ICCJ. Decizia nr. 1692/2005. Penal. Revizuire. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1692/2005

Dosar nr. 5798/2004

Şedinţa publică din 10 martie 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 988 din 11 august 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca inadmisibilă, cererea prin care condamnatul J.C.L. solicită revizuirea sentinţei penale nr. 1206 din 19 decembrie 2002, pronunţată de aceeaşi instanţă, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 5598 din 2 decembrie 2003 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că motivul invocat de condamnat, respectiv existenţa unor contradicţii între actele medicale aflate la dosar şi greşita individualizare a pedepsei, nu se încadrează între cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, tinzând la prelungirea probaţiunii, situaţie în care nu pot fi analizate pe calea revizuirii.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 687 din 28 septembrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul prin care condamnatul-revizuient solicită casarea sentinţei pronunţate de instanţa de fond, susţinând că nu se face vinovat de comiterea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cererea de revizuire fiind admisibilă.

În considerentele deciziei se arată că hotărârea instanţei de fond este corectă, întrucât prin motivele invocate în cererea de revizuire se solicită reanalizarea fondului cauzei şi o prelungire a materialului probator, motive care nu sunt cuprinse în prevederile art. 392 C. proc. pen.

Împotriva menţionatelor hotărâri, condamnatul-revizuient a declarat recurs, solicitând casarea lor în temeiul art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., în sensul că în cauză s-a făcut o greşită aplicare a legii, cele două instanţe apreciind fără a analiza referatul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, cu ocazia verificărilor efectuate în cauză.

Recursul este fondat.

Potrivit art. 394 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, dacă pe baza faptelor şi împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.

Cum motivele invocate de revizuient se încadrează în dispoziţiile legale menţionate, cererea de revizuire fiind admisibilă deci în principiu, se impunea ca prima instanţă să examineze cauza pe fond.

Neprocedând astfel, hotărârea pronunţată de aceasta cât şi hotărârea instanţei de apel sunt contrare legii, situaţie în care recursul declarat de condamnatul J.C.L. urmează a fi admis, a se casa hotărârile pronunţate şi a se trimite cauza pentru rejudecarea cererii de revizuire la Tribunalul Bucureşti, secţia I penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de condamnatul J.C.L. împotriva deciziei penale nr. 687 din 18 septembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Casează Decizia atacată, precum şi sentinţa penală nr. 988 din 11 august 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.

Trimite cauza spre rejudecarea cererii de revizuire la Tribunalul Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 martie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1692/2005. Penal. Revizuire. Recurs