Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Decizia nr. 809/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 809/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 14-09-2015
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 809/A
Ședința publică din 14 septembrie 2015
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: I. P.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. Timișoara – este reprezentat de procuror C. M. - U..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de intimatul N. I. A. împotriva sentinței penale nr. 1241/27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește apelantul N. I. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, hotărârea Judecătoriei Timișoara fiind legală și temeinică.
C.
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 22.04.2015 sub nr. de dosar_, autoritățile germane - Judecătoria Augsburg a solicitat recunoașterea și executarea sancțiunii pecuniare aplicate intimatului N. I. A., dispusă prin hotărârea nr. 4 Cs 610 Js_/13 pronunțată de către Judecătoria Augsburg la data de 05.06.2013, definitivă la data de 03.07.2013.
La cerere a fost atașat certificatul prev. de art. 4 din Decizia - cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor pecuniare în limba slovene și tradus în limba română (filele 3-24).
Prin sentința penală nr. 1241 din 27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în temeiul art. 239 alin. 1 și art. 240 din Legea nr. 302/2004 rep., privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, s-a admis cererea formulată de autoritățile germane – Judecătoria Augsburg.
S-a constatat că intimatul N. I. A., a fost condamnat prin hotărârea nr. 4 Cs 610 Js_/13 pronunțată de către Judecătoria Augsburg la data de 05.06.2013, definitivă la data de 03.07.2013, la o sancțiune financiară de 1100 euro și 279 euro cheltuieli judiciare, aplicată intimatului pentru infracțiunea de conducere din culpa a unui autovehicul, de către o persoana în stare de ebrietate, în concurs formal de infracțiuni cu conducerea intenționată a unui autovehicul fără a fi în posesia dreptului legal de a-l conduce, sancționabile conform art. 316 alin. 1 si alin. 2, art. 52 C. penal german( Strafgesetzbuch).
În temeiul art. 234 și art. 240 alin.1 din Legea nr.302/2004, republicată și art. 6 din Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24.02.2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor pecuniare, a fost recunoscută decizia cu nr. de referință 4 Cs 610 Js_/13 pronunțată de către Judecătoria Augsburg la data de 05.06.2013, definitivă la data de 03.07.2013.
În temeiul art. 240 și art. 242 din Legea nr.302/2004, republicată s-a dispus punerea în executare a deciziei pronunțate la data de 05.06.2013, definitivă la data de 03.07.2013 de către Judecătoria Augsburg astfel cum a fost recunoscută prin prezenta hotărâre, în ceea ce privește obligarea intimatului N. I. A. la plata sancțiunii pecuniare în cuantum de 1379 euro (6.129,70 lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României, valabil pentru data de 27.05.2015 – 1 euro = 4,4450 lei).
În temeiul art. 243 din Legea nr. 302/2004 republicată, sancțiunea pecuniară se execută potrivit dispozițiilor art. 559 C. proc. pen.
În baza art. 247 din Legea nr. 302/2004 rep. autoritatea competentă a statului solicitant va fi informată în scris despre executarea hotărârii, după încheierea executării, respectiv despre neexecutarea acesteia.
În temeiul art. 246 alin. 2 din Legea nr. 302/2004 cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin hotărârea nr. 4 Cs 610 Js_/13 pronunțată de către Judecătoria Augsburg la data de 05.06.2013, definitivă la data de 03.07.2013 s-a dispus aplicarea unei sancțiuni pecuniare în cuantum o amendă administrativă de 1100 euro și 279 euro cheltuieli judiciare, aplicată intimatului pentru infracțiunea de conducere din culpa a unui autovehicul, de către o persoana în stare de ebrietate, în concurs formal de infracțiuni cu conducerea intenționată a unui autovehicul fără a fi în posesia dreptului legal de a-l conduce, sancționabile conform art. 316 alin. 1 si alin. 2, art. 52 C. penal german (Strafgesetzbuch). În cuprinsul deciziei s-a reținut că intimatul în data de 28.04.2013 in jurul orei 01.00 a condus autovehiculul marca Mercedes Sprinter cu nr. de înmatriculare A-_ pe . în_ Ausburg, deși în urma consumului de băuturi alcoolice nu era capabil să conducă, în plus persoana condamnată, după cum știa, nu deținea dreptul de a conduce autovehicule, nefiindu-i acordat niciodată dreptul de a conduce, prin asta săvârșind infracțiunea prev. de art. 316 alin. 1 si alin. 2, art. 52 C. penal german (Strafgesetzbuch).
Raportat la starea de fapt expusă, instanța a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 239 raportat la art. 233 alin.1 din Legea 302/2004, rep. Astfel, potrivit art. 232 alin. 1, lit. a, prin hotărâre se înțelege, indiferent de denumirea acesteia, cum ar fi încheiere, sentință, decizie, ordonanță, rezoluție sau proces-verbal de constatare, o hotărâre definitivă pronunțată de un organ de urmărire penală, o instanță, precum și de alte autorități care, potrivit legii, sunt considerate ca fiind judiciare ori de către o autoritate administrativă, prin care o persoană fizică sau juridică a fost obligată la plata unei sancțiuni pecuniare, atunci când hotărârea a fost luată de o autoritate judiciară, ca urmare a săvârșirii unei fapte care, potrivit legislației statului emitent, este infracțiune;
Totodată s-a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 239 alin. 1 pct. 33 („Următoarele infracțiuni, dacă se pedepsesc în statul emitent, astfel cum sunt definite de legislația statului emitent, dau loc, conform prevederilor deciziei-cadru și fără a fi necesară verificarea dublei incriminări a faptei, la recunoașterea și executarea hotărârilor: […] 33.comportamente care încalcă reglementările privind traficul rutier”) și art. 240 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 rep. care dispune că „autoritățile judiciare române de executare recunosc o hotărâre fără alte formalități și iau imediat toate măsurile necesare pentru executarea acesteia, cu excepția cazului în care constată că este aplicabil unul dintre motivele de nerecunoaștere sau neexecutare prevăzute la art. 241.
Verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de aceste texte normative, instanța a constatat că cererea de față îndeplinește condițiile pentru a fi recunoscută și executată în România întrucât în cauză este vorba despre una dintre infracțiunile enumerate limitativ de art. 239 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 care permit recunoașterea hotărârii fără verificarea condiției dublei incriminări – respectiv pct. 33- comportamente care încalcă reglementările privind traficul rutier -, iar solicitarea este însoțită de certificatul prevăzut la anexa nr. 3 din Lege completat în mod corespunzător cu mențiunile obligatorii și din datele existente nu rezultă existența niciunui motiv de refuz al recunoașterii și executării sancțiunii dintre cele enumerate limitativ de dispozițiile art. 241 alin. 240 alin. 2 din Legea 302/ 2004 republicată.
Împotriva sentinței Judecătoriei Timișoara a declarat apel intimatul N. I. A. arătând în motivare faptul că recunoaște existența debitului, însă solicită acordarea unei perioade de timp mai îndelungate pentru a putea achita suma, sau eșalonarea plății invocând în drept dispozițiile art. 559 alin. 2 C.p.p.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor de apel invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept în temeiul art. 417 alin. 2 C.p.p. curtea găsește hotărârea primei instanțe ca fiind temeinică și legală cu consecința respingerii apelului declarat pentru următoarele considerente:
Obiectul dosarului dedus judecății este cererea autorităților austriece de recunoaștere a hotărârii prin care i-a fost aplicată intimatului sancțiunea financiară de 1100 euro.
În cadrul acestei proceduri judecătorul cauzei verificând îndeplinirea dispozițiilor prev. de Legea 302/2004 republicată, avea posibilitatea fie de a recunoaște hotărârea instanței străine și de a dispune punerea în executare fie, de a respinge cererea, fără a putea interveni în cadrul autorității de lucru judecat decât asupra monedei în care urmează a fi făcută plata.
Dispozițiile la care face referire apelantul ( art. 559 C.p.p.) deși sunt actuale nu sunt aplicabile în speță, având în vedere faptul că acest articol se află plasat cap. III secțiunea 1 referitor la Punerea în executare a hotărârilor, Punerea în executare a pedepselor principale.
În acest sens chiar alin. 1 al art. 559 C.p.p. face trimitere la „ persoana condamnată la pedeapsa amenzii…”, ceea ce înseamnă că trebuie să existe o hotărâre definitivă de condamnare, hotărâre ce urmează a fi executată de bună voie sau sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art. 244 din Legea 302/2004.
A.. 2 al art. 559 C.p.p. ar putea devenii aplicabil abia după rămânerea definitivă a sancțiunii aplicate, în urma soluționării unei eventuale cereri efectuate de către condamnat, în faza punerii în executare a sancțiunii pecuniare.
Cum în acest stadiu procesual nu au fost invocate de către apelant și nici nu au fost identificate alte motive de apel ce ar putea duce la reformarea hotărârii, curtea urmează a respinge apelul declarat cu consecința obligării la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.p.p. respinge apelul declarat de intimatul N. I. A. împotriva sentinței penale nr. 1241/27.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă intimatul apelat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.09.2015.
Președinte, Judecător,
C. C. I. P.
Grefier,
C. I.
Red. I.P./19.10.2015
Tehnored. C.I./22.09.15
PI. – L. D. – Jud. Timișoara
| ← Cerere de transfer de procedură în materie penală. Legea... | Luarea de mită. Art.289 NCP. Decizia nr. 953/2015. Curtea de... → |
|---|
