Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 1509/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1509/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 31-10-2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1509/R
Ședința publică de la 31 Octombrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. P.
Judecător C. I. M.
Judecător F. P.
Grefier A. B.
M. Public este reprezentat de procuror A. S., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA D. și inculpatul D. G. D., împotriva sentinței penale nr. 490 din 31 iulie 2012 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul recurent personal, asistat de avocat din oficiu I. A., lipsă fiind partea civilă intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, acordă cuvântul în recurs.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului, pentru motivele arătate în scris prin memoriul depus la dosar, casarea sentinței penale atacate și, în rejudecare majorarea cuantumului pedepsei aplicate de către prima instanță, dar menținerea modalității de executare a acesteia.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită, respingerea recursului declarat de procuror, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală. Prima instanță a ținut cont de prevederile art. 72- 74 C.p., precum și de cele ale art.3201 C.p.p. Solicită admiterea recursului declarat de către inculpat.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului inculpatului, nu se impune reducerea pedepsei.
Inculpatul, având cuvântul, solicită admiterea recursului său, reducerea pedepsei și, aplicarea art.81 C.p.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.490/31.07.2012, pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._, în baza art. 270 alin. 3 din Codul Vamal (Legea nr. 83/2006 astfel cum a fost modificată și completată ulterior), cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 cod procedură penală a fost condamnat inculpatul D. G. D., la o pedeapsă de 1(unu) an și 8(opt)luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.
În baza art. 296 ind. 1 alin. 1 lit. „l” raportat la art. 296 ind. 1 alin. 2 lit. „a” din Codul Fiscal ( Legea nr. 571/2003 astfel cum a fost modificată și completată ulterior), cu aplicarea art. 320 ind.1 alin. 7 cod procedură penală, a fost condamnat același la o pedeapsă de 8 (opt)luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător .
În baza art. 270 alin. 3 din Codul Vamal (Legea nr. 83/2006 astfel cum a fost modificată și completată ulterior), cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 cod procedură penală a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2(doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.
În baza art. 296 ind. 1 alin. 1 lit. „l” raportat la art. 296 ind. 1 alin. 2 lit. „a” din Codul Fiscal ( Legea nr. 571/2003 astfel cum a fost modificată și completată ulterior), cu aplicarea art. 320 ind.1 alin. 7 cod procedură penală, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător .
În baza art. 33 alin. 1 lit. „a” și „b” cod penal coroborate cu prev. art. 34 alin. 1 lit. „b” cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2(doi) ani închisoare .
În baza art. 71 Cod penal i-au fost interzise inculpatului D. G. D. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a ( dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) cod penal( dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 86 indice 1 cod penal a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere.
În baza art.86 indice 2 Cod penal, s-a stabilit în sarcina inculpatului D. G. D. un termen de încercare cu durata de 4 (patru) ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
A fost încredințată supravegherea inculpatului D. G. D. Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul T. .
În baza art. 86 indice 3 al. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul D. G. D. a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: se va prezenta la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul T.; va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; va comunica și justifica schimbarea locului de muncă; va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86 indice 4 Cod penal, a căror nerespectare conduce la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 71 alin. 5 cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale.
În baza art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 ore din data de 17 aprilie 2012 orele 19,00 și ale reținerii din data de 07.06.2012 orele 14,00 și arestul preventiv din data de 08.06.2012 până la până la zi .
În baza art. 350 alin. 1 cod procedură penală a fost revocată măsura arestului preventiv luată față de inculpat.
În baza art. 350 alin. 3 lit. „b” cod procedură penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului D. G. D. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 4/08 iunie 2012 emis de către Judecătoria D. în baza Încheierii penale nr. 5/CC/08 iunie 2012 pronunțată în dosarul_ .
În baza art. 118 alin.1 lit. „a” și „e” cod penal s-a dispus confiscarea bunurilor constând în 38.620 bucăți țigarete (1.931. pachete cu țigarete marca „P. Mall”, „Viceroy”, „LD Blue” „P. Mall Slims Blue”, „Fast”, „LD Pink”, „Monus”, „Ronhil”) ridicate de la inculpat în baza adeverințelor cu nr. 9/A/17.04.2012, 10/A/17.04.2012, 11/A/17.04.2012, 12/A/17.04.2012 a DRAOV Timișoara și 43.400. bucăți țigarete (2.170. pachete cu țigarete marca „Viceroy” și „LD Violet”) ridicate de la inculpat în baza adeverinței cu nr. 89/B/07.06.2012 a DRAOV Timișoara .
În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 cod penal privind situațiile care atrag revocarea suspendării condiționate a pedepsei .
În temeiul prevederilor art. 346 cod procedură penală, art.14-16 ind. 1 cod proc. penală, au fost admise acțiunile civile formulate de către M. Finanțelor P. - A. Națională a V., prin D.R.A.O.V. Timișoara, sens în care a fost obligat inculpatul D. G. D. la plata sumei totale de 43.028,00 lei, reprezentând prejudiciul material principal, constând în taxe vamale, accize și TVA, la care s-au adăugat penalități/majorări de întârziere în conformitate cu prevederile art. 119 Cod procedură Fiscală ( O.G. nr. 92/2003 rep., astfel cum a fost modificată și completată ulterior).
În temeiul art. 191 alin. 1 cod procedură penală, a fost obligat inculpatul D. G. D. la plata sumei de 700 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat .
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 17.05.2012, prima instanță a fost sesizată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria D., emis la data de 17 mai 2012, în dosarul penal 400/P/2012, prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. G.-D. pentru săvârșirea infracțiunilor de „deținere și transport de bunuri care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii contrabandei” în forma prevăzută de art.270 alin. 3 din Codul Vamal (Legea nr. 86/2006 astfel cum a fost modificată și completată ulterior) și de „Deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător peste limita a 10.000 de țigarete” prevăzută de art.296 ind. 1 alin. 1 lit. „l” din ( Legea nr. 571/2003 astfel cum a fost modificată și completată ulterior), totul cu aplicarea art.33 lit.”b” Cod penal, constând în aceea că în data de 17 aprilie 2012, a fost depistat că a deținut și transportat, pe drumul public cu autoturismul marca „Dacia 1310”, cu numărul de înmatriculare_ , cantitatea de 38.620 țigarete (1.931. pachete cu țigarete marca „P. Mall”, „Viceroy”, „LD Blue” „P. Mall Slims Blue”, „Fast”, „LD Pink”, „Monus”, „Ronhil”), de proveniență Serbia, bunuri care trebuiau supuse unui regim vamal, cunoscând că provin din contrabandă și că sunt destinate contrabandei și care au fost deținute în afara unui antrepozit fiscal.
Mijloacele de probă care au stat la baza emiterii acestui rechizitoriului și a trimiterii în judecată a inculpatului, administrate în cursul urmăririi penale sunt: procesele verbale de constatare a infracțiunii și planșa foto (filele 7-9 și 11-17 dosar U.P.) ; declarațiile învinuitului (f. 19-21 dosar U.P.); declarațiile lucrătorilor vamali Beinișan S. M. (f. 25-26 dosar U.P.) și Siman V. (f. 27-28 dosar U.P.) ; proces verbal de reconstituire (f. 34 dosar U.P.) și planșa foto (f. 36-39 dosar U.P.); Adresa IJPF – Sectorul Poliției de Frontieră Moravița referitoare la intrările și ieșirile din țară ale învinuitului prin PTF Stamora Moravița (f. 45 dosar U.P.); procesul verbal de constatare preliminară (f. 46-51 dosar U.P.); Adeverințele de reținere a bunurilor de către DRAOV- Timișoara (f. 52-55 dosar U.P.); Adeverința DRAOV Timișoara referitoare la sancțiunile contravenționale aplicate inculpatului pentru fapte referitoare la regimul vamal (f. 56-57 dosar U.P.).
Cu privire la persoana inculpatului D. G.-D., s-a arătat că potrivit certificatului de cazier judiciar, acesta este cunoscut cu antecedente penale, dar pentru aceste fapte împlinindu-se termenul de reabilitare nu atrag statutul de recidivist (f. 23-24 dos. U.P.). În cursul urmăririi penale acesta a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost cercetat.
Pe latura civilă, s-a arătat că D.R.A.O.V. Timișoara a comunicat că prejudiciul creat bugetului de stat prin neplata obligațiilor bugetare datorate în vamă pentru cantitatea de 1.931. pachete cu țigarete marca „P. Mall”, „Viceroy”, „LD Blue”, „P. Mall Slims Blue”, „Fast”, „LD Pink”, „Monus”, „Ronhil” este în sumă totală de 20.098 lei, din care: taxe vamale - 2.468 lei, accize - 12.721 lei, T.V.A. - 4,909 lei, (filele 33-36)
În cursul fazei de judecată asistență juridică a inculpatului este obligatorie, iar acesta a fost asistat de avocat ales (f. 51 dos. U.P.).
La data de 21.06.2012 aceeași instanță a fost sesizată și prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria D., emis la data de 20 iunie 2012, în dosarul penal 646/P/2012, cauza fiind înregistrată sub dosar ul cu nr._ ) prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. G.-D. pentru săvârșirea infracțiunilor de „deținere și transport de bunuri care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii contrabandei” în forma prevăzută de art.270 alin. 3 din Codul Vamal (Legea nr. 86/2006 astfel cum a fost modificată și completată ulterior) și de „Deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător peste limita a 10.000 de țigarete” prevăzută de art.296 ind. 1 alin. 1 lit. „l” din ( Legea nr. 571/2003 astfel cum a fost modificată și completată ulterior), totul cu aplicarea art.33 lit.”b” Cod penal, constând în aceea că în data de 07 iunie 2012, a fost depistat că a deținut și transportat, pe drumul public cu autoturismul marca „Dacia 1310”, cu numărul de înmatriculare_ , cantitatea de43.400. bucăți țigarete (2.170. pachete cu țigarete marca „Viceroy” și „LD Violet”), de proveniență Serbia, bunuri care trebuiau supuse unui regim vamal, cunoscând că provin din contrabandă și că sunt destinate contrabandei și care au fost deținute în afara unui antrepozit fiscal.
Mijloacele de probă care au stat la baza emiterii acestui rechizitoriului și a trimiterii în judecată a inculpatului, administrate în cursul urmăririi penale sunt: procesul verbal de sesizare din oficiu (filele 9 dosar U.P.) ; proces verbal de constatare (f. 10 dosar U.P.); ; planșa foto (f. 11-15 dosar U.P.); proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (f. 16 dosar U.P); declarațiile inculpatului (f. 31-34 dosar U.P.); declarațiile martorilor asistenți B. M. (f. 35-36 dosar U.P.) și Petcov P. (f. 37-38 dosar U.P.) ; adeverința de reținere a bunurilor (f. 18 dosar U.P.); proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f. 73 dosar U.P.).
Cu privire la persoana inculpatului D. G.-D., s-a arătat că potrivit certificatului de cazier judiciar, acesta este cunoscut cu antecedente penale, dar pentru aceste fapte împlinindu-se termenul de reabilitare nu atrag statutul de recidivist (f. 53-54 dos. U.P.). În cursul urmăririi penale acesta a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost cercetat.
Pe latura civilă, s-a arătat că D.R.A.O.V. Timișoara a comunicat că prejudiciul creat bugetului de stat prin neplata obligațiilor bugetare datorate în vamă pentru cantitatea de 2.170. pachete cu țigarete marca „Viceroy” și „LD Violet” este în sumă totală de 22.930 lei, din care: taxe vamale - 3.141 lei, accize - 14.295 lei, T.V.A. - 5.494 lei, (filele 19, 20).
În cursul fazei de judecată asistență juridică a inculpatului este obligatorie, iar acesta a fost asistat de avocat ales (f. 10 dos._ ).
În acest din urmă dosar, inculpatul D. G.-D. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, astfel că pentru verificare temeiniciei și legalității acestei măsuri a fost stabilit termen intermediar la data de 22.06.2012, iar prin încheierea de ședință de al aceeași dată s-a menținut măsura arestului preventiv față de inculpat.
Întrucât ambele cauze privitoare la inculpatul D. G.-D. s-au aflat pe rolul acestei instanțe în același timp, la termenul de judecată din data de 24.07.2012, s-a pus în discuție conexarea celor două dosare, pentru că faptele sunt concurente și se referă la același inculpat, iar partea civilă este aceeași, astfel că pentru o judecată unitară și o mai bună administrare a actului de justiție s-a dispus conexarea cauzei ce a fost înregistrată sub nr._ la dosarul cu nr._ .
La primul termen de judecată pe fond, inculpatul a solicitat ca judecata să se facă potrivit procedurii prevăzute de art. 320 ind. 1 cod procedură penală, acesta recunoscând în totalitate starea de fapt expusă în rechizitoriu. Cu aceeași ocazie inculpatul a arătat că nu înțelege să conteste valoarea prejudiciului pentru care s-a formulat constituirea de parte civilă și că este de acord să repare acest prejudiciu (f. 28).
Cererea inculpatului a fost admisă la același termen de judecată, astfel că nu s-a mai efectuat cercetare judecătorească, cauza urmând fi soluționată pe baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, din examinarea căruia, prima instanță a reținut următoarele:
După cum rezultă din procesul verbal de constatare încheiat de lucrătorii din cadrul D.R.A.O.V. Timișoara, Serviciul supraveghere fiscală și coordonare echipe mobile ( care au dreptul, conform art. 29 al. 2 și art. 32 al. 41 din O.U.G. nr. 195/2002, în forma modificată de O.U.G. nr. 54/2010, să oprească în trafic autovehiculele în scopul exercitării atribuțiilor de control specifice, potrivit legii), în data de 17 aprilie 2012, inculpatul D. G.-D. a fost oprit în trafic, în jurul orelor 13:20, în loc. Moravița, în dreptul refugiului stației de carburanți S.C. B. OIL S.R.L. pentru control.
În autoturism, respectiv în portbagaj și în compartimentul motor, au fost descoperite 1.330 de pachete de țigarete de diferite mărci, pe care erau aplicate timbre fiscale sârbești, țigarete care au fost transbordate de cei doi lucrători vamali în autoturismul de serviciu. În timp ce lucrătorii vamali erau ocupați cu transbordarea țigaretelor, învinuitul a provocat intenționat un incendiu la motorul autoturismului pe care îl conducea.
Potrivit declarațiilor date de lucrătorii vamali, Beinișan S. M. (f. 25-26 dosar U.P.) și Siman V. (f. 27-28 dosar U.P.), incendiul a izbucnit în timp ce inculpatul se afla singur în preajma autoturismului, fără ca aceștia să vadă modul în care inculpatul a procedat pentru a declanșa incendiul. Incendiul a fost stins de un angajat al unei stații de carburanți auto aflată în apropiere. În aceste împrejurări, lucrătorii vamali au apelat nr. de urgență 112, iar la fața locului a sosit un echipaj de poliție care a condus autoturismul, pe platformă, până la sediul Poliției D., unde s-a finalizat controlul asupra autoturismului. În autoturism am mai fost identificate, ascunse în bord și în portierele din față, alte 601 pachete de țigarete de diferite mărci, pe care erau aplicate timbre fiscale sârbești.
În total în autoturismul condus de inculpatul D. G.-D. au fost descoperite 38.620 țigarete ambalate în 1.931 pachete de țigări de diferite mărci – LD, Fast, Monus, P. Mall, Viceroy, Ronhill, toate având aplicate timbre de proveniență Serbia. Țigaretele astfel descoperite în autoturism au fost reținute de D.R.A.O.V. Timișoara, fiind emise adeverințele de reținere a bunurilor ., nr._ -_ (filele 52-55 dos. UP).
Cu ocazia audierilor sale în calitate de învinuit, inculpatul D. G.-D. a declarat că a cumpărat țigaretele ce au fost descoperite în autoturismul său în cursul aceleiași zile, de la diferite persoane care treceau pe jos prin vamă și aveau țigarete asupra lor, în parcarea din zona Punctului de Frontieră Moravița. Acesta a mai susținut că, deși în cursul acelei zile s-a deplasat cu autoturismul în Serbia, nu a achiziționat de pe teritoriul sârbesc decât 10 cartușe de țigări pe care le-a ascuns în portiera din față, restul fiind cumpărate de pe teritoriul României. Aceleași împrejurări de fapt au fost reiterate și cu ocazia audierii învinuitului de către organele de cercetare penală.
Declarațiile astfel dat de către învinuit sunt contrazise atât de datele furnizate de I.J.P.F. T., P.T.F. Stamora Moravița, în ale cărui evidențe (fila 45 dos. UP) învinuitul figurează cu ieșire din țară în data de 17 aprilie 2012, orele 10:53 și cu intrare în țară în aceeași zi, la orele 13:21, deci exact la ora la care a și fost oprit în trafic de către lucrătorii vamali cât și de declarația dată în fața instanței, în care acesta a știut care este proveniența cât și destinația de contrabandă a bunurilor deținute.
Așa fiind, concluzia ce se desprinde este că țigaretele găsite în autoturismul inculpatului au fost cumpărate de către acesta de pe teritoriul sârbesc sau dintre cele două vămi, acesta neavând timpul fizic necesar să identifice persoane care vând țigări în apropierea vămii, să cumpere țigaretele și să le depoziteze în autoturism în diferite locuri – portbagaj, motor, bord, portiere, sub preșurile din față și să se deplaseze cu autoturismul până în dreptul stației Peco unde a fost oprit.
Date fiind aspectele ce rezultă din interpretarea probelor administrate în cauză, prima instanță a reținut că este dovedită acțiunea de a deține și de a transporta pe teritoriul României, în afara unui antrepozit fiscal bunuri supuse accizării, fără a avea taxa plătită, aceste bunuri – țigaretele fiind provenite din contrabandă, în condițiile în este care inculpatul cunoștea proveniența acestora, precum și faptul că legile române interzic deținerea și transportarea de țigarete, pe care nu sunt aplicate timbre fiscale românești.
Cunoașterea de către inculpat a interdicției deținerii și transportului de țigarete de contrabandă, prezumată de principiul „nemo censetur ignorare legem”, pe lângă că a fost recunoscută, este dovedită și de întreaga comportare a acestuia, din modul în care a cumpărat țigaretele de pe teritoriul Serbiei și le-a ascuns în autoturism înainte de a le introduce în țară, astfel încât să nu fie găsite în vamă la un control sumar efectuat la . din faptul că a înțeles să eludeze aceste dispoziții, nedeclarând bunurile avute asupra sa în momentul trecerii frontierei lucrătorilor vamali.
După cum rezultă din procesul verbal de sesizare din oficiu (filele 9 dosar U.P.) ; proces verbal de constatare (f. 10 dosar U.P.); ; planșa foto (f. 11-15 dosar U.P.); proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (f. 16 dosar U.P) s-a mai reținut că în data de 7 iunie 2012, în jurul orei 9,00 lucrători de poliție din cadrul S.P.F. D., aflați la ., jud. T. pe drumul public E70, au oprit pentru control un autoturism marca “Dacia 1310”, cu numărul de înmatriculare_, la volanul căruia se afla inculpatul D. G. - D..
Întrucât existau suspiciuni că în autoturism sunt ascunse produse accizabile, categoria țigarete, inculpatul D. G. - D. a fost condus la sediul S.P.F. D., unde s-a efectuat un control amănunțit al autoturismului, fiind descoperită în portbagajul autoturismului cantitatea de 820 pachete de țigări marca ,,Viceroy”cu codul de bare_ și 1350 pachete de țigări marca ,, LD Violet cu codul de bare_ „ netimbrate, de proveniență Serbia, pentru care nu a prezentat acte justificative, și care erau ambalate în niște colete voluminoase de culoare neagră.
După cum rezultă din declarațiile inculpatului (f. 31-34 dosar U.P.) care se coroborează cu celelalte mijloace de probă și sunt confirmate și de către declarațiile martorilor asistenți B. M. (f. 35-36 dosar U.P.) și Petcov P. (f. 37-38 dosar U.P.), inculpatul D. G. - D. a declarat că în dimineața zilei de 7 iunie 2012, în jurul orelor 06:00, s-a deplasat cu autoturismul în centrul comunei Moravița unde a luat legătura cu niște cetățeni sârbi pe care nu îi cunoștea și de la care a cumpărat cantitatea de 2170 pachete de țigări de proveniență Serbia cu suma de 2900 Euro și după ce a încărcat cantitatea de țigări în portbagaj s-a îndreptat spre Timișoara unde intenționa să le comercializeze prin vânzarea către unele persoane din piața Iozefin din Timișoara urmând să primească suma de 7 lei pe pachet. La ., pe drumul european E70, a fost oprit de către un echipaj de poliție din cadrul SPF D. care a descoperit în portbagajul autoturismului cantitatea de țigări netimbrate de proveniență Serbia cumpărată de către inculpat în .> Cantitatea de țigări care a fost găsită în autoturismul condus de către inculpatul D. G. - D., respectiv 1.931. pachete cu țigarete marca „P. Mall”, „Viceroy”, „LD Blue” „P. Mall Slims Blue”, „Fast”, „LD Pink”, „Monus”, „Ronhil” și apoi 820 pachete țigări marca ,,Viceroy”, cu timbru Serbia, și 1350 pachete de țigări marca ,, LD Violet „ (în total 43.000 în țigarete), a fost ridicată, în fiecare caz și predată către A. Națională a V. - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara, cu adeverința de reținere a bunurilor (f. 52-55 dosar U.P. și f. 18 dos. UP) în vederea confiscării.
Fapta inculpatului D. G.-D. care în data de 17 aprilie 2012, a deținut și transportat cu autoturismul marca Dacia 1310, cu nr. de înmatriculare_, o cantitate de 38.620 țigarete, având aplicate timbre de Serbia - bunuri care trebuie supuse unui regim vamal, cunoscând că provin din contrabandă și că sunt destinate contrabandei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ,,deținere și transport de bunuri care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii contrabandei”, în forma prev. de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 modif. prin OUG nr.54/2010;
Pentru această infracțiune, în baza art. 270 alin. 3 din Codul Vamal (Legea nr. 83/2006) cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 cod procedură penală, prima instanță l-a condamnat pe inculpatul D. G.-D. la o pedeapsă de 1 (unu) an și 8(opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, în forma asimilată .
La individualizarea acestei pedepse, au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială ( închisoare de la 2 la 7 ani ), pericolul ridicat al faptei incriminate, cantitatea mare de bunuri care s-a urmărit a fi comercializată prin sustragerea acesteia de la plata taxelor vamale, modalitatea concretă în care s-a derulat activitatea infracțională, precum și faptul că această infracțiune se află în concurs cu o altă infracțiune, la regimul produselor accizabile, faptul că inculpatul a mai fost anterior sancționat contravențional pentru deținere și transport de țigarete de contrabandă, atât în data de 03 noiembrie 2010, cât și în data de 03 aprilie 2011 (filele 562 – 57 dos. UP), persoana inculpatului care a recunoscut fapta în faza de judecată, acestei recunoașteri, dându-i-se eficiența prev. de aliniatul 7 al art. 320 ind. 1 cod procedură penală ( minimul special fiind redus cu o treime) .
Fapta inculpatului D. G.-D. care în data de 7 iunie 2012, în jurul orei 9:00, a deținut și transportat, pe drumul public E70, la ., jud. T., cu autoturismul marca „ Dacia 1310”, cu numărul de înmatriculare_, cantitatea de 2170 pachete țigări mărcile ,, Viceroy” și ,,LD Violet” - bunuri care trebuie supuse unui regim vamal, cunoscând că provin din contrabandă și că sunt destinate contrabandei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ,,deținere și transport de bunuri care trebuie plasate sub regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii contrabandei”, în forma prev. de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 modif. prin OUG nr.54/2010;
Pentru această infracțiune, în baza art. 270 alin. 3 din Codul Vamal (Legea nr. 83/2006) cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 cod procedură penală, prima instanță l-a condamnat pe inculpatul D. G.-D. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, în forma asimilată .
La individualizarea acestei pedepse, au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială ( închisoare de la 2 la 7 ani ), pericolul ridicat al faptei incriminate, cantitatea mare de bunuri care s-a urmărit a fi comercializată prin sustragerea acesteia de la plata taxelor vamale, modalitatea concretă în care s-a derulat activitatea infracțională, precum și faptul că această infracțiune se află în concurs cu o altă infracțiune, la regimul produselor accizabile, faptul că inculpatul a săvârșit această faptă în timp ce era deja cercetat penal pentru o faptă similară pentru care acum este judecat, că a mai fost anterior sancționat contravențional pentru deținere și transport de țigarete de contrabandă, persoana inculpatului care a recunoscut fapta în faza de judecată, acestei recunoașteri, dându-i-se eficiența prev. de aliniatul 7 al art. 320 ind. 1 cod procedură penală ( minimul special fiind redus cu o treime) .
Deoarece, cu aceleași ocazii, respectiv atât în data de în data de 17 aprilie 2012, cât și în data de 07 iunie 2012, inculpatul D. G.-D. a deținut în autoturismul pe care în conducea pe drumurile publice, o cantitate de peste 10.000 țigarete ( respectiv 38.620 țigarete și apoi 43.000. de țigarete), fără ca acestea să aibă timbru fiscal aplicat de autoritățile române, acestea aflându-se în afara unu antrepozit fiscal, s-a realizat și conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 2961 al. 1 lit. l) și ped. de art. 2961 al. 2 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Conform prevederilor art. 2062 coroborate cu celedin cuprinsul art. 2063 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în categoria bunurilor supuse accizării ( taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului) intră următoarele produse: a) alcool și băuturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) produse energetice si electricitate.
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în cuprinsul art. 2063, stabilește următoarele definiții legale, nesusceptibile de interpretare: antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de autoritatea competenta, în cadrul activității sale, sa producă, să transforme, sa detina, sa primeasca sau sa expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal; antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, detinute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de catre un antrepozitar autorizat în cadrul activitatii sale, în conditiile prevazute de prezentul capitol si de normele metodologice;
Pentru că infracțiunea analizată are ca obiect juridic special, ocrotirea valorilor sociale referitoare la regimul accizelor, iar urmarea imediată a acestei infracțiuni presupune atingerea ( vătămarea/prejudicierea) acestor raporturi juridice, este important de relevat că în cuprinsul art. 2066 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la alin. 1 se dispune că accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum.
Articolul 2067 din același act normativ, arată că eliberarea pentru consum este marcată de (...) deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol; sau (...) importul de produse accizabile, chiar si neregulamentar, cu exceptia cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;
În cuprinsul art. 20621 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la aliniatul 10 se dispune că este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută.
Raportat la dispozițiile legale citate și indicate mai sus, prima instanță a apreciat că atât fapta inculpatului D. G.-D. din data de 17 aprilie 2012, când a deținut în autoturismul marca „ Dacia 1310”, cu numărul de înmatriculare_, cantitatea de 38.620 țigarete (respectiv 1.931. pachete cu țigarete marca „P. Mall”, „Viceroy”, „LD Blue” „P. Mall Slims Blue”, „Fast”, „LD Pink”, „Monus”, „Ronhil” ) pe care îl conducea pe drumul public, fără a avea aplicate timbre fiscale românești care să ateste plata accizelor în România cât și fapta sa din data de 07 iunie 2012 când a deținut și transportat cu autoturismul marca Dacia 1310, cu nr. de înmatriculare_, o cantitate de 43.000 țigarete ( respectiv 2170 pachete țigări mărcile ,, Viceroy” și ,,LD Violet”), fără a avea aplicate timbre fiscale românești care să ateste plata accizelor în România, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 2961 al. 1 lit. l) aceste produse accizabile trebuind să fie supuse marcării, nu au fost marcate corespunzător.
Pentru fiecare dintre aceste infracțiuni, în baza art. 296 ind. 1 alin. 1 lit. „l” raportat la art. 296 ind. 1 alin. 2 lit. „a” din Codul Fiscal ( Legea nr. 571/2003 astfel cum a fost modificată și completată ulterior), cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 7 cod procedură penală, prima instanță l-a condamnat pe inculpatul D. G.-D. la o pedeapsă de 8 (opt)luni închisoare, respectiv la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de deținere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile supuse marcării, marcate necorespunzător .
La individualizarea acestor pedepse, au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială ( închisoare de la 1 la 5 ani ), pericolul ridicat al faptelor incriminate, cantitatea mare de bunuri care s-a urmărit a fi sustrasă de la plata taxelor ( accizelor), modalitatea concretă în care s-a derulat activitatea infracțională, precum și faptul că aceste infracțiuni se află în concurs cu o alte infracțiuni, la regimul vamal, sinceritatea inculpatului în fața instanței de judecată astfel că prima instanță a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse la limita minimă redusă cu o treime ca urmare a prevederilor art. 320 ind. 1 alin. 7 din codul de procedură penală, în primul caz și în al doilea caz pentru că cea de-a doua faptă a fost săvârșită în timp ce era deja cercetat penal pentru o altă faptă similară, pedeapsa a fost mai aspră .
Întrucât cele patru infracțiuni au fost săvârșite în concurs ideal (art. 33 alin. 1 lit. „b” cod penal ) dar și real (art. 33 alin. 1 lit. „a” cod penal ), în baza prevederilor art. 34 alin. 1 lit. „b” cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului D. G.-D. pentru cele patru infracțiuni concurente în pedeapsa cea mai grea, fiindu-i aplicată pedeapsa rezultantă de 2(doi) ani închisoare .
În temeiul prevederilor art. 71 cod penal, față de gravitatea faptelor săvârșite de către inculpatul D. G.-D., prima instanță a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a ( dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) ( dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale. Instanța reține că nu este aplicabil art. 64 lit. c, întrucât inculpatul nu s-a folosit de o funcție, o profesie sau de o activitate pentru săvârșirea infracțiunii.
Având în vedere că pedeapsa aplicată pentru concursul de infracțiuni este mai mică de 3 ani, inculpatul D. G.-D. nu a mai fost anterior condamnat (f. și 23,24 53, 54 dos. U.P.), și apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea pedepsei, în baza art. 86 ind. 1 alin. 2 și art. 86 ind. 2 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere, stabilindu-se un termen de încercare de 4 (patru) ani (doi ani durata pedepsei aplicate la care s-a adaugat un termen de 2 ani ) care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
S-a încredințat supravegherea inculpatului D. G. D. Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul T. .
În baza art. 86 indice 3 al. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul D. G. D. a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: se va prezenta la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul T.; va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86 indice 4 Cod penal, a căror nerespectare conduce la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul prevederilor art. 71 alin. 5 cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei principale.
Bunurile sau mărfurile ce constituie obiectul strict al infracțiunii de contrabandă, din cauza particularității lor, generează starea de pericol social ce justifică confiscarea specială. Deși legea vamală nu conține prevederi exprese referitoare la confiscarea bunurilor sau a mărfurilor provenite din contrabandă, dispozițiile din partea generală a Codului penal se aplică și faptelor sancționate penal prin legi speciale, afară de cazul când legea dispune altfel, potrivit dispozițiilor art. 362 din același cod. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 278 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile secțiunii privind infracțiunile se completează cu prevederile Codului penal, precum și cu dispozițiile penale cuprinse în alte legi speciale.
Sub acest aspect, bunurile sau mărfurile care au constituit obiectul material al infracțiunii de contrabandă, respectiv cantitatea de 38.620. bucăți țigarete (1.931. pachete cu țigarete marca „P. Mall”, „Viceroy”, „LD Blue” „P. Mall Slims Blue”, „Fast”, „LD Pink”, „Monus”, „Ronhil”) ridicate de la inculpat în baza adeverințelor cu nr. 9/A/17.04.2012, 10/A/17.04.2012, 11/A/17.04.2012, 12/A/17.04.2012 a DRAOV Timișoara și 43.400. bucăți țigarete (2.170. pachete cu țigarete marca „Viceroy” și „LD Violet”) ridicate de la inculpat în baza adeverinței cu nr. 89/B/07.06.2012 a DRAOV Timișoara, găsite în autoturismul marca „ Dacia 1310”, de culoare gri, cu numărul de înmatriculare_, fiind bunuri dobândite prin săvârșirea unei fapte penale și respectiv bunuri care au servit la săvârșirea unei infracțiuni sunt supuse confiscării, luarea acestei măsuri impunându-se în baza disp. din art. 118 alin.1 lit. „a” și „e” și respectiv „b”cod penal .
În baza art. 88 coc penal, având în vedere că inculpatul D. G.-D. a fost reținut și apoi arestat preventiv, s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii de 24 ore din data de 17 aprilie 2012 orele 19,00 și ale reținerii din data de 07.06.2012 orele 14,00 și arestul preventiv din data de 08.06.2012 până la până la zi .
În baza art. 350 alin. 1 cod procedură penală, având în vedere că pedeapsa aplicată atrage încetarea de drept a măsurii arestului preventiv, s-a dispus revocarea acestei măsuri și față de disp. art. 350 alin. 3 lit. b cod procedură penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului D. G.-D. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 4/08 iunie 2012 emis de către Judecătoria D. în baza Încheierii penale nr. 5/CC/08 iunie 2012 pronunțată în dosarul_ .
În ceea ce privește latura civilă, prima instanță a reținut că inculpatul D. G.-D. a recunoscut starea de fapt expusă mai sus, deci implicit și faptul generator al prejudiciului solicitat a fi recuperat pe calea acțiunii civile de față. Inculpatul nu a contestat suma pretinsă de către partea civilă ci a declarat că este de acord să repare prejudiciul prin plata sumelor reprezentând taxele vamale, accize și TVA . În concluzii, atât apărătorul inculpatului cât și inculpatul au arătat că sunt de acord cu admiterea acțiunii civile.
Infracțiunile săvârșite de către inculpat sunt îndreptate împotriva valorilor sociale referitoare la regimul vamal, cel al unor taxe speciale, precum accizele și TVA, iar urmarea imediată a săvârșirii acestor infracțiuni presupune atingerea ( vătămarea/prejudicierea) acestor raporturi juridice .
La infracțiunea de contrabandă, urmarea imediată rezidă atât într-o stare de pericol pentru acele interese ale statului care privesc regimul vamal, cât și în producerea unei pagube materiale acestuia, constând în neperceperea sumelor legal cuvenite pentru operațiunile de trecere a bunurilor peste frontieră.
În acest sens, art. 202, al. 2 și 3, din Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 2913/1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, prevăd că datoria vamală apare în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal, iar persoana care introduce ilegal astfel de mărfuri devine debitor vamal. Aceste dispoziții se regăsesc și în legislația națională în Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, la art. 224 care reproduce fidel dispozițiile anterior citate.
Potrivit art. 234 al. 1 din Codul vamal, datoria vamală prevăzută la art. 224 ia naștere chiar dacă se referă la mărfuri care fac obiectul măsurilor de prohibiție sau restricție la import, indiferent de natura acestora, iar potrivit alin. 3, debitorii acestei datorii sunt persoanele care introduc ilegal mărfurile în cauză.
Conform art. 245 din Codul Vamal, cuantumul datoriei vamale datorate, după ce a fost comunicat debitorului trebuie plătit în termenul prevăzut de regulament.
Art. 278 din codul Vamal, cu privire la condițiile în care se face plata face trimitere la disp. codului fiscal, iar pentru recuperarea acestor creanțe, la codul de procedură fiscală, care este incident și din prisma disp. art. 2 alin. 1 din O.G. 92/2003.
În ceea ce privește nașterea și stingerea datoriei vamale Curtea de Justiție a Comunităților Europene, Camera a treia, în considerentele expuse în HOTĂRÂREA din 2 aprilie 2009, în cauza C-459/07, V. Elshani c/ Hauptzollamt Linz (Publicată pe site-ul Uniunii Europene "EUR-Lex", Nr. CELEX: 62007J0459 )a arătat că din cuprinsul și din economia articolului 4 punctul 19, a articolului 38 alineatul (1) și a articolului 40 din Codul vamal reiese cu claritate că toate mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie prezentate în vamă. S-a mai arătat că, după cum reiese din articolul 163 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2787/2000, în scopul stabilirii valorii în vamă a mărfurilor importate, în cazul mărfurilor transportate pe cale terestră, prin "locul de introducere pe teritoriul vamal al Comunității" se înțelege locul unde este situat primul birou vamal.
S-a mai arătat că trebuie să se considere că, în sensul articolului 202 din Codul vamal, au făcut obiectul unei "introduceri ilegale" pe acest teritoriu mărfurile care, după trecerea frontierei terestre externe a Comunității, se găsesc pe acest teritoriu după trecerea de primul birou vamal, fără să fi fost transportate spre acel birou vamal și fără să fi fost prezentate în vamă, având drept rezultat faptul că autoritățile vamale nu au fost înștiințate de persoanele care își asumă răspunderea pentru executarea acestor obligații cu privire la introducerea mărfurilor respective.
S-a mai arătat că prezența pe teritoriul vamal al Comunității a mărfurilor neregulat introduse, luată în considerare în mod individual, presupune un risc foarte ridicat ca aceste mărfuri să fie în final integrate în circuitul economic al statelor membre și că, din moment ce mărfurile au trecut de zona în care se găsește primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu, există mai puține șanse ca acestea să fie descoperite în mod fortuit de autoritățile vamale în cadrul controalelor inopinate.
Astfel, birourile vamale, localizate strategic la punctele de intrare situate la frontierele externe, sunt cele la care autoritățile sunt cele mai bine plasate să exercite un control intensiv al mărfurilor care intră pe teritoriul vamal al Comunității în vederea evitării atât a concurenței neloiale față de producătorii comunitari, cât și a pierderii veniturilor fiscale determinate de importurile frauduloase.
Rezultă că punerea sub sechestru a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Comunității cu încălcarea formalităților prevăzute la articolele 38 - 41 din Codul vamal care are loc după trecerea de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu și care intervine practic din întâmplare nu poate determina stingerea datoriei vamale în sensul articolului 233 primul paragraf litera (d) din Codul vamal.
După cum s-a arătat și în analizarea elementelor specifice ale laturii penale în cuprinsul art. 2062 din Codul fiscal ,coroborate cu celedin cuprinsul art. 2063 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se arată că în categoria bunurilor supuse accizării ( taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului) intră următoarele produse: a) alcool și băuturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) produse energetice și electricitate.
În ceea ce privește acciza, aceasta are ca fapt generator deținerea de bunuri accizabile în afara unui antrepozit fiscal ( adică în afara unu regim suspensiv). În această privință, Curtea de Justiție a Uniunii Europene - Camera a treia, prin Hotărârea din 29 aprilie 2010 în cauza C-230/08, Dansk Transport og Logistik c/ Skatteministeriet, a statuat că mărfurile care au fost introduse ilegal pe teritoriul comunitar, din momentul în care au ieșit din zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, nu sunt considerate într-un regim de "suspendare a accizelor", în sensul dispozițiilor coroborate ale articolului 5 alineatul (2) primul paragraf și a le articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/99/CE a Consiliului din 30 decembrie 1996, precum și ale articolului 84 alineatul (1) litera (a) și ale articolului 98 din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/99, și ale articolului 867a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1662/1999 al Comisiei din 28 iulie 1999, astfel încât faptul generator al accizei pentru aceste mărfuri se produce și, prin urmare, acciza devine exigibilă.
În ceea ce privește T.V.A., care are ca fapt generator același act material, deținerea de bunuri în afara unui antrepozit fiscal, s-a stabilit că dispozițiile coroborate ale articolului 10 alineatul (3) al doilea paragraf și ale articolului 16 alineatul (1)(B) litera (c) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999, precum și ale articolului 867a din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1662/1999, trebuie interpretate în sensul că pentru mărfurile care au fost introduse ilegal pe acest teritoriu, și anume din momentul în care acestea au trecut de zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, faptul generator al taxei pe valoarea adăugată se produce și această taxă este exigibilă, chiar dacă aceste mărfuri sunt plasate ulterior într-un regim vamal.
Referitor la articolul 202, articolul 215 alineatele (1) și (3) și articolul 217 din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/1999, precum și articolul 7 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (3) din A șasea directivă 77/388, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/85, în aceeași hotărâre citată mai sus, s-a arătat că, acestea trebuie interpretate în sensul că autoritățile statului membru situat la frontiera externă a Comunității, prin care mărfurile au fost introduse ilegal pe teritoriul vamal al Comunității, sunt cele care au competență să recupereze datoria vamală și taxa pe valoarea adăugată, chiar și în cazul în care aceste mărfuri au fost transportate ulterior într-un alt stat membru în care au fost descoperite și apoi puse sub sechestru. S-a mai arătat că articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 92/12, astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/99, trebuie interpretate în sensul că autoritățile acestui din urmă stat membru sunt competente să recupereze accizele, cu condiția ca aceste mărfuri să fie deținute în scopuri comerciale.
Scopul comercial al deținerii bunurilor, în legislația noastră internă este prezumat, relativ, de lege prin disp. art. 20643din Codul fiscal.
Acest text arată că pentru a stabili dacă produsele sunt destinate uzului propriu al unei persoane fizice, se vor avea în vedere cel puțin următoarele cerințe: statutul comercial al celui care deține produsele accizabile și motivele pentru care le deține; locul în care se afla produsele accizabile sau, daca este cazul, modul de transport utilizat; orice document referitor la produsele accizabile; natura produselor accizabile; cantitatea de produse accizabile.
La aliniatul 4 al textului se dispune că produsele achiziționate și transportate în cantități superioare limitelor prevăzute în normele metodologice si destinate consumului în România se consideră a fi achiziționate în scopuri comerciale și, în acest caz, se datorează acciza în România.
În aplicarea acestor dispoziții prin Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din_ :s-a stabilit că
Se consideră achiziții pentru uz propriu produsele cumpărate și transportate de persoane fizice până în următoarele limite cantitative: |
A. tutunuri prelucrate: |
1. țigarete - 800 bucati; |
2. tigari (cu o greutate maxima de 3 grame/bucata) - 400 bucati; |
3. tigari de foi - 200 bucati; |
4. tutun de fumat - 1 kg; |
Având în vedere cantitatea mare de bunuri 38.620. bucăți țigarete (1.931. pachete cu țigarete marca „P. Mall”, „Viceroy”, „LD Blue” „P. Mall Slims Blue”, „Fast”, „LD Pink”, „Monus”, „Ronhil”) ridicate de la inculpat în baza adeverințelor cu nr. 9/A/17.04.2012, 10/A/17.04.2012, 11/A/17.04.2012, 12/A/17.04.2012 a DRAOV Timișoara și 43.400. bucăți țigarete (2.170. pachete cu țigarete marca „Viceroy” și „LD Violet”) ridicate de la inculpat în baza adeverinței cu nr. 89/B/07.06.2012 a DRAOV Timișoara, modul în care acestea au fost deținute și transportate, instanța apreciază că este evident că acestea aveau un scop comercial, fiind destinate comercializării, fără ca pentru acestea să se fi plătit taxele impuse de legislația în vigoare.
În raport cu dispozițiile legale incidente, respectiv cele citate mai sus, în ceea ce privește calitatea ANV, prin D.R.A.O.V. Timișoara, de a solicita recuperarea prejudiciului pentru care s-a constituit în cauză ca parte civilă, prima instanță a reținut că aceasta, în calitate de organ fiscal, conform art. 32 alin. 3 din codul de procedură fiscală, are competența de a administra creanțe fiscale referitoare la impozitele, taxele și alte sume care se datorează potrivit legii în vamă.
În acest context legislativ, în baza prevederilor art. 346 cod procedură penală, art.14-15 cod proc. penală și 16 ind. 1 cod procedură penală, s-a admis acțiunea civilă formulată de către M. Finanțelor P. - A. Națională a V., sens în care a fost obligat inculpatul D. G.-D. la plata sumei de 43.028,00 lei, reprezentând prejudiciul material principal, compus din taxe vamale 5.609 lei, accize 27.016 lei, T.V.A. 10.403 lei, la care s-au adăugat penalități/majorări de întârziere în conformitate cu prevederile art. 119 Cod procedură Fiscală ( O.G. nr. 92/2003 rep., astfel cum a fost modificată și completată ulterior).
Împotriva sentinței penale nr. 490 din 31 iulie 2012 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ din 17.05.2012 au declarat recursuri în termen P. DE PE L. JUDECĂTORIA D. și inculpatul D. G. D., înregistrate pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr._ din 23.08.2012.
Pentru motivarea recursului procurorului, la dosar a fost depus un memoriu, prin care s-a solicitat casarea sentinței și aplicarea unei pedepse cât mai aspre și cu executare în regim de detenție, arătându-se că: inculpatul a dovedit perseverență infracțională omogenă în domeniul infracțiunilor de contrabandă și evaziune fiscală atipică, fiind trimis în judecată în două dosare ale aceluiași parchet; inculpatul a transportat cantități foarte mari de țigări; există riscul de comitere de noi infracțiuni de aceeași natură de către inculpatul, acesta neavând mijloace de a-și susține existența (fila 8).
La termenul de judecată din 31.10.2012, cu ocazia dezbaterilor, procurorul de ședință a arătat că susține doar motivul de recurs constând în majorarea pedepselor, nu și pe cel referitor la modalitatea de executare a pedepsei închisorii.
Recursul inculpatului nu a fost motivat.
Verificând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor ce se analizează din oficiu conform art. 3859 alin. 3 C. proc. pen., precum și examinând întreaga cauză sub toate aspectele conform art. 3856 alin. 3 C. proc. pen., Curtea constată, pentru considerentele ce urmează, că recursurile sunt nefondate.
Cauza a fost soluționată după procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. Prin urmare, aspectele legate de existența faptelor și săvârșirea acestora cu vinovăție de către inculpat nu pot fi puse în discuție.
Referitor la sancțiuni, se observă că pedepsele principale au fost aplicate în cuantumuri orientate spre minimele prevăzute de lege (o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare și una de 2 ani închisoare pentru contrabandă, pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni, o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare și una de 2 ani închisoare pentru deținere în afara antrepozitului fiscal de produselor accizabile supuse marcării și nemarcate necorespunzător, pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 8 luni la 2 ani și 8 luni), iar cu ocazia contopirii nu s-a aplicat vreun spor de pedeapsă. Aceste pedepse au fost bine individualizate, având în vedere pe de o parte lipsa antecedentelor penale care să atragă starea de recidivă (pentru condamnările anterioare împlinindu-se termenul de reabilitare) și atitudinea sinceră și în cursul urmăririi penale, iar pe de altă parte cantitățile mari de țigări deținute și transportate (4.101 pachete conținând în total 82.020 țigarete), nivelul ridicat al prejudiciului (43.028 lei) și împrejurarea că acesta nu a fost recuperat, nici măcar parțial.
În legătură cu individualizarea modului de executare a pedepsei închisorii, instanța de recurs consideră că suspendarea sub supraveghere este proporțională cu periculozitatea faptei și a făptuitorului. Pe de o parte, suspendarea sub supraveghere este cea mai ușoară formă de individualizare a modului de executare a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare. Pe de altă parte, executarea în detenție nu se impune, apreciindu-se că pronunțarea condamnării și reținerea și arestarea preventivă pe o perioadă totală de 56 de zile constituie avertismente serioase date inculpatului și că o supraveghere activă exercitată de un organism de specialitate (serviciu de probațiune) este în măsură să ducă la atingerea scopului pedepsei.
În privința laturii civile, se remarcă faptul că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului iar pretențiile părții civile fondate. Prin faptele lui, inculpatul s-a sustras de la plata taxelor vamale, accizelor și T.V.A., cauzând un prejudiciu bugetului de stat. Cât privește întinderea prejudiciului, partea civilă a arătat cuantumurile sumelor datorate bugetului de stat și modalitatea de stabilire a acestora, neexistând motive de îndoială asupra aspectelor amintite (f. 10-11 dosar nr._ din 17.05.2012 al Judecătoriei D. și f. 63-64 dosar nr._ din 21.06.2012 al Judecătoriei D.). De altfel, modul de soluționare a laturii civile nu a fost contestat.
Se mai constată că în cauză nu sunt incidente alte motive de recurs ce pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art. 38510 alin. 3 C. proc. pen.
Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA D. și inculpatul D. G. D. împotriva sentinței penale nr. 490 din 31 iulie 2012 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ din 17.05.2012.
Văzându-se dispozițiile art. 192 alin. 2 și 3 și ale art. 189 alin. 1 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs, vor rămâne în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta pentru soluționarea recursului procurorului și se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., respinge ca nefondate recursurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA D. și inculpatul D. G. D. împotriva sentinței penale nr. 490 din 31 iulie 2012 pronunțată de Judecătoria D. în dosarul nr._ din 17.05.2012.
În temeiul art. 192 alin. 2 C. proc. pen., obligă inculpatul recurent la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
În temeiul art. 192 alin. 3 C. proc. pen., rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta pentru soluționarea recursului procurorului.
În baza art. 189 C. proc. pen., dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31 octombrie 2012.
Președinte, F. P. | Judecător, C. I. M. | Judecător, F. P. |
Grefier,
A. B.
RED: F.P/09.11.2012.
Dact: A.B. 2 exempl/ 06 Noiembrie 2012
Primă instanță: Judecătoria D.
J.: M. C..
| ← Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 1494/2012.... | Cerere de contopire a executării pedepselor. alte modificări... → |
|---|
