Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1216/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1216/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 23-11-2015

ROMÂNIA

C. DE A. TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1216/A

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23 noiembrie 2015

PREȘEDINTE: I. P.

JUDECĂTOR: C. C.

GREFIER: C. P.

Parchetul de pe lângă C. de A. Timișoara a fost reprezentat de procuror C. M. U..

Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de P. de pe lângă J. A. și inculpatul C. M. împotriva Sentinței penale nr.1864/2015, pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant în stare de arest preventiv asistat de avocat oficiu Korom A., lipsind partea vătămată intimată S. M.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța procedează la audierea inculpatului apelant, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată în filă separată la dosar.

Nemaifiind alte cereri instanța acordă cuvântul părților asupra apelurilor.

Procurorul susține apelul astfel cum a fost motivat în scris și solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței penale apelate și în rejudecare înlăturarea nelegalităților primei instanțe. Arată că instanța de fond a omis să facă aplicarea pedepsei complementare și a pedepsei accesorii pe lângă pedeapsa principală, deși aplicarea acestora era obligatorie, iar o altă critică se referă la omisiunea instanței de a dispune obligarea inculpatului C. M. la prelevarea de probe biologice în conformitate cu prevederile art.7 al.1 din Legea 76/2008.

Avocatul din oficiu al inculpatului apelant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și în rejudecare reducerea pedepsei inculpatului prin reținerea circumstanțelor personale. Cu privire la apelul parchetului solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Procurorul solicită respingerea apelului inculpatului ca nefondat arătând că pedeapsa a fost corect individualizată și nu se impune reducerea acesteia.

Inculpatul apelant C. M. solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei. Cu privire la apelul procurorului solicită respingerea acestuia.

C.,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1864/02.09.2015 pronunțată de J. A. în dosar nr._ /_,

În baza art. 234 al.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul C. M. – fiul lui I. și F., născut la data de 09.10.1996 în A., județul A., CNP_, cetățean român, fără antecedente penale, fără studii, fără ocupație și loc de muncă, domiciliat în ., ., jud. A., în prezent aflat în stare de arest preventiv și deținut în P. A., la o pedeapsă de 3(trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de „ Tâlhărie calificată”.

În temeiul art. 399 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului C. M..

În temeiul art.404 alin.4 C.p.p. rap. la art.72 alin.1 C.p. s-a dedus din pedeapsa ce urmează a fi executată de către inculpatul C. M. durata reținerii și durata arestării preventive de la 24.07.2015 la zi.

În temeiul art.397 Cod Proc.Penală s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. M., domiciliată în A., .-81, ., jud.A. și a obligat inculpatul să plătească acestuia suma de 2000 lei cu titlu de daune materiale.

În baza art. 274 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

În baza art. 272 Cod procedură penală, s-a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați A. a sumei de 260 lei, onorariu avocat din oficiu.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. A., emis în dosar nr.4723 /P/2015 la data de 03.08.2015, înregistrat la această instanță la data de 05.08.2015 a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată inculpatul C. M., in stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 234 al.1 lit.d Cod penal.

În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 23.07.2015, în timpul nopții, respectiv în jurul orei 22.30, în timp ce se afla pe . Micălaca mun. A., inculpatul C. M., observând că persoana vătămată S. M., care se deplasa pe jos, singură, pe stradă, are la gât un lănțișorul din aur, s-a hotărât să i-l sustragă, în scopul însușirii pe nedrept.

Astfel, folosind pretextul că-i cere un foc pentru țigară, inculpatul s-a apropiat de persoana vătămată, s-a poziționat în fața acesteia, și în timpul conversației pe care o purta cu ea, prin surprindere, i-a smuls lănțișorul din aur de la gât, fugind cu bunul sustras asupra sa. Inculpatul a vândut lănțișorul sustras, în greutate de 15 grame, având atașată o piatră de jad de culoare albăstruie, cu suma de 100 lei, unei persoane necunoscute în zona Stației CFR A., folosind banii obținuți în interes personal.

Inculpatul C. M. a susținut că a săvârșit tâlhăria deoarece nu are din ce să trăiască, nu are unde să locuiască fiind om al străzii și aurolac.

Prejudiciul creat în dauna persoanei vătămate S. M. în valoare de 2000 lei nu a fost reparat, astfel încât persoana vătămată arată că se constituie parte civilă în cauză cu această sumă.

Cu ocazia audierii, inculpatul a recunoscut fapta reținuta în sarcina sa.

În cursul urmăririi penale inculpatului i-a fost asigurată asistența judiciară obligatorie.(f.64 d.u.p)

Văzând probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale: proces-verbal de sesizare din oficiu (f.17 d.u.p), plângere penală (f.18 d.u.p), declarații persoana vătămată (S. M.(f.19, 30-31 d.u.p), proces verbal de cercetare la fața locului(f.28 d.u.p), planșă fotografică(f.24-27 d.u.p), proces verbal de prezentare imagini video(f.23-24), proces verbal identificare persoane și planșă fotografică(f.32-36d.u.p), proces verbal conducere în teren și planșă fotografică (f.37-42 d.u p.),, fișă intervenție eveniment(f.43 d.u.p), proces verbal constatre eveniment(f.44 d.u.p),proces verbal de depistare și control corporal,(f.46-47 d.u.p), declarații suspect/inculpat(f.58-63 d.u.p), mandat de arestare preventivă(f.63 d.u.p),fișă cazier judiciar(f.48 d.u.p), fișă identificare persoană(f.50-51 d.u.p), declarație martor C. I.(f.52,53 d.u.p), proces verbal identificare și stabilire identitate(f.54,55 d.u.p), delegație asistență juridică obligatorie (f.64 d.u.p), și în cursul judecății: delegație asistență juridică obligatorie(f. 7 și 19),fișă cazier judiciar(f.16),declarație persoană vătămată/parte civilă(f.25),declarație inculpat (f.26), instanța și-a însușit în totalitate starea de fapt descrisă în rechizitoriu și reprodusă în aliniatele precedente, față de poziția inculpatului din cursul urmăririi penale și a judecății,, de recunoaștere integrală a faptelor în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanței.

Vinovăția inculpatului rezultă din coroborarea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale cu declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei date în cursul urmăririi penale și a judecății.

Instanța a reținut de asemenea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar de la fila 16 dosar.

Fapta inculpatului care în data de 23.07.2015, în timpul nopții, respectiv în jurul orei 22.30, în timp ce se afla pe . Micălaca mun. A., inculpatul C. M., folosind pretextul că-i cere un foc pentru țigară, s-a apropiat de persoana vătămată, s-a poziționat în fața acesteia, și în timpul conversației pe care o purta cu ea, prin surprindere, i-a smuls lănțișorul din aur de la gât, fugind cu bunul sustras asupra sa în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută de art.234 al.1 lit.d Cod penal.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, aceasta constă în fapta inculpatului care prin violență, prin smulgere, a deposedat partea vătămată de lănțișorul purtat la gât în scopul însușirii pe nedrept. .

Urmarea imediată a constat în producerea unei pagube în patrimonial părții vătămate prin deposedarea acesteia de lănțișorul de aur, iar în al doilea rând constă în încălcarea unor atribute fundamental ale persoanei vătămate, siguranța asupra vieții, integrității corporale și libertății sale.

Raportul de cauzalitate există în mod direct între acțiunea inculpatului și vătămarea valorilor sociale ocrotite de lege.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a observat din probatoriul administrat în cauză că inculpatul, în mod deliberat, a acționat în mod violent în scopul deposedării părții vătămate de bunul său, urmărind acest scop, astfel că se reține intenția directă în comiterea faptei.

În cauză nu s-au reținut nici circumstanțe atenuante întrucât o recunoaștere formală, în condițiile dovedirii depline a infracțiunii nu este de natură a se circumscrie noțiunii de circumstanță legată de faptă care să diminueze gravitatea infracțiunii sau a periculozității infractorului în accepțiunea art. 75 al.2 lit. c) C.p.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizarea prevăzute de art. 74 C. Penal, gradul extrem de ridicat de pericol social al faptei reflectat prin modul de comitere, într-un loc public și circulat, pe stradă și pe timp de noapte împotriva unei femei ce se deplasa singură. Instanța a mai avut în vedere că inculpatul a săvârșit această faptă gravă, potrivit propriei declarații, în scopul obținerii banilor necesari procurării de alcool. Aceste aspecte, coroborate cu faptul că inculpatul, deși are o familie și o locuință prin părinții săi din localitatea Șiria și este sănătos și capabil de muncă, a ales să trăiască pe stradă, procurându-și mijloacele de trai dar și alcool sau substanțe halucinogene prin săvârșirea de fapte antisociale, impun aplicarea unei pedepse aspre ce urmează a fi executată în detenție. Instanța a considerat că o pedeapsă mai blândă sau cu suspendarea executării, ce eventual ar fi putut fi aplicată raportat la vârsta și lipsa antecedentelor penale ale inculpatului precum și la faptul că infracțiunea săvârșită nu a avut urmări grave asupra sănătății și integrității fizice a persoanei vătămate, nu ar fi de natură să realizeze scopul de reeducare al pedepsei, inculpatul fiind încurajat să continue în activitatea infracțională și după condamnare.

Față de aceste considerente instanța, constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat cu vinovăție, a condamnat pe acesta la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de „ Tâlhărie calificată”.

Partea vătămată S. M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2000 lei reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea lănțișorului de aur sustras de inculpat.

Răspunderea civila este acea forma a răspunderii juridice ce consta in obligația pe care o are orice persoana de a repara prejudiciul pe care l-a cauzat altuia.

Prin funcția sa reparatorie, răspunderea civila are drept scop repunerea patrimoniului persoanei prejudiciate in situația anterioara, prin înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale faptei ilicite.

În conformitate cu art. 1357 Noul Cod Civil, potrivit căruia, "Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.

Delictul ar fi acel fapt ilicit cauzator de prejudiciu, produs printr-o acțiune sau inacțiune, cu intenția de a păgubi pe altul.

Condițiile răspunderii civile delictuale sunt: prejudiciul; fapta ilicita; raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu; culpa si capacitatea delictuala.

Instanța a constatat faptul că, prin soluționarea laturii penale a fost stabilita, existența infracțiunii și implicit a faptei ilicite și a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și infracțiuni, s-a stabilit faptul că inculpatul poate să răspundă penal pentru fapta sa, în aceste condiții existând și răspunderea delictuală pentru fapta proprie prev. de art.1357 Noul Cod civil, și a formei de vinovăție a inculpatului la comiterea faptei, respectiv intenția.

Instanța a mai constatat că inculpatul este de acord cu plata despăgubirilor solicitate de către partea civilă.

Conform art. 23 alin. 3 Cod procedură penală, în cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii.

Pentru cele ce preced, în baza art. 397 Cod procedură penală, instanța a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. M. și a obligat inculpatul, la plata către aceasta a sumei de 2000 lei, reprezentând prejudiciu material.

În cauză, în cursul urmăririi penale și a judecății,, împotriva inculpatului a fost luată măsura reținerii pentru 24 de ore, prin Ordonanța din data de 24.07.2015(f.12 d.u.p), s-a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile prin Încheierea nr.31 pronunțată de Judecătorul de drepturi și libertăți de la J. A. în data de 25.07.2015(f.4-6 d.u.p), emițându-se mandatul de arestare preventivă nr.257UP/25.07.3025. Măsură arestării preventive a fost menținută prin încheierea nr.502/07.08.2015 pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară pentru 30 de zile în cursul procedurii d ecameră prliminară.

În temeiul art. 399 alin.1 Cod procedură penală, instanța a menținut starea de arest a inculpatului C. M., această măsură impunându-se în continuare față de riscul ca inculpatul lăsat în libertate să comită alte infracțiuni sau să se sustragă de la executarea pedepsei.

Întrucât inculpatul s-a aflat în stare de reținere și de arest preventiv începând cu data de 24.07.2015, în temeiul art.404 alin.4 C.p.p. rap. la art.72 alin.1 C.p. a dedus din pedeapsa ce urmează a fi executată de către inculpatul C. M. durata reținerii și durata arestării preventive de la 24.07.2015 la zi.

În baza art. 275 al. 2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Întrucât inculpatul a fost asistat de apărător din oficiu în cursul judecății, în baza art. 272 Cod procedură penală, instanța a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul BA A. a sumei de 260 lei, onorariu avocat din oficiu. (f. 7 și 19).

Împotriva sentinței Judecătoriei A. a declarat apel P. de pe lângă J. A., și inculpatul C. M..

Parchetul de pe lângă J. A. a criticat sentința pentru nelegalitate.

În motivare se arată că instanța de fond a omis să facă aplicarea pedepsei complementare și a pedepsei accesorii pe lângă pedeapsa principală, deși aplicarea acestora era obligatorie.

O altă critică se referă la omisiunea instanței de a dispune obligarea inculpatului C. M. la prelevarea de probe biologice în conformitate cu prevederile art.7 al.1 din Legea 76/2008.

Inculpatul C. M. nu a motivat apelul în scris.

Prin concluziile orale inculpatul și apărătorul din oficiu a acestuia a criticat sentința pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei solicitând reducerea acestuia.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.417 al.2 Cpp, se constată că apelul parchetului este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art.67 al.2 Cp aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită.

Din actele de la dosar se reține că inculpatul C. M. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.234 al.1 lit. d Cp faptă pentru care legea prevede pe lângă pedeapsa principală a închisorii și interzicerea exercitării unor drepturi.

Pe de altă parte în conformitate cu prevederile art.65 al.1 Cp pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi se aplică atunci când exercitarea a unor drepturi a fost interzisă de instanță și ca pedeapsă complementară.

Analizând hotărârea apelată se constată că este nelegală sub aspectul neaplicării de către instanța de fond a pedepsei complementare și a celei accesorii deși interzicerea unor drepturi era obligatorie, potrivit prevederilor menționate mai sus.

De asemenea este întemeiată și critica referitoare la omisiunea instanței de obligare a inculpatului la prelevarea de probe biologice având în vedere natura infracțiunii săvârșite de inculpat.

Această obligație a instanței rezultă din conținutul prevederilor art.7 al.1 din Legea 76/2008.

Referitor la criticile inculpatului C. apreciază că acestea nu sunt fondate și că instanța de fond, la individualizarea judiciară a pedepsei, a ținut seama de toate criteriile generale de individualizare prev. de art.74 Cp.

C. reține că, în general, la stabilirea cuantumului pedepsei și a modalității de executare a pedepsei instanța trebuie să analizeze toate criteriile generale prevăzute de art.74 Cp, având în vedere atât gravitatea infracțiunii, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, gravitatea rezultatului produs cât și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Se observă că cauza de față inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie care raportat la natura acesteia prezintă o gravitate ridicată fiind periclitate valori sociale de maximă importanță cum sunt patrimoniul, viața, integritatea corporală și sănătatea persoanei.

De asemenea instanța de fond a ținut seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, respectiv sustragerea unui lănțișor de la partea vătămată, prin smulgere, pe stradă, în timpul nopții.

În raport de aceste considerente instanța de fond, având în vedere și conduita procesuală a inculpatului de recunoaștere a infracțiunii, s-a orientat în mod corect pentru o pedeapsă apropiată de minimul special prevăzută de lege cu privative de libertate, care atât în ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare, poate constitui o garanție că el va conștientiza gravitatea faptei și pe viitor nu va mai comite alte infracțiuni.

Față de considerentele menționate mai sus în baza art.421 pct.2 lit. a Cpp va fi admis apelul declarat de P. de pe lângă J. A., se va desființa sentința apelată, în parte, și rejudecând cauza:

Se va aplica inculpatului C. M. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a și b Cp, pe durata de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art.65 al.1 Cp se va interzice inculpatului C. M. exercitarea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a și b Cp din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau se consideră ca executată.

În baza art.7 al.1 din Legea 76/2008 va fi obligat inculpatul C. M. la prelevarea de probe biologice.

În baza art.421 pct.1 lit. b cpp se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. M. împotriva aceleiași sentințe.

Se vor menține în rest dispozițiile sentinței apelate.

În baza art.424 al.2 și 3 Cpp se va menține starea de arest a inculpatului C. M. și se va dispune în continuare deducerea din pedeapsă a arestului preventiv din data de 02.09.2015 la zi.

În baza art.275 al.3 Cpp cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art.275 al.2 Cpp va fi obligat inculpatul la plata sumei de 360 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Se va dispune plata din fondurile MJ a sumei de 260 de lei onorar av. din oficiu către Baroul T..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit. a Cpp admite apelul declarat de P. de pe lângă J. A. împotriva Sentinței penale nr.1864/2015, pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .

Desființează sentința apelată, în parte, și rejudecând cauza:

Aplică inculpatului C. M. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a și b Cp, pe durata de 2 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art.65 al.1 Cp interzice inculpatului C. M. exercitarea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a și b Cp din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau se consideră ca executată.

În baza art.7 al.1 din Legea 76/2008 obligă inculpatul C. M. la prelevarea de probe biologice.

Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.

În baza art.424 al.2 și 3 Cpp menține starea de arest a inculpatului C. M. și dispune în continuare deducerea din pedeapsă a arestului preventiv din data de 02.09.2015 la zi.

În baza art.275 al.3 Cpp cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Dispune plata din fondurile MJ a sumei de 260 de lei onorar av. din oficiu către Baroul T.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 23.11.2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

I. PopescuConstantin C.

GREFIER,

C. P.

Red. C.C./ 27.11.2015

Tehnored. C.P./2 ex/18.12.2015

Primă instanță: Jud..A. – jud. C.E.F.