principale stabilite, inculpatul B. L.-L. urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art.71 alin.1 C.p., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a, teza a II-a, lit. b C.p., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 86¹ C.pen s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani stabilit conform art. 86² C.pen.

În baza art. 86³ alin. 1 C.pen s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte trimestrial, în ultima zi lucrătoare, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S.;să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S., în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Potrivit art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C.pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.71 alin.5 C.pen., a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 208 alin 1, 209 alin 1 lit. a, e, g și i C.p, cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. a fost condamnat inculpatul T. O.-F., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

În temeiul art.71 alin.1 C.p., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a, teza a II-a, lit. b C.p., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 85 alin 1 C.pen s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului T. O.-F., prin sentința penală nr.313/28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._, definitivă la data de 23.10.2011 prin nerecurare.

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul T. O.-F. a fost condamnat prin sentința penală nr.313/28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._, definitivă la data de 23.10.2011 prin nerecurare.

În baza art. 36 alin. 2 C pen., art 33 lit a) C.pen și art. 34 alin.1 lit.b) C.pen. au fost contopite pedepsele principale stabilite, inculpatul T. O.-F., urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art.71 alin.1 C.p., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a, teza a II-a, lit. b C.p., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 86¹ C.pen s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani stabilit conform art. 86² C.pen.

În baza art. 86³ alin. 1 C.pen s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:- să se prezinte trimestrial, în ultima zi lucrătoare, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S.; să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S., în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul C.-S. informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Potrivit art. 359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C.pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.71 alin.5 C.pen., a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.

In baza art.346 C.p.p., s-a constatat ca părțile vătămate ., ., B. S. A. și C. E. D., nu s-au constituit părți civile in prezenta cauza.

În temeiul art. 191 alin. 1 C.pr.pen au fost obligațiinculpații la plata a câte 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință penală, Judecătoria Reșița a reținut următoarele:

În noaptea de 21/22.10.2011 inculpații B. L. L. și T. O. F., în temeiul aceleiași rezoluții infracționale, au sustras mai multe bunuri de pe raza Municipiului Reșița, aparținând părților vătămate S.C. C. D. S.R.L., S.C. Pișcoțel P. S.R.L., B. S. A. și C. E. D..

Astfel, în jurul orelor 22,00, cei doi s-au deplasat pe . Reșița, ajungând în fața în magazinului aparținând S.C. Pișcoțel P. S.R.L, magazin ce comercializa hrană pentru animale și care se afla amplasat în stația de autobuz din zona blocului nr.1. În acel moment, inculpatul B. L. L. a mers în spatele magazinului, a forțat geamul de aerisire de la baie și a pătruns în interior. Întrucât a pornit alarma, inculpatul B. a ieșit din magazin, reușind să sustragă, de pe o masă, doar un pachet cu țigări. În timp ce inculpatul B. L. L. a pătruns în interiorul magazinului, inculpatul T. O. F. a rămas pe trotuar pentru a asigura paza.

S-a mai reținut că. ulterior, în aceeași noapte, în jurul orelor 02,00, cei doi inculpați s-au deplasat tot pe . Reșița la parterul blocului nr.6, unde se afla un magazin aparținând S.C. C. D. S.R.L și unde se comercializau obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. Inculpații au pătruns în interiorul magazinului, după ce, în prealabil, inculpatul B., cu ajutorul unei pietre, a spart geamul de la vitrina magazinului, și au sustras obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. Inculpatul T. a încălțat o pereche de pantofi sport sustrași din magazin, iar pe cea pe care o avea în picioare a pus-o într-o cutie de carton pe care, împreună cu alte articole de îmbrăcăminte, le-a abandonat în scara nr. 4 a blocului nr. 6 din apropiere. După săvârșirea acestei fapte, inculpații s-au despărțit, având asupra lor bunuri sustrase. Inculpatul T. a mers în direcția Intim fiind identificat, în jurul orelor 5,15, de către o patrulă de jandarmi, iar cu ocazia legitimării a prezentat un act de identitate expirat, pe numele altei persoane, reușind să scape.

Totodată s-a reținut că inculpatul B. L. L., tot în noaptea de 21/22.10.2011, a mai sustras bunuri din două autovehicule de pe raza Mun. Reșița. Astfel, acesta a spart geamul portierei stânga față a autoturismului WV Golf cu număr de înmatriculare_, parcat pe . din Reșița și care aparținea părții vătămate B. S. A., iar din interior a sustras o stație emisie recepție, un CD- player și un parfum marca Playboy. Apoi, a spart geamul portierei dreapta față a autoturismului marca Opel cu număr de înmatriculare_ , parcat pe . din Reșița și care aparținea părții vătămate C. E. D., iar din interior a sustras un CD-player, o ruletă metrică cu carcasă de culoare albastră în lungime de 5 m, un prelungitor tip brichetă și un telefon mobil marca Ericson.

La stabilirea situației de fapt au fost avute de către prima instanșță în vedere probele administrate atât în atât în cursul urmării penale cât și în cursul judecății.

Astfel, s-a reținut că martora B. M. M., angajat al S.C. C. D. S.R.L, a relatat că, după ce a fost anunțată că a fost spart magazinul, a venit la fața locului, unde a observat că vitrina de lângă ușa de la intrare era spartă, iar din interior lipseau mai multe treninguri, tricouri și mai mulți adidași. De asemenea, pe trotuar și în fața scări nr. 4 a blocului 6, se aflau mai multe articole de îmbrăcăminte și încălțăminte care aparțineau magazinului, precum și o pereche de pantofi sport marca Puma de culoare neagră, folosiți, într-o cutie de carton care nu aparținea magazinului.

Totodată, s-a reținut că martora M. G., concubina părții vătămate C. E. D., a relatat că, din autoturismul părții vătămate au fost sustrase mai multe bunuri, respectiv, două telefoane mobile, un încărcător, o brichetă pentru mașină, ochelari de soare, o ruletă.

Cu privire la inculpatul T. O. F. s-a reținut că fiind audiat, în cursul urmăririi penale, a recunoscut și regretat faptele săvârșite.

S-a mai reținut că inculpatul B. L. L., fiind, de asemenea, audiat în cursul urmăririi penale, a recunoscut și regretat faptele săvârșite față de părțile vătămate S.C. C. D. S.R.L. și S.C. Pișcoțel P. S.R.L. Cu privire la faptele de furt din cele două autoturisme a declarat că nu își mai amintește dacă le-a săvârșit, relatare pe care instanța o apreciază ca fiind nesinceră, având în vedere că, cu ocazia controlului corporal, au fost găsite asupra sa bunuri sustrase din autovehiculele respective, aspecte ce rezultă din cuprinsul procesului – verbal de control corporal -fila 92 d.u.p.

Prima instanță a constatat că faptele inculpatului B. L. L. care, în noaptea de 21/22.10.2011, împreună cu inculpatul T. O. F., a sustras bunuri din magazinele ce aparțineau de părților vătămate S.C. C. D. S.R.L. și S.C. Pișcoțel P. S.R.L, dar și cele prin care, singur, a sustras bunuri din autoturismele părților vătămate B. S. A. și C. E. D., cu scopul de a și le însuși pe nedrept, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1, 209, alin 1 lit. a și i C.p.

S-a reținut că elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpaților de luare a mai multor bunuri (obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, telefoane mobile, CD-playere, ruletă, stație emisie recepție, parfum marca Palyboy), aparținând părților vătămate, fără consimțământul acestora, în scopul însușirii bunurilor pe nedrept, iar

urmarea imediată a infracțiunii constă în trecerea bunurilor respective din stăpânirea de fapt a părților vătămate în stăpânirea inculpaților.

Cu privire la legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată, prima instanță a considerat că este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, trecerea bunurilor din posesia părților vătămate, în aceea a inculpaților a fost consecința directă a acțiunii acestora de sustragere.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că atitudinea subiectivă a inculpatului față de fapta săvârșită și urmările acesteia se caracterizează prin intenție directă, forma de vinovăție prevăzută de art. 19 pct. 1 lit. a) C.p., deoarece a prevăzut și a urmărit producerea unui prejudiciu în patrimoniul părților vătămate.

Instanța de fond a reținut și elementele circumstanțiale prevăzute de art. 209 al. 1 lit. a, g și i C.p., deoarece faptele au fost săvârșite, în cazul primelor două fapte, prin participarea celor doi inculpați împreună și, în toate cazurile, acționându-se în timpul nopții și prin efracție.

De asemenea, a fost reținută forma continuată a infracțiunii, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p., întrucât actele materiale care întrunesc conținutul constitutiv al aceleiași infracțiuni (fiecare în parte), au fost săvârșite de aceiași inculpați, la intervale foarte scurte de timp, respectiv, succesiv, în aceeași noapte, în baza unei rezoluții infracționale unice, dedusă din mijloacele folosite de inculpați și modul de operare similar.

S-a constatat că în drept, faptele inculpatului T. O. F. care, în noaptea de 21/22.10.2011, împreună cu inculpatul B. L. L., a sustras bunuri din magazinul ce aparținea de părții vătămate S.C. C. D. S.R.L., cu scopul de a și le însuși pe nedrept, precum și de a asigura paza în timp ce inculpatul B. L. L. a pătruns în interiorul magazinului aparținând părții-vătămate S.C. Pișcoțel P. S.R.L, cu scopul de a sustrage bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1, 209, alin 1 lit. a și i C.p.

S-a reținut că elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpaților de luare a mai multor obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte aparținând părților vătămate, fără consimțământul acestora, în scopul însușirii bunurilor pe nedrept, iar

urmarea imediată a infracțiunii constă în trecerea bunurilor respective din stăpânirea de fapt a părților vătămate în stăpânirea inculpaților.

Cu privire la legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată, prima instanță a constatat că este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, trecerea bunurilor din posesia părților vătămate, în aceea a inculpaților a fost consecința directă a acțiunii acestora de sustragere.

Instanța de fond a reținut și elementele circumstanțiale prevăzute de art. 209 al. 1 lit. a, g și i C.p., deoarece faptele au fost săvârșite prin participarea celor doi inculpați împreună și, în ambele cazuri, acționându-se în timpul nopții și prin efracție.

În consecință, prima instanță, apreciind că s-a făcut dovada existenței infracțiunii, a săvârșirii acesteia, cu vinovăție, de către inculpați, i-a condamnat pe inculpatul B. L.-L., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și pe inculpatul T. O.-F., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate aplicată, instanța va ține seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 din C. pen., respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal, tratamentul sancționator specific unității de infracțiuni, de gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate – patrimoniul persoanei și relațiile sociale care se formează în jurul acestor valori, dar și obiectul material al infracțiunii – diverse articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, telefoane mobile etc. -, de circumstanțele concrete în care au fost săvârșite - de două persoane împreună, în tipul nopții, prin efracție, de faptul că bunurile au fost recuperate și predate părților vătămate, de circumstanțele personale ale inculpaților

Instanța de fond nu a reținut în favoarea celor doi inculpați circumstanțele prev de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. întrucât, din fișele de cazier judiciar rezultă că au mai fost sancționați administrativ cu amendă, dar și condamnați la pedepse cu închisoarea, constatându-se, astfel, că inculpați nu oferă suficiente garanții cu privire la buna conduită care să permită o altă individualizare judiciară a pedepsei. Astfel, au fost aplicate inculpaților pedepse cu închisoarea al căror cuantum să fie orientat spre minimul prevăzut de lege.

Ținând seama de pericolul social concret al faptei, de persoana inculpaților si de cuantumul pedepsei aplicate, prima instanță a apreciat că scopul acestei pedepse și reeducarea inculpatului este posibilă si fără executarea efectivă a pedepsei aplicate, condamnarea putând constitui un avertisment, astfel că, în temeiul art. 86¹ C.pen s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani stabilit conform art. 86² C.pen, dispunând totodată ca, pe durata termenului de încercare, inculpații să se supună măsuri de supraveghere dispuse de instanță și atrăgând atenția inculpaților asupra prevederilor art. 86⁴ C.pen., a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei și care constau în săvârșirea unei infracțiuni în cursul termenului de încercare, ori neîndeplinirea, cu rea-credință, a obligațiilor civile sau a măsurilor de supraveghere stabilite pin hotărârea de condamnare.

Cu privire la aplicarea pedepselor accesorii, s-a reținut că prin decizia nr. LXXIV (74)/2007, admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile art.71 din C.penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza I) – c din C.pen nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin.3 din C.pen.

La interzicerea în parte a drepturilor electorale, prima instanță a avut în vedere Hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 30.03.2004 care a statuat că interzicerea de a vota a tuturor detinutilor încalcă art.3 al Protocolului nr.1 al Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale. In aceasta hotarare s-a statuat ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o nu se justifica excluderea persoanei condamnate din campul persoanelor cu drept de vot, neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei, acela de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorilor.

De asemenea, s-a reținut că nu este aplicabil art.64 lit.c, întrucât inculpații nu s-au folosit de o funcție, o profesie sau de o activitate pentru săvârșirea infracțiunii.

Astfel, ținând cont de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei și de circumstanțele personale ale inculpaților, au fost interzise acestora, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit b C. p., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art.71 alin.5 C.pen., a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.

Cu privire la latura civilă, întrucât s-a reținut că părțile vătămate ., ., B. S. A. și C. E. D., prin declarațiile date, au precizat că nu se constituie părți civile, în baza art.346 C.p.p., prima instanță a constatat că acestea nu s-au constituit părți civile in prezenta cauza.

Împotriva sentinței penale nr. 249 din 25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Reșița au declarat recurs în termen legal inculpații B. Luician L. și T. F., solicitând menținerea suspendării condiționate a pedepsei de 3 ani aplicată inculpaților prin sentința penală nr. 313 din 28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate din prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu potrivit art. 385 ind. 6 Cpp, instanța de recurs apreciază că hotărârea penală atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt și ansamblul probator administrat în cauză.

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul probelor administrate în cauză și din care rezultă că inculpații, în noaptea de 21/22.10.2011 au sustras bunuri din magazinele ce aparțineau părților vătămate . și ., inculpatul Băciuna L. L. sustrăgând bunuri din autoturismul părților vătămate B. S. A. și C. E. D. cu scopul de a și le însuși pe nedrept.

Deșii inculpați nu s-au prezentat în fața instanței de judecată și nu au fost audiați nici de către instanța de fond și nici de către instanța de recurs, în cursul urmăririi penale aceștia au recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina lor – fila 101 - declarația inculpatului B. L. L., consemnată pe formularul tipizat ., nr._ și . nr._ – filele 102-107 dosar urmărire penală și a inculpatului T. O. F., consemnată în formularul tipizat ., nr._ – filele 110-113 dosar urmărire penală. Declarațiile de recunoaștere a inculpaților din cursul urmăririi penale se coroborează cu procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la data de 22.10.2012 – fila 14 dosar UP, din care reiese că inculpatul B. L. L. a fost surprins sustrăgând bunurile din magazinul aparținând ., respectiv articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, planșele foto, declarațiile martorilor.

În ce privește cuantumul pedepsei aplicate și modalitatea de executare, instanța de recurs apreciază că instanța de fond a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepselor raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 72 C.pen., respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, modul de comitere a faptei, aspecte care au fost complet și judicios evaluate, pedeapsa fiind orientată spre minimul special prevăzut de lege. În conformitate cu dispozițiile art.72 C.pen., la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 C.pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora.

Potrivit dispozițiilor art. 52 C.p. pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Instanța de recurs reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise. Infracțiunea de furt aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv siguranța patrimonială, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului.

Având în vedere că sunt întrunite condițiile prev. de art. 85 Cp, respectiv cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, în speță fiind vorba despre condamnarea intervenită față de cei doi inculpați prin sentința penală nr. 313 din 28.09.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._, în mod corect instanța de fond a dispus anularea acestei suspendări și contopirea pedepselor. Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei rezultante de câte 3 ani închisoare aplicată fiecărui inculpat, instanța de recurs apreciază că în mod judicios s-a dispus de către instanța de fond suspendarea sub supraveghere a executării acestor pedepse. Față de personalitățile celor doi inculpați, modalitatea concretă de comitere a faptelor, predispoziția acestora pentru încălcarea valorilor sociale referitoare la posesia și detenția bunurilor mobile, instanța de recurs apreciază că se impune instituirea unor măsuri de supraveghere care să permită verificarea periodică a comportamentului inculpaților, preocuparea acestora pentru reintegrarea socială și asigurarea traiului zilnic prin desfășurarea unor activități legale, verificare care nu se poate efectua decât prin obligativitatea prezentării inculpaților la Serviciul de Probațiune însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestor măsuri.

Astfel, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații T. O. F. și B. L. L. împotriva sentinței penale nr. 249 din 25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Reșița.

În temeiul art. 192 al. 2 C.pr.pen. va fi obligat fiecare inculpat recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații T. O. F. și B. L. L. împotriva sentinței penale nr. 249 din 25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Reșița.

În temeiul art. 192 al. 2 C.pr.pen. obligă fiecare inculpat recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 26.09.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

L. ANI B. A. N. G. B.

Grefier,

C. U.

Red.A.N.-27.09.2013

Tehnored.CU-01.10.2013

Prima inst. jud. P. I. L. – Judecătoria Reșița

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine....		Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr.... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1130/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1130/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA