ICCJ. Decizia nr. 24/2005. Penal. Transfer persoană condamnată. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 24/2005
Dosar nr. 6841/2004
Şedinţa publică din 4 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sesizarea înregistrată sub nr. 371/2004 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a solicitat, în temeiul art. 1494 şi art. 150 din Legea nr. 302/2004, recunoaşterea sentinţei penale privind pe condamnaţii H.C. şi B.C.C., pronunţată de către Tribunalul de Land pentru Cauze Penale Graz şi să se dispună, la solicitarea Ministerului Federal de Justiţie al Republicii Austria, transferarea celor doi inculpaţi într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepselor de câte 3 ani şi 6 luni închisoare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa penală nr. 128 din 28 octombrie 2004, a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la solicitarea autorităţilor judiciare din Republica Austria, în sensul că a recunoscut hotărârea de condamnare a numiţilor H.C. şi B.C.C., pronunţată de Tribunalul Land pentru Cauze Penale Graz din Republica Austria, dispunând transferarea acestora într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepselor de câte 3 ani şi 6 luni închisoare.
În cauză s-a dispus deducerea prevenţiei inculpaţilor cu începere de la 23 ianuarie 2004, la zi.
În motivarea acestei hotărâri s-a arătat că în cauză fiind îndeplinite condiţiile cerute de art. 145, 146, 1494 şi 150 din Legea nr. 302/2004, urmează a se proceda la recunoaşterea hotărârii de condamnare a celor doi inculpaţi şi a se accepta transferul acestora într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepselor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe care a criticat-o cu privire la faptul că instanţa de fond a dedus în mod greşit perioada arestării preventive a celor condamnaţi de la data de 23 ianuarie 2003, dată la care s-a pronunţat hotărârea a cărei recunoaştere s-a făcut (sentinţa nr. 12 Hv 183/02 h din 21 ianuarie 2003 a Tribunalului de Land pentru Cauze Penale Graz) în loc să se dispună deducerea întregii perioade executată, respectiv şi durata cuprinsă între data arestării preventive, 12 noiembrie 2002 şi până la data de 23 ianuarie 2003.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, este fondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor de la dosar se constată că prima instanţă în mod corect şi cu respectarea prevederilor art. 149 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 a dispus recunoaşterea hotărârii în discuţie, după cum în mod legal a dispus transferarea celor doi condamnaţi în România, în vederea continuării executării pedepselor.
În schimb, se constată că prima instanţă nu a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 146 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, în conformitate cu care avea obligaţia de a deduce din pedepsele de executat perioadele de timp executate, atât prin arest preventiv cât şi prin deţinere, după pronunţarea hotărârii de condamnare de către instanţa străină.
Cum este fără echivoc că cei doi condamnaţi, H.C. şi B.C.C., anterior pronunţării hotărârii de condamnare de către Tribunalul de Land pentru Cauze Penale Graz au fost arestaţi preventiv, cu începere de la 12 noiembrie 2002, prima instanţă avea obligaţia să deducă şi această perioadă.
Neprocedând în acest fel prima instanţă a pronunţat o hotărâre nelegală sub aspectul analizat, astfel încât urmează a se constata că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este fondat, a fi admis, a casa hotărârea atacată numai cu privire la greşita deducere a perioadei executată din pedepsele aplicate celor doi condamnaţi, în sensul că aceasta se va deduce de la 12 noiembrie 2002, când au fost arestaţi preventiv la zi, şi nu de la 23 ianuarie 2003, cum în mod greşit s-a dispus.
Neexistând culpă procesuală, cheltuielile judiciare urmează a fi suportate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, împotriva sentinţei penale nr. 128 din 28 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, privind pe condamnaţii B.C.C. şi H.C.
Casează hotărârea atacată, numai cu privire la greşita deducere a arestării preventive.
Deduce din pedepsele pe care condamnaţii le au de executat, timpul arestării preventive, cu începere de la 12 noiembrie 2002, la 4 ianuarie 2005, pentru fiecare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2393/2005. Penal. Plângere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2402/2005. Penal. Art. 175 Cod Penal. Recurs → |
|---|
