ICCJ. Decizia nr. 5904/2004. Penal. Contestaţie executare pedeapsă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5904/2004
Dosar nr. 5185/2004
Şedinţa publică din 10 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 400/ D din 9 decembrie 1999 a Tribunalului Bacău, inculpatul R.C., a fost condamnat, alături de un alt inculpat, la 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 şi art. 209 lit. a), g) şi i) şi alin. utim C. pen.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus detenţia preventivă de la 13 mai 1999.
S-a constatat recuperat prejudiciul în valoare de 119.867.570 lei, prin restituirea corpului delict.
S-a reţinut că în baza unei înţelegeri prealabile, în noaptea de 8-9 martie 1999, inculpaţii R.C. şi B.T.F. s-au deplasat cu o căruţă tractată de 2 cai, la staţia de irigaţie S.P.P. Sărata şi forţând uşa de la intrare, smulgând-o din toc, au pătruns în interiorul staţiei şi au sustras diferite piese metalice pe care le-au transportat cu căruţa şi le-au valorificat la un centru de colectare.
Potrivit raportului de expertiză tehnică valoarea pieselor furate este de 119.867.570 lei.
Prin Decizia penală nr. 61/2000 a Curţii de Apel Bacău, au fost respinse apelurile inculpaţilor, iar prin Decizia penală nr. 2787/2000 au fost respinse recursurile declarate de inculpaţi.
La 19 aprilie 2004, condamnatul R.C., aflat în executarea pedepsei, a formulat contestaţie la executare, invocând dispoziţiile art. 15 C. pen., susţinând că prin OUG au fost modificate dispoziţiile art. 146 C. pen., cu privire la înţelesul noţiunii de consecinţe deosebit de grave, astfel că infracţiunea reţinută în sarcina sa nu mai poate fi considerată că a avut astfel de consecinţe, solicitând reducerea pedepsei.
Prin sentinţa penală nr. 192/ D din 13 mai 2004, Tribunalul Bacău a respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul condamnat R.C. şi l-a obligat să plătească statului 400.000 lei cheltuieli judiciare.
Totodată, a dispus plata sumei de 200.000 lei, onorariu apărător oficiu, din fondul Ministerului Justiţiei.
Se motivează că în cazul pedepselor definitive, aplicarea conform art. 15 C. pen., a legii penale mai favorabile este facultativă şi se ţine seama de infracţiunea săvârşită, de persoana condamnatului, de conduita acestuia după pronunţarea hotărârii sau în timpul executării pedepsei şi de timpul cât a executat din pedeapsă.
Tribunalul, faţă de gravitatea infracţiunii săvârşite, de persoana inculpatului, recidivist, cu atitudine nesinceră în faţa instanţei, de conduita acestuia după pronunţarea hotărârii şi de timpul scurs de la începerea executării pedepsei, a apreciat că nu se impune reducerea pedepsei.
Împotriva sentinţei a declarat apel contestatorul condamnat, pe care nu l-a motivat în scris. Cu ocazia dezbaterilor, contestatorul prin apărător şi personal a solicitat reducerea pedepsei, prin aplicarea legii penale mai favorabile.
Prin Decizia penală nr. 228 din 10 august 2004, Curtea de Apel Bacău, a admis apelul declarat de condamnat, a desfiinţat în totalitate sentinţa atacată şi în fond, a admis în baza art. 461 lit. a) C. proc. pen., contestaţia formulată şi în consecinţă:
În baza art. 15 C. pen., cu referire la art. 1 pct. 5 din OUG nr. 207/2000, aprobată prin Legea nr. 456/2001, prin care s-a modificat art. 146 C. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei în art. 208 şi art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi s-a redus pedeapsa de la 10 la 8 ani închisoare.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei .
Hotărârea instanţei de apel a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care a invocat motivul prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., susţinând că nelegal s-a dispus schimbarea încadrării juridice, intrată în puterea lucrului judecat, ceea ce a determinat greşita reducere a pedepsei.
Se solicită casarea deciziei recurate şi menţinerea hotărârii primei instanţe.
Recursul este fondat.
Modificarea pedepsei în cazul intervenirii unei legi penale noi, mai favorabilă este reglementată de art. 458 C. proc. pen. şi priveşte numai pedeapsa aplicată, fără a putea duce şi la modificarea încadrării juridice a faptei, aceasta fiind intrată în puterea lucrului judecat.
În consecinţă, greşit instanţa de apel a considerat că intervenirea unei noi legi penale mai favorabile, poate determina schimbarea încadrării, iar modificarea încadrării are ca urmare reducerea pedepsei.
Aplicarea art. 15 C. pen., nu este de natură a duce la schimbarea încadrării juridice şi nici nu este condiţionată de o astfel de schimbare.
Aplicarea acestui articol este facultativă, instanţa urmând să ţină seama de unele criterii, care au fost arătate mai înainte.
Prima instanţă a ţinut seama de aceste criterii, astfel cum s-a motivat în considerentele sentinţei, le-a apreciat judicios şi a concluzionat corect că nu se impune reducerea pedepsei.
Instanţa de apel, admiţând apelul şi contestaţia condamnatului a pronunţat o hotărâre contrară legii, ceea ce constituie motivul de recurs, prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., urmează a admite recursul, a se casa Decizia atacatăşi menţine hotărârea primei instanţe, apelul fiind greşit admis.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului, urmează a se plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, împotriva deciziei penale nr. 228 din 10 august 2004 a Curţii de Apel Bacău, privind pe inculpatul R.C.
Casează Decizia atacată şi menţine sentinţa penală nr. 142/ D din 13 mai 2004 a Tribunalului Bacău.
Onorariu avocat din oficiu în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5900/2004. Penal. Prelungire întrerupere... | ICCJ. Decizia nr. 5916/2004. Penal. Liberare provizorie. Recurs → |
|---|
