ICCJ. Decizia nr. 5934/2004. Penal. Art.329 alin.2 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5934/2004
Dosar nr. 5127/2004
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria Alexandria, prin sentinţa penală nr. 836 din 13 decembrie 2003 a condamnat (printre alţii) pe inculpatul D.C. la 9 luni închisoare, pentru infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (2), cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
Totodată, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. d) şi e) în condiţiile art. 65 C. pen., ca pedeapsă complimentară pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.
S-a reţinut că, în vara anului 2002, prin intermediul altei persoane (condamnată în cauză), a recrutat în vederea practicării prostituţiei pe partea vătămată B.A., traficând-o în acest sens.
Tribunalul Teleorman, prin Decizia penală nr. 14/ A din 27 ianuarie 2004, a luat act de retragerea apelului declarat de inculpat.
Procurorul general a declarat recurs în anulare în temeiul art. 409 şi art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 teza I C. proc. pen., împotriva hotărârilor pronunţate în cauză, pe care le-a criticat pentru nelegala aplicare a pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 64 lit. d) şi e) C. pen.
Recursul în anulare este întemeiat.
Potrivit art. 65 C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puţin 2 ani şi instanţa constată că faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Aplicarea acestei pedepse complementare este obligatorie când legea prevede această pedeapsă, dar şi în acest caz condiţia arătată în alin. (1) cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie să fie îndeplinită.
Rezultă aşadar că atunci când legea prevede pedeapsa complementară, aplicarea acesteia este obligatorie, cu condiţia ca pedeapsa principală stabilită să fie de cel puţin 2 ani închisoare.
În cazul infracţiunii prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen., legiuitorul a prevăzut şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi însă în cauză instanţa a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 şi art. 76 C. pen., l-a condamnat la o pedeapsă de 9 luni închisoare.
În aceste condiţii, aplicând o pedeapsă sub 2 ani închisoare, instanţa nu mai avea posibilitatea să aplice şi o pedeapsă complementară a interzicerii unor drepturi.
Condamnându-l pe inculpat şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) şi e) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, care nu a putut fi îndreptată nici de instanţa de apel sesizată doar cu judecarea apelului inculpatului care ulterior l-a retras.
Aşa fiind, hotărârile pronunţate sunt nelegale sub aspectul invocat, astfel că Înalta Curte va admite recursul în anulare, va casa hotărârile în limitele arătate şi va înlătura pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) şi e) C. pen., aplicată inculpatului.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 836 din 13 decembrie 2003 a Judecătoriei Alexandria şi deciziei penale nr. 14 din 27 ianuarie 2004 a Tribunalului Teleorman, privind pe inculpatul D.C.
Casează hotărârile atacate, numai cu privire la aplicarea pedepsei complimentare prevăzute de art. 64 lit. d) şi e) C. pen., în condiţiile art. 65 C. pen., pe o perioadă de 3 ani, dispoziţie pe care o înlătură.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5932/2004. Penal. Art.211alin 2 c. pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5935/2004. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen.... → |
|---|
