ICCJ. Decizia nr. 5097/2004. Penal. încheiere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5097/2004
Dosar nr. 5385/2004
Şedinţa publică din 7 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 18 august 2004, pronunţată în dosarul penal nr. 2725/2004 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor apelanţi C.I. deţinut în Penitenciarul Jilava şi C.N., deţinută în Penitenciarul Rahova, motivându-se că în cauză subzistă temeiurile, care au stat la baza luării acestei măsuri.
În termen legal cei doi inculpaţi au declarat recurs, solicitând casarea încheierii menţionate şi revocarea măsurii arestării preventive, întrucât judecarea lor în stare de libertate nu au periclitat buna desfăşurare a procesului.
Recursurile declarate de inculpaţi nu sunt fondate.
Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele privitoare la infracţiunile pedepsite cu închisoare, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se poate lua faţă de acesta măsura arestării preventive prevăzută la litera „d" din menţionatul text de lege.
În art. 148 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003, se arată că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile cuprinse în art. 143 din acelaşi cod şi inculpatul a săvârşit o infracţiune, pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii, sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că, lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând încheierea atacată, în raport de motivele de recurs invocate, se constată că menţinerea măsurii arestării preventive, dispusă de instanţa de apel la 18 august 2004, este legală şi temeinică, din actele dosarului rezultând că infracţiunile, pentru care cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată şi condamnaţi de instanţa de fond, respectiv trafic de stupefiante, sunt dovedite, situaţie în care lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aşa cum cer dispoziţiile art. 148 alin. (1) C. proc. pen.
Pentru considerentele expuse, recursurile declarate de inculpaţii C.I. şi C.N., nefiind fondate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., vor fi respinse, ca atare, cu obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.N. şi C.I., împotriva încheierii din 18 august 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 2725/2004.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 800.000 lei, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 200.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 octombrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 5095/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5099/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs → |
---|