Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 128/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 128/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 27-06-2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSARUL NR._
DECIZIA PENALĂ NR.128/A
Ședința publică din data de 27.06.2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. I.
JUDECĂTOR: V. S.
GREFIER: A. A.
Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial A., inculpații B. V. și B. V. N. împotriva sentinței penale nr.145 din 20.04.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ .
Ministerul Public este reprezentat de d-nul procuror S. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara.
La apelul nominal, lipsă părțile.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18.06.2012, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 27.06.2012, când în aceeași compunere a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 145 din data de 20 aprilie 2011, dată în dosarul nr._, Tribunalul A. în baza art.2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 75 lit.a, 37 lit. b Cod penal și art. 320/1 alin.7 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul B. D., fiul lui V. și I., născut la 7.12.1980 în localitatea Sighetu Marmației jud. Maramureș, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, muncitor la . A., domiciliat în localitatea Fântânele nr. 84 jud. A., CNP_, recidivist, arestat în Penitenciarul A., la:
- 2(doi) ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, în regim de detenție
În baza art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 75 lit.a Cod penal, 74 alin.2 și 76 lit.c Cod penal și art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul B. V. N., fiul lui V. și M., născut la 13.10.1972 în A., cetățean român, studii 10 clase și școala profesională, concubinaj, 2 copii minori, domiciliat în A., . jud. A., CNP_, cu antecedente penale, arestat în Penitenciarul A., la:
- 1 (un) an și 6(șase) luni închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc,
În baza art. 83 Cod penal a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului B. V. N. prin sentința penală nr. 942 din 29 martie 2011 a Judecătoriei A. definitivă prin decizia penală nr. 1342 din 8 septembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara și a dispus executarea acesteia pe lângă pedeapsa aplicată prin prezenta rezultând de executat pedeapsa de 2 ani închisoare, în regim de detenție.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal și art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul B. V., fiul lui V. și I., născut la 26.09.1979 în localitatea Sighetu Marmației jud. Maramureș, cetățean român, studii 8 clase, căsătorit, ocupația zidar - zugrav, fără loc de muncă, domiciliat în localitatea Fântânele nr. 84 jud. A., fără forme legale în A., . jud. A., fără antecedente penale, CNP_, la:
- 2 (doi) ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de trafic de droguri de risc
A aplicat inculpaților pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 3 ani.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal a interzis inculpaților exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului B. V. și în baza art. 82 Cod penal a stabilit un termen de încercare de 4 ani.
A atras atenția inculpatului B. V. asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
A menținut starea de arest a inculpaților B. D. și B. V. N. și a scăzut din pedeapsa aplicată acestora durata reținerii și arestării preventive de la 9 februarie 2012 până la zi.
A confiscat în vederea distrugerii cantitatea de 512, 4 grame cannabis ambalate, sigilate cu sigiliul M.I. nr._ și predate organului de cercetare penală.
A obligat inculpații să plătească statului suma de câte 550 lei fiecare cheltuieli judiciare.
A dispus plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești a sumei de 300 lei reprezentând onorar avocat din oficiu.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. – Biroul Teritorial A. nr. 13 D/P/2012 înregistrat la această instanță la data de 1 martie 2012 au fost trimiși în judecată inculpații B. D. și B. V. N. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată cu aplicarea art. 75 lit.a Cod penal și B. V. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.
S-a reținut în prin rechizitoriu că, în seara de 8 februarie 2012, pe raza municipiului A., inculpații B. D. și B. V. N., cu înlesnirea respectiv ajutorul inculpatului B. V., au vândut fără drept cantitatea de 556,40 grame droguri de risc (cannabis), investigatorului sub acoperire G. M. cu suma de_ lei.
În faza de urmărire penală inculpații au recunoscut comiterea faptelor. Cu ocazia ascultării în fața instanței inculpații au declarat în temeiul dispozițiilor art.320/1 Cod procedură penală că recunosc comiterea faptelor reținute în actul de sesizare și au solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunosc și le însușesc.
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză și anume: proces verbal de sesizare din oficiu, ordonanțe de extindere a cercetărilor, ordonanță de autorizare investigator acoperit și procurare droguri, rapoarte investigator sub acoperire, proces verbal de inseriere bani, proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșe foto, proces verbal de cântărire a substanțelor stupefiante, raport de constatare tehnico - științifică, declarațiile inculpaților, instanța a reținut următoarea stara de fapt:
La data de 2 februarie 2012 organele poliției judiciare din cadrul BCCO Timișoara – Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate A. s-a sesizat din oficiu despre săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 de către numiții B. V. N. și K. I..
Prin ordonanța nr.2/A/02.02.2012 a D.I.I.C.O.T. – B.T. A. s-a infiltrat în dosar un investigator sub acoperire, cu nume de cod „G. M.” și s-a autorizat procurarea de substanțe stupefiante, de către acesta (4 kg. Cannabis) de la persoanele suspecte .
Distinct de persoanele ce au făcut obiectul sesizării din oficiu a SCCO A. din ziua de 02.02.2012, prin ordonanțele din 06.02.2012 și 08.02.2012 ale D. – Biroul Teritorial A., au fost extinse cercetările față de B. V. respectiv B. D. și B. A. L..
În seara zilei de 08.02.2012, pe raza municipiului A., inculpatul B. D. împreună cu inculpatul B. V. N., cu înlesnirea respectiv ajutorul inculpatului B. V., au vândut fără drept cantitatea de 556,40 grame droguri de risc (cannabis), investigatorului sub acoperire G. M., cu suma totală de 13.300 lei.
Tranzacția s-a efectuat direct și nemijlocit de către inculpații B. D. și B. V. N. cu investigatorul sub acoperire G. M., în toaleta de la etajul I al Complexului Comercial Atrium din municipiul A., iar banii au fost înseriați de către organele de urmărire penală. Marfa era proprietatea inculpatului B. D., iar în urma valorificării ei, acesta rămânea cu întreaga sumă, iar inculpatului B. V. N. îi revenea cantitatea de 50 grame cannabis.
Înlesnirea și ajutorul dat de inculpatul B. V., inculpatul B. D. și inculpatul B. V. N. au constat în participarea la negocieri (02.02.2012 și 08.02.2012), asigurarea conexiunilor între inculpații B. V. N. și investigatorul sub acoperire G. M., cu inculpatul B. D. (08.02.2012) și securizarea zonei, prin exercitarea personală a supravegherii locului faptei (08.02.2012). Din valorificarea mărfii, inculpatul B. V. urma să primească de la inculpatul B. D. suma de 800 RON .
Întreaga operațiune a fost monitorizată și filmată de către S.C.C.O. A., inculpații fiind surprinși în flagrant de către organele de anchetă.
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr._/09.02.2012, al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor Timișoara rezultă că proba în litigiu este constituită din 519,6 grame cannabis, în ea s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă, biosintetizată de planta cannabis, iar cannabisul face parte din Tabelul Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată .
Faptele inculpaților B. D. și B. V. N. astfel cum au fost descrise anterior constituie infracțiunea de trafic de droguri de risc, în formă agravată, prevăzută de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art.75 lit. a Cod penal.
Fapta inculpatului B. V., așa cum a fost descrisă anterior, constituie infracțiunea de complicitate la trafic de droguri de risc, în formă agravată, prevăzută de art.26 Cod penal, raportat la art. 2 al.1 din Legea nr.143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpaților instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise precum și persoana inculpaților.
Referitor la gradul de pericol social al faptelor tribunalul a reținut că, cannabisul face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr.143/2000 modificată și republicată. Planta cannabis sativa conține canabinoide printre care și tetrahidrocannabinol și pentru obținerea drogului se recoltează vârfurile cu frunze și inflorescențe și se usucă. Tetrahidrocannabinoidele (THC) sunt substanțe psihoactive ale acestor produse vegetale și produc un efect euforic. Cannabisul are un efect sedativ ușor dar luat în doze mari poate duce la comă. Unii specialiști sunt de părere că acest drog este primul pas către droguri mai grele.
În privința persoanei inculpatului B. D., instanța a reținut că se află în situația recidivei mari postexecutorii prev. de art. 37 al.1 lit.b Cod penal, față de pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată pentru infr. prev. de art. 208, 209 Cod penal, prin sentința penală nr. 205/27.01.2000, a Judecătoriei A.. Arestat la 18.10.1999, eliberat 19.03.2003, rest rămas de executat 701 zile. Termenul de reabilitare judecătorească curge potrivit art. 136 al.1 Cod penal, de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1817/20.06.2006, a Judecătoriei A., (arestat la 13.10.2006, eliberat 21.03.2007, rest rămas de executat 22 zile) respectiv din ziua de 12.04.2007 și se împlinește în raport cu pedeapsa cea mai grea (3 ani și 6 luni închisoare), la data de 12.01.2013.
Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul A. rezultă că acest inculpat provine dintr-o familie organizată, este raliat în concubinaj a fost implicat permanent în activități lucrative, a recunoscut și regretat fapta comisă. S-a apreciat de consilierul de probațiune responsabil de caz, că reinserția socială a inculpatului va depinde de capacitatea sa de a discerne situațiile cu potențial caracter ilicit și de a-și asuma propriile acțiuni/fapte, luând în considerare resursele de care acesta beneficiază în prezent.
În raport de aceste considerații, tribunalul în baza art.2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 75 lit.a, 37 lit. b Cod penal și art. 320/1 alin.7 Cod procedură penală l-a condamnat pe inculpatul B. D. la 2 ani închisoare.
Referitor la inculpatul B. V. N., instanța a reținut din fișa de cazier judiciar existentă la dosar, că acesta este cunoscut cu antecedente penale care însă nu atrag stare de recidivă datorită incidenței disp. art. 38 al.1 lit. a¹ Cod penal, față de pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 942/29 martie 2011 a Judecătoriei A. definitivă prin decizia penală nr. 1342 din 8 septembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, fiind aplicabile dispozițiile art. 83 Cod penal.
În cauză s-a dispus efectuarea unui referat de evaluare privind pe acest inculpat și din conținutul acestuia rezultă că provine dintr-o familie dezorganizată, ambii părinți au probleme de sănătate (mama încadrată într-un grad de handicap iar tatăl suferind de cancer la colon), are doi copii minori ( B. B. G. – 7 ani și B. A. E. – 6 luni), este divorțat din anul 2007 și raliat în concubinaj, la data comiterii faptei era încadrat în muncă, este consumator de droguri din perioada 2008-2009, a fost sincer, recunoscând comiterea faptei. S-a concluzionat că inculpatul va avea capacitatea de a evita pe viitor sfera infracțională, în condițiile în care acesta va fi consecvent deciziilor sale, atât în ceea ce privește abstinența sa de a consuma cannabis, cât și decizia sa de a participa activ la programul integrat de asistență, oferit de reprezentanții CPECA A., în situația în care inculpatul va reuși să-și detensioneze relația cu actuala concubină și nu în ultimul rând să își oficializeze relația cu aceasta, implicându-se direct în procesul de creștere și educare a fiicei sale din relația actuală, precum și a fiului său provenit din relația maritală anterioară. S-a apreciat că toate aceste împrejurări au fost reținute ca circumstanțe atenuante conform art. 74 alin.2 Cod penal.
Așa fiind, tribunalul în baza art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 75 lit.a Cod penal, 74 alin.2 și 76 lit.c Cod penal și art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul B. V. N., la 1 an și 6 luni închisoare.
Văzând că prezenta faptă a fost comisă în timpul termenului de încercare fixat prin sentința penală nr. 942/2011 a Judecătoriei A., instanța în baza art. 83 Cod penal a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului B. V. N. prin sentința penală nr. 942 din 29 martie 2011 a Judecătoriei A. definitivă prin decizia penală nr. 1342 din 8 septembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara și a dispus executarea acesteia pe lângă pedeapsa aplicată prin prezenta rezultând de executat pedeapsa de 2 ani închisoare.
Cu privire la inculpatul B. V., din fișa de cazier judiciar existentă la dosar, rezultă că acesta este cunoscut cu antecedente penale, care însă nu atrag starea de recidivă, susnumitul fiind reabilitat de drept, potrivit art.86 Cod penal .
Prin referatul de evaluare nr. 1759/SPAR/18.04.2012 întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul A. s-a stabilit că acest inculpat provine dintr-o familie organizată, este căsătorit, soția sa este însărcinată, prestează activități lucrative în construcții, a fost sincer, recunoscând și regretând fapta comisă, concluzionându-se că reinserția socială a inculpatului va depinde de capacitatea sa de a discerne situațiile cu potențial caracter ilicit și de a-și asuma propriile acțiuni/fapte, luând în considerare resursele de care beneficiază în prezent. Chiar dacă acest inculpat se află la a doua intersectare cu sfera penalului, atitudinea pe care acesta a dovedit-o pe parcursul celor 5 ani și 6 luni, cât s-a aflat în supravegherea Serviciului de probațiune și calitățile de care dispune au condus consilierul de probațiune la concluzia că va reuși să se mențină pe viitor în afara tentațiilor care l-ar putea readuce în sfera infracțională, în condițiile unui efort de voință din partea sa.
Așadar, tribunalul în baza art. 26 Cod penal raportat la art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 75 lit.a Cod penal și art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul B. V. la 2 ani închisoare.
Împrejurarea că inculpații B. V. N. și B. V. nu au antecedente penale care să atragă starea de recidivă și au avut o bună conduită ulterior comiterii faptelor nu justifică prin ea însăși, considerarea ei ca circumstanță atenuantă și în consecință, atragerea aplicării unor pedepse reduse, întrucât în procesul de apreciere, elementele invocate trebuie raportate la gradul de pericol social al faptelor, la ansamblul condițiilor concrete în care acestea au fost săvârșite, precum și la orice elemente ce privesc persoana făptuitorilor. Împrejurările favorabile inculpaților au fost avute în vedere și valorificate prin aplicarea unor pedepse minime.
În baza art. 65 Cod penal a aplicat inculpaților pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 3 ani.
Ca o consecință a condamnării, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal a interzis inculpaților exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege. Natura infracțiunilor comise și pericolul social generic destul de ridicat al acestora impun concluzia că inculpații sunt nedemni să fie aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice și să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, astfel încât, în baza art. 71 Cod penal inculpaților le-a fost interzis, pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza II și lit. b Cod penal.
Tribunalul a apreciat că în privința inculpaților B. D. și B. V. N. executarea prin privare de libertate este singura în măsură să asigure atât scopul coercitiv, de exemplaritate cât și cel educativ al pedepsei în vederea îndreptării atitudinii inculpaților față de comiterea de infracțiuni și resocializarea lor viitoare pozitivă.
Văzând cuantumul pedepsei aplicată inculpatului B. V. și faptul că acesta are un comportament general adecvat normelor de conviețuire socială, instanța a considerat că prezentele infracțiuni și comportamentul inculpatului în legătură cu acestea reprezintă o excepție de la comportamentul lui obișnuit și că acesta nu prezintă un pericol pentru societate, apreciind că scopul preventiv, coercitiv și sancționator al pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție, fiind suficient pentru corectarea acestui inculpat și prevenirea săvârșirii altor infracțiuni, un avertisment social cu posibilitatea executării unei altfel de pedepse. Așa fiind, în baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului B. V. și în baza art. 82 Cod penal a stabilit un termen de încercare de 4 ani.
În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului B. V. asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul comiterii unei noi infracțiuni în timpul termenului de încercare fixat.
Tribunalul a apreciat că, în raport de modul de concepere a activității infracționale, cu împrejurările comiterii faptelor și cu importanța relațiilor sociale încălcate de inculpații B. D. și B. V. N., lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție. Pe de altă parte, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.
Așa fiind, tribunalul în baza art.350 alin.1 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpaților B. D. și B. V. N. și în baza art. 88 Cod penal a scăzut din pedeapsa aplicată acestora durata reținerii și arestării preventive de la 9 februarie 2012 până la zi.
În baza art. 18 alin.1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată, a confiscat în vederea distrugerii cantitatea de 512, 4 grame cannabis ambalate, sigilate cu sigiliul M.I. nr._ și predate organului de cercetare penală.
Deoarece în cauză inculpații au fost condamnați, având în vedere durata procesului penal, complexitatea acestuia, cheltuielile determinate de desfășurarea urmăririi penale și a judecății, precum și dispozițiile art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpații să plătească statului suma de câte 550 lei fiecare cheltuieli judiciare.
În baza art. 189 Cod procedură penală a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești a sumei de 300 lei reprezentând onorar avocat din oficiu.
Împotriva sentinței au declarat apel, în termenul prevăzut de lege, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial A., inculpații B. V. și B. V. N..
Apelul declarat de procuror este fondat, iar apelurile declarate de inculpații B. V. și B. V. N. sunt nefondate, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare –
I. Analiza apelurilor declarate de procuror și de inculpatul B. V..
Apelul procurorului (motivat în scris și susținut oral pentru aceleași motive) se referă exclusiv la inculpatul B. V. și vizează două aspecte: în principal înlăturarea dispozițiilor referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei; în subsidiar, dacă se menține suspendarea condiționată, să se dispună și suspendarea pedepselor accesorii aplicate pe lângă pedeapsa principală.
Apelul inculpatului B. V. (motivat oral cu ocazia dezbaterilor) are ca obiect solicitarea de reducere a pedepsei aplicate, prin reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art.74 lit.c Cod penal, concomitent cu menținerea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Curtea observă în prealabil că situația de fapt și încadrarea juridică reținute de prima instanță nu sunt contestate și nu fac obiectul motivelor de apel.
Acuzația din prezentul dosar constă, în esență, în negocierea (oferirea) și apoi vânzarea cantității de 519,6 grame de canabis contra sumei de 13.300 RON, în prima decadă a lunii februarie 2012 (în zilele de 02 și 08 februarie 2012).
Cei trei inculpați trimiși în judecată (B. V. N., B. V. și B. D.) au recunoscut acuzațiile și au solicitat aplicarea procedurii simplificate de judecată, prevăzută de art.320 ind.1 Cpp, cerere admisă de prima instanță.
În raport de încadrarea juridică reținută (art.2 alin.1 din legea nr.143/2000) pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 ani la 15 ani. Ca urmare a aplicării cauzei de reducere a pedepsei prevăzută de art.320 ind.1 alin.7 Cod penal, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 2 ani și 10 ani închisoare.
Întrucât infracțiunea a fost comisă prin cooperarea directă a celor 3 inculpați, în aceleași condiții de loc și timp, prima instanță a reținut circumstanța agravantă generală prevăzută de art.75 alin.1 lit.a Cod penal (săvârșirea faptei de 3 sau mai multe persoane împreună), însă la stabilirea pedepsei a avut în vedere minimul de 2 ani închisoare, fără să facă aplicarea prevederilor art.78 alin.1 Cod penal, deși avea această posibilitate.
Potrivit art.74 alin.1 lit.c Cod penal poate fi considerată circumstanță atenuantă „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților”.
Raportând aceste prevederi la cazul din speță, se observă că nu sunt incidente în privința inculpatului B. V.. Identificarea acestui inculpat și a celorlalți doi (alături de alți participanți), precum și probarea activității infracționale a acestora, sunt rezultatele exclusive ale activității organelor judiciare, care prin acțiuni specifice (supravegheri operative, infiltrarea unui investigator sub acoperire, organizarea unui flagrant, etc.) au făcut posibilă instrumentarea acestui caz. Prin urmare, nu este vorba de prezentarea voluntară a inculpatului în fața autorității (acesta fiind prins în flagrant – f.17 up), nici de înlesnirea descoperirii ori arestării participanților (o parte din aceștia fiind, la fel, surprinși în flagrant), iar comportamentul „sincer” este determinat doar de împrejurarea că inculpatul și-a dat seama de inutilitatea adoptării unei poziții de negare în fața probelor clare și evidente. În concluzie, nu se impune reținerea acestei circumstanțe atenuante.
În ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, în opinia Curții prima instanță a făcut abstracție de gravitatea faptei săvârșită de inculpat. După cum s-a menționat anterior, fapta a fost comisă în împrejurări care reflectă un grad ridicat de pericol social. Astfel, trebuie avute activitățile la care inculpații au cooperat (oferire, vânzare de droguri de risc – cannabis), cantitatea vândută (peste o jumătate de kilogram de drog), motivația evidentă a acțiunii (dorința de a obține rapid și relativ ușor o sumă importantă de bani), modul în care aceștia au conceput și executat activitatea infracțională (și-au împărțit rolurile pentru a asigura succesul operațiunii).
În ce privește situația antecedentelor penale, din fișa de cazier judiciar (f.82 verso up) rezultă că inculpatul B. V. a suferit două condamnări succesive, prima susceptibilă de reabilitare judecătorească (raportat la pedeapsa aplicată – 3 ani și două luni închisoare - și la modalitatea de executare – prin privare de libertate), iar cea de-a doua susceptibilă de reabilitare de drept (raportat la modalitatea de individualizare a executării pedepsei – suspendare sub supraveghere). Potrivit doctrinei și practicii judiciare în materie, în cazul în care unele dintre condamnări sunt susceptibile de reabilitare de drept, iar altele de reabilitare judecătorească, reabilitarea (pentru toate condamnările) se obține numai în condițiile reabilitării judecătorești. În cazul de față, până în prezent inculpatul nu a obținut reabilitarea judecătorească pentru cele două condamnări succesive, astfel încât acestea constituie antecedente penale care trebuie avute în vedere inclusiv la evaluarea condițiilor de acordare a suspendării condiționate (în special cele prevăzute de art.81 alin.1 lit.b și c Cod penal).
Potrivit art.81 alin.1 lit.b Cod penal raportat la art.38 alin.2 teza a II a Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi acordată, chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, dacă s-a împlinit termenul de reabilitare (este vorba de reabilitarea judecătorească). Cele două condamnări anterioare privesc pedepse cu închisoarea mai mari de 6 luni (3 ani și două luni, respectiv 3 ani și 6 luni), iar termenul de reabilitare judecătorească nu este împlinit.
Referitor la termenul de reabilitare judecătorească, se reține că în situația în care o persoană a suferit mai multe condamnări, termenul de reabilitare judecătorească se stabilește în funcție de cea mai grea pedeapsă aplicată și curge de la data la care ultima pedeapsă este executată sau considerată ca executată. În cazul de față pedeapsa cea mai grea este de 3 ani și 6 luni închisoare (aplicată pentru furt calificat prin sentința penală nr.900/2005 a Judecătoriei A., definitivă prin decizia penală nr.430/A/06.10.2005 a Tribunalului A.), iar termenul de reabilitare este de 5 ani și 9 luni (calculat în conformitate cu art.135 alin.1 lit.a Cod penal). Acest termen a început să curgă de la data la care ultima pedeapsă poate fi considerată ca executată, respectiv data împlinirii termenului de încercare a suspendării sub supraveghere (martie 2011) și nu era împlinit la data comiterii infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în acest dosar (08.02.2012).
În concluzie, inculpatului B. V. nu îi erau aplicabile prevederile art.81 Cod penal, nefiind întrunite două dintre condițiile cumulative impuse de lege, și anume cele prevăzute de art.81 alin.1 lit.b și c Cod penal, situație în care apelul procurorului este fondat sub acest aspect, urmând a fi admis și înlăturate dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei în cazul acestui inculpat.
II. Analiza apelului declarat de inculpatul B. V. N..
Motivele de apel (formulate în scris și susținute oral cu ocazia dezbaterilor) vizează, în esență, reducerea pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Inculpatul B. V. N. a fost condamnat la o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare, pedeapsa fiind stabilită sub minimul special de 2 ani închisoare. Tribunalul a reținut și în cazul acestui inculpat circumstanța agravantă generală prevăzută de art.75 alin.1 lit.a Cod penal (săvârșirea faptei de 3 sau mai multe persoane împreună), însă totodată a reținut în favoarea acestuia circumstanțe atenuante judecătorești (art.74 alin.2 Cod penal), aplicând implicit prevederile art.80 alin.2 Cod penal și apreciind că este necesară coborârea pedepsei sub minimul special. Argumentele prezentate în motivarea apelului, referitoare la situația personală și familială a acestui inculpat, au fost avute în vedere de prima instanță (f.122-123) și au valorificate ca și circumstanțe atenuante, Curtea apreciind că pedeapsa astfel stabilită nu se impune a fi redusă.
În ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei prin suspendarea sub supraveghere, solicitarea inculpatului apelant nu poate fi primită în contextul în care infracțiunea intenționată pentru care a fost condamnat în acest dosar (art.2 alin.1 din legea nr.143/2000) a fost săvârșită în termenul de încercare al unei suspendări condiționate acordate anterior (sentința penală nr.942/2011 a Judecătoriei A.), revocarea fiind obligatorie potrivit art.83 alin.1 Cod penal, iar modalitatea de executare a pedepsei rezultante neputând fi decât prin privare de libertate, astfel cum a stabilit înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite prin decizia nr.1/2011.
Pentru considerentele expuse, în baza art.379 pct.2 lit.a Cpp va admite apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. – Biroul Teritorial A. împotriva sentinței penale nr.145/20.04.2011 pronunțată de Tribunalul A. – secția penală (dosarul nr._ ).
Va desființa sentința apelată numai în privința inculpatului B. V. și numai sub aspectul modului de individualizare a executării pedepsei de 2(doi) ani închisoare aplicată acestui inculpat pentru complicitate la infracțiunea de trafic de droguri de risc și, în rejudecare, va înlătura în privința inculpatului B. V. dispozițiile art.81,82 și 83 Cod penal referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Va menține în rest sentința apelată.
În baza art.379 pct.1 lit.b Cpp va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B. V. și B. V. N..
În baza art.383 alin.11 Cpp raportat la art.350 Cpp va menține starea de arest preventiv a inculpatului B. V. N..
În baza art.381 Cpp raportat la art.88 Cod penal va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B. V. N. arestul preventiv începând cu data de 20.04.2011 până în data de 27.06.2012 inclusiv.
În baza art.192 alin.2 Cpp îi va obliga pe fiecare dintre inculpații-apelanți la plata sumei de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.2 lit.a Cpp admite apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D. – Biroul Teritorial A. împotriva sentinței penale nr.145/20.04.2011 pronunțată de Tribunalul A. – secția penală (dosarul nr._ ).
Desființează sentința apelată numai în privința inculpatului B. V. și numai sub aspectul modului de individualizare a executării pedepsei de 2(doi) ani închisoare aplicată acestui inculpat pentru complicitate la infracțiunea de trafic de droguri de risc și, în rejudecare, înlătură în privința inculpatului B. V. dispozițiile art.81,82 și 83 Cod penal referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Menține în rest sentința apelată.
În baza art.379 pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B. V. și B. V. N..
În baza art.383 alin.11 Cpp raportat la art.350 Cpp menține starea de arest preventiv a inculpatului B. V. N..
În baza art.381 Cpp raportat la art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B. V. N. arestul preventiv începând cu data de 20.04.2011 până în data de 27.06.2012 inclusiv.
În baza art.192 alin.2 Cpp obligă pe fiecare dintre inculpații-apelanți la plata sumei de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu procurorul și inculpatul-apelant B. V. și de la comunicare cu inculpatul-apelant B. V. N..
Pronunțată în ședința publică din data de 27.06.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
F. I. V. S.
GREFIER,
A. A.
Red.F. I./29.06.2012
Tehnored.A. A/3ex/ 29.06.2012
Prima inst. C. B. M.- Trib. A.
| ← Propunere de arestare preventivă a inculpatului. Art. 149 ind... | Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 990/2012. Curtea... → |
|---|
