ICCJ. Decizia nr. 5928/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5928/2004
Dosar nr. 5652/2004
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 799 din 14 septembrie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat pe inculpatul D.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, în baza art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) şi b), cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 lit. c), art. 99 şi următoarele C. pen.
În baza art. 81 şi art. 82 C. pen., a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, ce constituie termen de încercare. S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 10 februarie 2004, la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 211 alin. (2) lit. a) şi b), alin. (21) lit. a) şi b), cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.D.C. la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 10 februarie 2004, la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b) şi d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a celor două cagule şi a pistolului de jucărie, precum şi a sumelor de 4.100.000 lei şi 300 dolari S.U.A.
S-a luat act că partea vătămată S.A. nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul B.D.C. fost obligat la 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 400.000 lei onorariu avocat oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
S-a reţinut că, în noaptea de 9 februarie 2004, inculpaţii D.A. şi B.D.C., după o prealabilă înţelegere, au pătruns în imobilul proprietatea părţii vătămate S.A., prin escaladare şi efracţie, fiind mascaţi şi folosindu-se de un pistol de jucărie. Inculpaţii au ameninţat-o pe partea vătămată şi prin violenţă, au deposedat-o de bunuri, bani şi bijuterii în valoare totală de aproximativ 30.000.000 lei.
Bijuteriile sustrase au fost ulterior amanetate contra sumei de 2.000.000 lei, la o casă de amanet, prin intermediul numitului H.M., banii obţinuţi în urma amanetării fiind împărţiţi între inculpaţi.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpatul B.D.C.
Parchetul a invederat netemeinicia hotărârii atacate ca urmare a greşitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatului D.A., sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei şi a inculpatului B.D.C., sub aspectul cuantumului pedepsei. S-a mai invocat nelegalitatea hotărârii, referitor la modalitatea de aplicare a dispoziţiilor art. 191 C. proc. pen.
De asemenea, a fost criticată sentinţa pentru greşita aplicare a dispoziţiilor art. 118 lit. d) C. pen., respectiv instanţa nu a identificat sumele de bani ce trebuie confiscate de la inculpat, măsura confiscării fiind o măsură penală, strict procesuală.
Inculpatul B.D.C. a criticat, în apel, sentinţa sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, considerând că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de circumstanţele personale.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 673/ A din 14 septembrie 2004, a admis recursul parchetului, a desfiinţat în parte sentinţa atacată şi rejudecând în fond, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului minor D.A. din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) şi b), cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 lit. c), art. 99 şi următoarele C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2]) lit. a) şi c), cu aplicarea art. 99 şi următoarele C. pen. şi în baza acestor texte de lege l-a condamnat la 3 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei săvârşite de inculpatul B.D.C. din infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) şi b), cu aplicarea art. 75 lit. c) şi art. 74 lit. b) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (21) lit. a) şi c), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. şi îl condamnă în baza acestor texte de lege la 7 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a computat detenţia de la 10 februarie 2004, la zi.
În baza art. 118 lit. b) şi d) C. pen., s-a confiscat de la fiecare inculpat câte 2.050.000 lei şi 150 dolari S.U.A. şi câte un fes gen cagulă.
S-a respins, ca nefondat, apelul inculpatului B.D.C.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Inculpatul B.D.C. a fost obligat la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul pentru avocatul din oficiu în sumă de 400.000 lei, se va achita din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul B.D.C., reiterând motivul din apel, referitor la greşita individualizare a pedepsei, prin aplicarea unei pedepse prea aspre.
Recursul este nefondat.
Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, în cauză, se constată că instanţa de apel, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar şi de datele referitoare la persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, aspecte care se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.
Aşa fiind, în mod corect, instanţa de apel, a făcut o justă individualizare a pedepsei, încât, recursul, bazat pe reiterarea aceleiaşi critici, apare ca nefondat.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 10 februarie 2004 la 11 noiembrie 2004.
Văzând şi dispoziţiile referitoare la reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv, avansarea de către stat a onorariului pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.D.C. împotriva deciziei penale nr. 673/ A din 14 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 10 februarie 2004 la 11 noiembrie 2004.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5926/2004. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5930/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs → |
|---|
