ICCJ. Decizia nr. 2851/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2851/2004
Dosar nr. 1815/2004
Şedinţa publică din 26 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 821 din 27 noiembrie 2003 a Tribunalului Iaşi, inculpatul A.T. a fost condamnat la 2 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
Totodată, tribunalul a dedus din pedeapsă, durata arestării preventive de la 26 aprilie 2003 la 25 iunie 2003 şi l-a obligat la 15.000.000 lei daune morale părţii civile S.N. şi la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut în fapt, că, în seara zilei de 25 aprilie 2003, inculpatul după ce a cheltuit suma de 200.000 lei la o sală de jocuri electronice, pentru a face rost de bani, a urmărit pe stradă pe partea vătămată S.N. şi când a intrat în liftul blocului în care locuia, a ameninţat-o cu un spray deodorant şi i-a cerut banii aflaţi asupra sa.
Deoarece partea vătămată nu avea bani, i-a cerut să-i aducă din locuinţă 200.000 lei, altfel o va omorî când o va întâlni.
Partea vătămată a alertat vecinii din bloc, astfel că inculpatul a fugit şi a fost prins pe stradă cu concursul unui lucrător de poliţie.
Prin Decizia penală nr. 87 din 11 martie 2004 a Curţii de Apel Iaşi, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A.T., prin care solicita reducerea pedepsei.
Împotriva acestei sentinţe, inculpatul menţionat a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei pe care o consideră prea severă, temei de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul declarat nu este fondat.
Din examinarea hotărârilor pronunţate în cauză şi a lucrărilor dosarului, rezultă că instanţele, întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit şi reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului şi, de asemenea, au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei penale comise.
În legătură cu pedeapsa aplicată, instanţa de fond a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), în care sens a ţinut seama de gradul de pericol social al infracţiunii comise în împrejurările de fapt expuse, cât şi al persoanei inculpatului (la prima abatere penală, cu o conduită sinceră), astfel că, prin reţinerea unor circumstanţe atenuante, i s-a stabilit o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de lege care este necesară pentru reeducarea sa şi prevenirea comiterii altor infracţiuni.
În consecinţă, urmează a se respinge recursul declarat de inculpat şi a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.T. împotriva deciziei penale nr. 87 din 11 martie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 284/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2854/2004. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
