ICCJ. Decizia nr. 4130/2004. Penal. Art.209. pen.ant. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4130/2004
Dosar nr. 3999/2004
Şedinţa publică din 11 august 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 829 din 11 septembrie 1953, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a condamnat pe inculpaţii:
B.N. la 15 ani muncă silnică şi 5 ani degradare civică.
L.N.,
F.D. şi
Z.M. la câte 10 ani temniţă grea şi 3 ani degradare civică.
B.S. la 12 ani temniţă grea şi 4 ani degradare civică.
L.G. la 8 ani temniţă grea şi 3 ani degradare civică.
M.S. la 3 ani temniţă grea şi 3 ani degradare civică şi
G.S. la 8 ani temniţă grea şi 4 ani degradare civică toţi pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 partea a III-a C. pen. anterior.
Totodată, în temeiul art. 25 pct. 6 din acelaşi cod, s-a dispus confiscarea averii inculpaţilor.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că inculpaţii în anul 1949 au încercat să iniţieze o organizaţie subversivă având drept scop schimbarea regimului politic.
S-a mai reţinut că inculpaţii, în acelaşi an au participat la o şedinţă unde au hotărât să acorde diverse ajutoare (bani, alimente, îmbrăcăminte) unor persoane ce au susţinut că fac partedintr-o organizaţie, având drept scop înlăturarea regimului politic.
De asemenea, s-a reţinut şi că inculpaţii s-au întâlnit în restaurantul inculpatului L.N. şi că purtau discuţii cu caracter denigrator la adresa regimului politic.
Prin Decizia nr. 532 din 14 aprilie 1954, Tribunalul Militar pentru Unităţile Ministerului Afacerilor Interne, au fost respinse recursurile declarate de inculpaţi.
Împotriva hotărârilor de condamnare a inculpaţilor, a declarat recurs în anulare procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 209 partea III-a C. pen. anterior.
Recursul în anulare îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen. şi este fondat.
În conformitate cu prevederile art. 209 partea a III-a C. pen. anterior, constituie infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale faptul de a iniţia, organiza sau participa la organizaţii de tip fascist, politice, militare sau paramilitare, pentru schimbarea ordinii sociale existente în stat sau a formei de guvernământ democratic, activităţi din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului.
Din verificarea probelor cauzei se reţine că inculpaţii în anul 1949 au participat la o şedinţă unde au hotărât să acorde diverse ajutoare unor persoane ce susţineau că fac parte dintr-o organizaţie ce avea drept scop înlăturarea regimului politic.
În acest sens inculpaţii au remis sume modice de bani şi alimente numitului G.P. şi totodată în mai multe rânduri s-au întâlnit în restaurantul inculpatului L.N. unde au purtat diverse discuţii ce ar fi avut un caracter denigrator la adresa regimului politic.
Aşa fiind, în mod evident, acţiunile inculpaţilor prin conţinutul lor concret nu erau apte să determine iniţierea sau organizarea unor formaţiuni de tip fascist sau politice, care să contribuie la schimbarea formei de guvernământ şi nu prezentau nici un pericol pentru securitatea statului, şi ca atare nu realizează latura obiectivă a infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale, reţinută în sarcina inculpaţilor.
În consecinţă se va admite recursul în anulare şi conform art. 4141 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 38515 pct. 2 lit. d) din acelaşi cod, se vor casa hotărârile pronunţate urmând a se dispune în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, prevăzută de art. 209 partea a III-a C. pen. anterior.
Se va înlătura pedeapsa complementară a confiscării averii.
Onorariul pentru apărătorii din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 829 din 11 septembrie 1953 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti şi deciziei penale nr. 532 din 14 aprilie 1954 a Tribunalului Militar Pentru Unităţile Ministerului Afacerilor Interne, privind pe inculpaţii B.N., L.N., F.D., Z.M., B.S., L.G., M.S. şi G.S.
Casează hotărârile atacate.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpaţii B.N., L.N., F.D., Z.M., B.S., L.G., M.S. şi G.S., pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 partea a III-a C. pen. anterior.
Înlătură pedeapsa complementară a confiscării averii inculpaţilor.
Onorariile de avocat în sumă de câte 200.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpaţilor, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 august 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4129/2004. Penal. Art.166 alin2c. pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 4131/2004. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
