ICCJ. Decizia nr. 6306/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6306/2004
Dosar nr. 6058/2004
Şedinţa publică din 26 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 258 din 24 iunie 2004, Tribunalul Bihor, în baza art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen. şi cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.G. la 15 ani închisoare cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Conform art. 65 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 61 alin. (1) C. pen., a revocat beneficiul liberării condiţionate a restului de pedeapsă de 848 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 813 din 16 noiembrie 1998 a Tribunalului Timiş şi a contopit acest rest cu pedeapsa stabilită de 15 ani închisoare şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni, inculpatul urmând a executa o pedeapsă de 15 ani şi 6 luni închisoare în regim de detenţie cu aplicarea art. 71 şi 64 C. pen. şi în baza art. 35 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului şi în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus durata reţinerii de la 4 iunie 2003 la 5 iunie 2003 şi a restului de la 5 iunie 2003 la zi.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 şi urm. C. civ., a obligat inculpatul să plătească părţii civile O.M. sumele de 14.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, cheltuieli de înmormântare, 250.000.000 lei cu titlu de daune morale, sume ce se vor actualiza potrivit indicelui de inflaţie la data plăţii, 1.000.000 lei lunar cu titlu de rentă viageră în favoarea părţii civile O.M., începând cu data de 7 iunie 2003 şi 1.500.000 lei lunar cu titlu de rentă în favoarea minorului O.S.Z., începând cu data de 7 iunie 2003 şi până la majoratul acestuia, iar dacă se află în continuarea studiilor şi după majorat până la terminarea acestora, dar nu mai târziu de vârsta de 25 ani şi a respins restul pretenţiilor civile formulate.
În baza art. 14 C. proc. pen. şi art. 106 din OUG nr. 150/2002 a obligat inculpatul să plătească C.A.S. Bihor suma de 17.553.648 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate defunctului O.L.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 5.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 400.000 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, la data de 1 iunie 2003, inculpatul împreună cu numitul S.N., angajaţi amândoi la ferma numitului M.N. din Diosig, după ce au consumat câte două beri şi 100 gr. rachiu au intenţionat să se întoarcă la fermă, cerându-i defunctului O.L., care se deplasa cu căruţa pe drum, să-i ducă şi pe ei la fermă. Întrucât O.L. nu a auzit, ori nu a dat atenţie celor doi, inculpatul s-a enervat şi a început să înjure. Auzind înjurăturile proferate de inculpat la adresa sa, O.L. a oprit căruţa şi a coborât a luat o bucată de lemn care o folosea ca frână la căruţă şi s-a îndreptat spre inculpat cu intenţia de a-l lovi.
Martorul S.E. l-a prins pe O.L. de umăr, după care l-a lovit cu pumnul, căzând amândoi în şanţ. Inculpatul a luat imediat bucata de lemn din mâna lui O.L. şi i-a aplicat cu ea lovituri în cap în timp ce martorul S.E. se afla în apropiere.
Deşi au văzut că victimei începuse să-i curgă sângele din faţă şi din cap, inculpatul şi martorul au părăsit locul, deplasându-se la fermă, unde au fost găsiţi.
Victima a fost transportată la Spitalul Judeţean Oradea şi deşi a beneficiat de un tratament corespunzător a decedat în data de 7 iunie 2003.
Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în cauză s-a concluzionat că inculpatul nu suferă de boală psihică, discernământul fiind păstrat.
Fapta, astfel cum a fost descrisă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., fiind comisă într-un loc public, pe drum, în apropiere de gara Diosig, inculpatul aplicând mai multe lovituri cu un corp dur, lemn, victimei, într-o zonă vitală a corpului, cap, fapt ce a cauzat decesul acesteia, în pofida tratamentului medical corespunzător de care a beneficiat.
Inculpatul M.G. este recidivist post-condamnatoriu ca urmare a condamnării sale la o pedeapsă rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 813 din 16 noiembrie 1998 a Tribunalului Timiş.
În executarea acestei pedepse, inculpatul a fost arestat de la 12 august 1997 până la 17 iulie 2002, când a fost liberat condiţionat cu un rest de pedeapsă de 848 zile.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul M.G., solicitând admiterea acestuia, desfiinţarea hotărârii atacate şi reducerea pedepsei.
Curtea de Apel Oradea prin Decizia penală nr. 196/ A din 28 septembrie 2004 a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.G. împotriva sentinţei penale nr. 258 din 24 iunie 2004, pronunţată de Tribunalul Bihor – Oradea.
În baza art. 160b C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă arestul preventiv până la zi.
Nemulţumit şi de această hotărâre, în termenul legal, inculpatul reluând motivul din apel, a formulat recursul de faţă, solicitând reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Verificându-se actele şi probele administrate în raport de critica adusă, precum şi din oficiu, Curtea reţine că, au fost evaluate corect aşa încât situaţia de fapt corespunde activităţii infracţionale efectiv dusă de recurent, iar încadrarea juridică este cea legală.
Pedeapsa aplicată de 15 ani închisoare, după cuantumul stabilit se constată că, reprezintă limita minimă prevăzută de textul ce încriminează fapta comisă şi anume, omorul calificat. Pe lângă aceasta, recurentul inculpat nu numai că este recidivist, dar corect s-a mai reţinut că, a săvârşit această gravă infracţiune, după liberarea condiţionată, de care a beneficiat faţă de anterioara sa condamnare de 6 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 813 din 16 noiembrie 1998 a Tribunalului Timiş şi din care sancţiune penală, mai are de executat 848 zile de închisoare.
Aşa fiind, acest rest de pedeapsă potrivit art. 61 C. pen., s-a contopit în pedeapsa de 15 ani aplicată în prezenta cauză.
Pentru toate aceste considerente, motivul de recurs se apreciază a fi, total nefondat şi ca atare hotărârea atacată va fi menţinută ca temeinică şi legală şi după verificarea din oficiu.
În consecinţă, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat, va fi respins, ca nefondat.
Se vor aplica şi prevederile art. 381 şi art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.G. împotriva deciziei penale nr. 196/ A din 28 septembrie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 4 iunie 2003 la 26 noiembrie 2004.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească suma de 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6303/2004. Penal. Plîngere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6308/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs → |
|---|
