ICCJ. Decizia nr. 3589/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3589/2004
Dosar nr. 1385/2004
Şedinţa publică din 29 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 140 din 3 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei de 6 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 577/1999 a Tribunalului Bucureşti, formulată de condamnatul C.A.C.
S-a apreciat că motivul invocat de condamnat cu privire la prezenţa sa în cadrul familiei, pentru a vinde un imobil proprietate personală, nu reprezintă o împrejurare specială care să justifice întreruperea executării pedepsei.
Apelul declarat de condamnat împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat, prin Decizia penală nr. 147 din 1 martie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Împotriva hotărârilor pronunţate a declarat recurs condamnatul C.A.C., fără să-l motiveze.
Recursul declarat de condamnat nu este fondat.
Potrivit art. 455, cu referire la art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea unde lucrează.
Corect cele două instanţe au apreciat că motivul invocat de condamnat nu reprezintă împrejurări speciale, în accepţiunea textului de lege la care s-a făcut referire, pentru a dispune întreruperea executării pedepsei.
Hotărârile pronunţate sunt legale şi temeinice, astfel că în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat ca nefondat.
Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.A.C., împotriva deciziei penale nr. 147 din 1 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II-a penală.
Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3587/2004. Penal. Plângere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3590/2004. Penal. Reabilitare. Recurs → |
---|