ICCJ. Decizia nr. 6290/2004. Penal. întrerupere executării pedepsei. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6290/2004
Dosar nr. 5548/2004
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 118, pronunţată la data de 1 martie 2004, în dosarul nr. 1858/2003, Tribunalul Constanţa a respins, în baza art. 455, cu referire la art. 453 lit. a) C. proc. pen., ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de condamnatul I.I., aflat în custodia Penitenciarului Poarta Albă.
Pentru pronunţarea hotărârii, prima instanţă a reţinut următoarele:
Condamnatul I.I. se află în executarea unei pedepse privative de libertate de 13 ani şi 8 luni închisoare, stabilită prin sentinţa penală nr. 197 din 31 octombrie 2001 a Tribunalului Sibiu şi a beneficiat de întreruperea executării pedepsei, în mai multe rânduri.
Din referatul de nouă expertiză medico-legală, întocmit de către I.N.M.L. Mina Minovici Bucureşti nr. A 5/5037/2002, emis la 20 februarie 2004, a rezultat că:
- petentul I.I. prezintă diagnosticul: „cancer uretral (carcinom tranziţional papilifer moderat diferenţiat) operat, februarie 2001", „strictură uretrală", „bronhopneumopatie obstructivă cronică cu disfuncţie ventilatorie accentuată", „cerebrastenie posttraumatică";
- afecţiunea „strictură uretrală", poate beneficia de intervenţie operatorie urologică prin internare de scurtă durată într-o unitate medicală de profil, dar condamnatul a refuzat aplicarea terapiei operatorii cu pază în Spitalul Clinic Sf. Ioan, Clinica Urologie;
- asistenţa medicală atât cea (eventual) postoperatorie în sfera urologică, cât şi pentru celelalte boli, poate fi asigurată în cadrul reţelei sanitare a D.G.P.
În concluzie, nu se poate dispune întreruperea executării pedepsei.
Împotriva hotărârii, în termenul legal condamnatul Iuşca Ioan a declarat apel motivând că executarea pedepsei îi agravează starea de sănătate, având cancer uretral.
Cu ocazia soluţionării apelului, s-a procedat la o nouă expertiză medico-legală a apelantului.
În urma investigaţiilor de specialitate, a examinării medico-legale de către Comisia de nouă expertiză din cadrul I.N.M.L. Mina Minovici Bucureşti, s-a întocmit raportul de nouă expertiză medico-legală nr. A 5/6251 din 3 septembrie 2004, comunicat curţii la 8 septembrie 2004.
În raportul de nouă expertiză medico-legală, s-a concluzionat că:
- I.I. prezintă diagnosticul:
1. cancer uretral (carcinom tranziţional papilifer moderat diferenţiat) operat, februarie 2001, fără semne de recidivă;
2. strictură uretrală;
3. litiază renală dreaptă;
4. bronhopneumopatie obstructivă cronică cu disfuncţie ventilatorie accentuată;
5. cerebrastenie posttraumatică.
- afecţiunea de la pct. 2 poate beneficia de intervenţie operatorie urologică prin internare de scurtă durată într-o unitate medicală de profil;
- petentul a refuzat de mai multe ori aplicarea terapiei operatorii, prin internare cu pază, deşi a fost programat prin Spitalul Penitenciar Rahova;
- asistenţa medicală, atât cea (eventual) postoperatorie în sfera urologică, cât şi pentru celelalte boli, poate fi asigurată în cadrul reţelei sanitare a D.G.P.
Instanţa de apel a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, reţinând că, în ultimele expertize medico-legale s-a concluzionat, în sensul că se poate asigura atât intervenţia operatorie într-o unitate sanitară a Ministerului Sănătăţii, prin internare sub pază, posibilitate pe care condamnatul o refuză, cât şi în sensul că asistenţa medicală poate fi asigurată în reţeaua sanitară a D.G.P., astfel încât soluţia de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei dispusă de prima instanţă a fost corectă.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs condamnatul, care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reiterând motivele invocate în cererea de întrerupere a executării pedepsei.
A susţinut recurentul în ce priveşte refuzul de a se supune operaţiei în condiţiile recomandate, că de fapt nu a fost vorba de un astfel de refuz, poziţia sa fiind greşit interpretată.
În realitate, recurentul îşi motivează atitudinea, în sensul că el nu s-a opus nici un moment operaţiei însă a dorit ca aceasta să fie efectuată în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii, care dispune de mijloace adecvate de către medici specialişti şi numai după ce în prealabil este supus unor investigaţii şi expertizării specifice.
Recursul este întemeiat.
Potrivit art. 453 lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei poate fi amânată, respectiv întreruptă când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.
În cauza de faţă recurentului condamnat i-a mai fost întreruptă executarea pedepsei pe motiv că boala de care suferă necesită tratament de strictă specialitate într-o clinică cu profil urologic pe o perioadă determinată, timp în care nu poate fi tratat în reţeaua sanitară a D.G.P.
Aşa fiind, şi cum în soluţionarea prezentei cereri de întrerupere a executării pedepsei s-a efectuat o nouă expertiză medicală care, deşi porneşte de la aceleaşi date ca şi rapoartele de expertiză întocmite cu ocazia judecării cererilor anterioare, conchide cu aceleaşi afecţiuni, care anterior motivase întreruperea executării pedepsei, pot fi tratate în cadrul reţelei sanitare a D.G.P., instanţele erau datoare să lămurească această neconcordanţă, fie cerând explicaţii suplimentare comisiei de experţi care a întocmit raportul în cauză, fie solicitând avizul Comisiei de Avizare şi Control de pe lângă Institutul Medico-Legal Dr. Mina Minovici Bucureşti.
Fără clarificarea acestui aspect hotărârile de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei pe baza ultimei expertize şi respectiv de respingere a apelului declarat de condamnat sunt greşite şi urmează a fi casată.
De remarcat este că, în cuprinsul ultimei expertize medico-legale aflate la filele 72-74 dosar instanţă de apel, se recomandă la consultul oncologic prezentarea recurentului la clinica de urologie Sf. Ioan pentru explorare endoscopică de evaluare a stadiului bolii şi se propune cu ocazia consultului urologic investigarea în serviciul în care a fost operat.
De altfel, se mai recomandă şi revenirea în clinica de specialitate Sf. Ioan pentru intervenţie chirurgicală.
În raport de cele constatate, Înalta Curte apreciază că în cauză instanţele nu erau în măsură să se pronunţe asupra cererii de întrerupere a executării pedepsei mai înainte de a fi lămurite toate aspectele.
Pentru aceste considerente, urmează ca recursul declarat de condamnat să fie admis şi în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, ocazie cu care instanţa dând dovadă de rol activ va solicita lămuriri suplimentare în raport de neconcordanţele constatate, solicitând şi avizul Comisiei de Avizare şi Control de pe lângă Institutul Medico-Legal Dr. Mina Minovici din Bucureşti.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de condamnatul I.I. împotriva deciziei penale nr. 205 din 17 septembrie 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
Casează hotărârea atacată, precum şi sentinţa nr. 118 din 1 martie 2004 a Tribunalului Constanţa şi trimite cauza pentru rejudecare la prima instanţă, Tribunalul Constanţa.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei va fi plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6289/2004. Penal. întrerupere executării... | ICCJ. Decizia nr. 6291/2004. Penal. Contestaţie în anulare.... → |
|---|
