ICCJ. Decizia nr. 4270/2004. Penal. Art.211 c.p. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4270/2004
Dosar nr. 4631/2004
Şedinţa publică din 25 august 2004
Asupra recursurilor de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 146 din 25 mai 2004, rectificată prin încheierea din 3 iunie 2004, ambele pronunţate în dosarul nr. 691/2004, Tribunalul Teleorman, în baza art. 211 alin. (1), art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 211 alin. (21) lit. e), cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicând prevederile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A dedus din pedeapsă prevenţia executată de la data de 2 februarie 2004 şi a menţinut arestarea preventivă a inculpatului.
S-a mai dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 3.631.975 lei despăgubiri materiale către partea civilă C.A.S. a municipiului Bucureşti şi la 50 milioane lei, daune morale şi 2.700.000 lei despăgubiri materiale către partea civilă C.E.
În considerentele hotărârii, tribunalul a reţinut, în esenţă, că în noaptea de 28 ianuarie 2004, inculpatul a urmărit partea vătămată C.E., după ieşirea sa dintr-un bar din comuna Troianu, i-a aplicat trei lovituri puternice în cap, cu o scândură smulsă dintr-un gard şi i-a sustras suma de 2.300.000 lei.
Leziunile provocate părţii vătămate au necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale şi i-au pus în primejdie viaţa.
Prin Decizia penală nr. 506 A din 1 iulie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, a desfiinţat în parte sentinţa atacată şi a majorat de la 3 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 din acelaşi cod.
Prin aceeaşi decizie a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul D.I. au declarat recurs, invocând cazul prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Parchetul solicitând majorarea pedepsei, iar inculpatul, reducerea pedepsei aplicate.
Înalta Curte constată că ambele recursuri sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor, se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a codului, de limitele fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Înalta Curte constată că instanţa de apel a avut în vedere toate criteriile menţionate în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, atât gravitatea faptei de tâlhărie săvârşite de inculpat, cât şi persoana infractorului aflat la prima încălcare a legii penale, aplicând o pedeapsă corespunzătoare, corect individualizată.
Considerând că nu se impune nici majorarea pedepsei, solicitată în recursul parchetului, şi nici reducerea pedepsei solicitată în recursul inculpatului, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, ambele recursuri.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va scade din pedeapsă durata arestării preventive, începând de la data de 2 februarie 2004 la zi.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul D.I. împotriva deciziei penale nr. 506 din 1 iulie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 2 februarie 2004, la 25 august 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 august 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 4266/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4275/2004. Penal → |
---|