ICCJ. Decizia nr. 4254/2004. Penal. întrerupere exec. ped. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4254/2004
Dosar nr. 4049/2004
Şedinţa publică din 25 august 2004
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 185 din 10 februarie 2004, pronunţată în dosarul nr. 5259/2003, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul M.N.
În considerentele hotărârii, tribunalul a reţinut că familia condamnatului (mama şi un frate handicapat) locuieşte într-o casă compusă din 2 camere şi dependinţe modest mobilate, deţinând şi 300 m2 teren, proprietatea mamei. Venitul mamei condamnatului este de 1.300.000 lei lunar, reprezentând pensie. Anterior condamnării, M.N. realiza ocazional un venit de aproximativ 2.000.000 lei.
S-a apreciat că aceste situaţii nu constituie o împrejurare specială din pricina căreia executarea pedepsei aplicate condamnatului să poată fi întreruptă, în sensul prevederilor art. 455, raportate la art. 453 lit. c) C. proc. pen. S-a mai arătat că situaţia familială a condamnatului nu reclamă prezenţa acestuia, nerezultând din referatul de anchetă socială că petentul ar fi întreţinut material familia anterior condamnării.
Prin Decizia penală nr. 469 din 23 iunie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
Curtea de apel a considerat, de asemenea, că nu sunt întrunite cerinţele art. 455, raportate la art. 453 lit. c) C. proc. pen., întrucât aşa cum rezultă din ancheta socială, situaţia familială a condamnatului, deşi dificilă, nu s-ar modifica esenţial prin prezenţa condamnatului.
Împotriva acestei decizii, condamnatul a declarat recurs, considerând că există motive pentru întreruperea executării pedepsei.
Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din cuprinsul anchetei sociale efectuată în cauză rezultă că familia condamnatului are o situaţie materială dificilă, având asigurat doar un minim de existenţă.
Înalta Curte constată că situaţia materială a familiei condamnatului, preexistentă începerii executării pedepsei, nu constituie o împrejurare specială din pricina căreia continuarea executării pedepsei aplicate condamnatului ar avea consecinţe grave pentru familia sa. Totodată, astfel cum judicios au observat ambele instanţe, situaţia materială precară nu ar putea fi rezolvată prin întreruperea executării pedepsei.
Constatând că, prin hotărârile criticate, s-au aplicat corect prevederile art. 455, raportate la art. 453 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul condamnat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.N. împotriva deciziei penale nr. 469 din 23 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 august 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4252/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4258/2004. Penal. Amînare exec. ped. Recurs → |
|---|
