Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Decizia nr. 122/2016. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 122/2016 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 122/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2016:040._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ Operator date 2711
DECIZIA PENALĂ NR. 122/A
Ședința publică din 28.01.2016
Completul constituit din:
Președinte: L. Ani B.
Judecător: A. N.
Grefier: C. G.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de petentul U. Z. împotriva sentinței penale nr. 161/04.11.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria F. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul petent personal, lipsind intimații.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror B. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, petentul apelant depune la dosar un set de înscrisuri în dovedirea cererii de apel.
Reprezentantul Ministerului Public invocă inadmisibilitatea căii de atac exercitate.
Curtea pune în discuție excepția inadmisibilității căii de atac exercitate de petent.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției și respingerea apelului ca inadmisibil.
Petentul apelant solicită admiterea apelului arătând că este îndreptățit la exercitarea acestei căi de atac, că dorește să i se facă dreptate și vrea să dezvolte cererile sale.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria F., la data de 26 august 2015 sub nr._, petentul U. Z. a formulat plângere împotriva ordonanței nr. 18/II/2/2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria F. prin care s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanței din data de 24 iunie 2015 emisă în dosarul nr. 203/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria F. cu consecința tragerii la răspundere penală a numiților B. I. V., T. D. și H. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că deși i s-a eliberat titlul de proprietate și a fost pus în posesie cu privire la o suprafață de teren împădurită, pe care acesta o deține în locul numit „ C.", funcționarii publici din cadrul Primăriei T. V., primar, secretar, consilieri nu i-au acordat dreptul de a tăia material lemnos de pe această suprafață de teren.
A mai precizat petentul că în data de 21.01.2015 inginerul silvic Jujonescu P. a procedat la amendarea sa cu suma de 1.000 de lei, confiscându-i, totodată, materialul lemnos pe care acesta l-a tăiat de pe . a făcut obiectul dosarului penal nr. 704/P/2014. În dosarul nr. 714/P/2014 a fost efectuată o cercetare la fața locului în prezența martorului asistent Simoneac I..
Petentul a mai susținut că nu a fost scutit de la plata impozitului, deși era îndreptățit la aceasta, dimpotrivă i-a fost pus impozit pe acest teren, iar . în luna iunie 2014 și nici în prezent funcționarii din cadrul ocolului silvic nu au procedat la marcarea materialului lemnos.
Prin ordonanța din 24 iunie 2015 dată în dosarul nr. 203/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria F., s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu, prev. și ped. de art. 297 alin. 1 Cod penal raportat la persoana numiților B. I. V., primarul comunei T. V., T. D. secretarul Primăriei T. V. și H. V., consilier.
Prin rezoluția dispusă în dosarul nr. 18/II/2/2015 prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria F. a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petent împotriva ordonanței de clasare a cauzei.
Prin sentința penală nr. 161/2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria F. la data de 04.11.2015 în dosarul nr._ s-a dispus, în baza art. 341 alin. 6 lit. ”a” Cod procedură penală, respingerea ca nefondată a plângerii formulată de petentul U. Z. împotriva ordonanței nr. 18/II/2/2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria F. prin care s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanței din data de 24 iunie 2015 emisă în dosarul nr. 203/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria F..
Judecătoria, analizând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale a constatat că starea de fapt reținută de procuror prin ordonanța atacată se confirmă.
S-a reținut că, în cauză, procurorul a depus toate diligențele în instrumentarea dosarului și a administrat toate probele care puteau conduce la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care puteau contribui la aflarea adevărului în procesul penal. Acestea nu au conturat însă săvârșirea de către intimați a faptei reclamate de către petent prin prisma motivelor invocate de acesta.
Împotriva sentinței penale nr. 161/04.11.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria F. în dosarul nr._ a declarat apel petentul U. Z., susținând că a fost pronunțată cu rea credință.
Analizând apelul declarat de petent prin prisma dispozițiilor art. 417 C.p.p., Curtea constată că acesta este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 161/04.11.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria F. în dosarul nr._, s-a dispus, în temeiul art. 341 alin. 6 lit. a C.p.p. respingerea ca nefondată a plângerii formulată de petentul U. Z. împotriva ordonanței nr. 18/II/2/2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria F. prin care s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanței din data de 24 iunie 2015 emisă în dosarul nr. 203/P/2015 al aceluiași parchet. Potrivit dispozițiilor art. 341 alin. 8 C.p.p., hotărârea pronunțată în această materie este definitivă – „Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. 6) și la alin. 7) pct. 1 lit. a), b) și d) este definitivă”.
Totodată, dispozițiile art. 408 din Codul de procedură penală enumeră strict și limitativ hotărârile care pot fi atacate cu apel. Mai mult, sistemul român de jurisdicție a statuat principiul legalității căilor de atac, astfel că recunoașterea posibilității de a declara apel în situații neprevăzute de legea procesual penală ar constitui o încălcare a acestui principiu, ceea ce face ca demersul procesual dedus judecății Curții de Apel să fie unul inadmisibil în ordinea de drept.
Prin urmare, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a teza a II a C.p.p. va fi respins ca inadmisibil apelul declarat de petentul U. Z. împotriva sentinței penale nr. 161/04.11.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria F. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga petentul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 alin.1 lit. a teza II C.pr.pen respinge ca inadmisibil apelul declarat de contestatorul U. Z. împotriva sentinței penale nr. 161 din 4.11.2015 pronunțată de Judecătoria F..
În temeiul art.275 alin.2 C.pr.pen obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în apel..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28.01.2016.
Președinte, Judecător,
L. Ani B. A. N.
Grefier
C. G.
Red. LB/01.02.2016
Tehnored. CG/01.02.2016
Prima instanță: Judecătoria F.
Judecător de cameră preliminară: P. M. E.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 25/2016.... → |
|---|
