ICCJ. Decizia nr. 3189/2005. Penal. Art. 183 Cod Penal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3189/2005
Dosar nr. 1476/2005
Şedinţa publică din 20 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Iaşi, prin sentinţa penală nr. 531 din 30 iunie 2004, condamnă pe inculpatul G.P. la 2 ani şi 6 luni de închisoare, pentru infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. b) şi art. 71 C. pen.
Din durata pedepsei este dedusă detenţia preventivă a inculpatului, de la 18 iunie 2002 până la 27 februarie 2003.
Inculpatul este obligat să plătească:
a) 70.000.000 lei despăgubiri, părţii civile A.D.C.;
b) 1.850.381 lei, C.A.S. Iaşi;
c) 29,50 dolari S.U.A., S.J.A. Iaşi;
d) 6.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa reţine, în esenţă, că, în ziua de 15 iunie 2002, inculpatul are o altercaţie cu numitul C.L.G., pe care îl loveşte, cu pumnul în faţă. În urma acestei lovituri, victima se prăbuşeşte, lovindu-se cu capul de sol.
Traumatismul, suferit de victimă, duce la decesul acesteia, la 16 iunie 2002.
Inculpatul şi partea civilă declară apel.
Inculpatul susţine că:
a) nu s-a stabilit, cu certitudine, dacă victima a decedat în urma leziunilor produse în momentul prăbuşirii şi lovirii de sol, sau din alte cauze, cum ar fi boli preexistente, insuficientele îngrijiri medicale etc.;
b) nu s-a stabilit dacă victima a căzut pentru că ar fi fost lovită sau pentru că s-a dezechilibrat.
Partea civilă şi-a retras apelul.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 73 din 15 februarie 2003, ia act că partea civilă îşi retrage apelul şi respinge, ca nefondat, apelul inculpatului, pe care îl obligă la 600.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Instanţa motivează că tribunalul a reţinut corect situaţia de fapt, pe care a calificat-o corespunzător.
Prin recursul de faţă, inculpatul critică Decizia, cerând, în principal, restituirea cauzei procurorului, în vederea completării urmăririi penale, iar în subsidiar, achitarea de orice penalitate, deoarece victima nu a decedat din cauza lui. Într-un subsidiar îndepărtat, cere reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Este cert stabilit că inculpatul a avut o altercaţie cu victima, pe care a lovit-o cu pumnul în obraz.
În urma acestei lovituri, victima s-a prăbuşit, lovindu-se cu capul de sol.
Actul medico-legal de necropsie conchide, de asemenea, fără dubiu, că moartea, violentă, a victimei s-a datorat traumatismului cranio-cerebral, consecutiv hematomului subdural, contuziei de trunchi cerebral şi comei.
Cu adresa nr. 3730 din 20 octombrie 2003, I.M.L. Iaşi comunică, că între traumatismul cranio-cerebral şi decesul victimei există o legătură, directă şi necondiţionată, de cauzalitate.
Că victima s-a prăbuşit în urma loviturii de pumn aplicată de inculpat, rezultă din declaraţiile martorilor oculari C.A.D., P.G. şi R.M.
De altfel, însuşi inculpatul confirmă că a „împins" victima, care a căzut.
De la locul unde s-a prăbuşit, victima a fost dusă, cu căruţa, acasă, apoi la dispensar, iar de aici, la Spitalul de Neurologie – Iaşi, unde a fost operată. Cu toate îngrijirile acordate, a survenit decesul.
Martorul P.G. precizează că, după ce s-a prăbuşit, în urma loviturii aplicate de către inculpat, victimei „i-a curs sânge din nas".
Este, deci, evident că moartea victimei s-a datorat hematomului subdural, consecutiv traumatismului cranio-cerebral produs prin căderea cauzată de lovitura aplicată de către inculpat.
Urmărirea penală este completă, ca şi cercetarea judecătorească. Încadrarea juridică este corectă, iar pedeapsa aplicată este just individualizată şi nu sunt temeiuri pentru o nouă reducere a acesteia.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menţinută, prin respingerea recursului, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.P. împotriva deciziei penale nr. 73 din 15 februarie 2005 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3037/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3445/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs → |
|---|
