ICCJ. Decizia nr. 3230/2004. Penal. Contestaţie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3230/2004
Dosar nr. 2286/2004
Şedinţa publică din 11 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 10 din 13 ianuarie 2004, Tribunalul Dâmboviţa a respins, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de condamnatul L.I., împotriva sentinţei penale nr. 89 din 26 octombrie 1999 a Tribunalului Vâlcea, definitivă.
Pentru pronunţarea acestei sentinţe, prima instanţă a reţinut că, pentru condamnatul L.I., Tribunalul Dâmboviţa, prin sentinţa penală nr. 393 din 5 septembrie 2003, s-a mai pronunţat cu privire la o altă contestaţie admisă, în sensul că s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 23 ani şi 4 luni închisoare, în pedepsele componente de 20 ani închisoare, aplicată pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, 7 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie şi 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de distrugere (redusă la ½ conform legii de graţiere nr. 137/1997) şi 5 ani închisoare, aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., precum şi 3 ani şi 6 luni închisoare plus un spor de 3 ani şi respectiv 4 luni închisoare.
S-a descontopit şi pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 316/1998 a Judecătoriei Sibiu în pedepsele componente, respectiv 2 a câte 3 ani şi una de 3 ani şi 2 luni închisoare şi în sporul de 4 luni închisoare, aplicate pentru comiterea unor infracţiuni de tâlhărie.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat graţiat şi restul de ½ rămas după prima graţiere aplicată conform Legii nr. 137/1997.
S-au recontopit celelalte pedepse negraţiate şi s-a dispus executarea celei mai grele de 20 de ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 3 ani şi 4 luni, aşa încât contestatorul are de executat o pedeapsă de 23 de ani şi 4 luni închisoare, în care sens s-a dispus anularea vechiului mandat şi emiterea unui nou mandat de executare.
Prin contestaţia formulată condamnatul L.I. a cerut înlăturarea sporurilor de pedeapsă, aceasta nefiind posibil pe calea contestaţiei făcută în temeiul art. 465 lit. d) C. proc. pen.
Având în vedere că instanţa are de rezolvat contestaţia, nu poate modifica şi sporurile aplicate prin hotărârile anterioare definitive şi intrate în puterea lucrului judecat, Curtea de Apel Ploieşti prin Decizia nr. 91 din 27 februarie 2004 a considerat că în mod corect Tribunalul Dâmboviţa a respins contestaţia la executare, ca neîntemeiată, astfel că s-a respins, ca nefondat şi apelul declarat de contestator.
Împotriva deciziei nr. 91 din 27 februarie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti a declarat recurs condamnatul L.I. solicitând din nou ca, în baza dispoziţiilor art. 461 lit. c) şi d) C. proc. pen., să fie descontopite pedepsele, aplicată graţierea şi înlăturate sporurile aplicate ca urmare a contopirilor de pedepse.
Recursul este nefondat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, verificând actele dosarului, constată că hotărârile primei instanţe şi a instanţei de control judiciar sunt temeinice şi legale, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 461 lit. c) şi d) C. proc. pen.
Cum ambele instanţe au examinat contestaţia la executare şi cererea formulată de contestator, în raport de cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 461 C. proc. pen., şi nu au regăsit motivul invocat de condamnat, pe deplin justificat au respins contestaţia respectivă.
Ca atare şi recursul va fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi prevederile art. 192 C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.I. împotriva deciziei penale nr. 91 din 27 februarie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3226/2004. Penal. Art.257 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3232/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs → |
|---|
